Lorena BĂTĂGAN este născută în aceeași zi și lună cu Anca ANDREESCU și cu mine și îmi aduc aminte cu plăcere de cum organizam în catedră zilele noastre de naștere la sala 2320. Lorena a venit în catedră după terminarea Facultății de Cibernetică cu durata de 5 ani, la Secția de Informatică Economică, promoția 2002. Ea a făcut un master în intervalul 2002 - 2004 și a derulat un stagiu doctoral în intervalul 2004 - 2008 finalizat prin susținerea cu succes a tezei de doctorat referită prin:
Lorena BĂTĂGAN - Economia digitală și implicațiile ei asupra dezvoltării localităților, ASE, București, 2007, 165 pag., sub coordonarea profesorului universitar Ion Gh. ROȘCA.
În anul 2025, Lorena BĂTĂGAN a susținut cu succes teza de abilitareintitulată „Îmbunătățirea sistemului educațional prin utilizarea noilor tehnologii și a Inteligenței Artificiale”,, structurată pe următoarele capitole:
- Rețelele sociale – o soluție reală pentru studenți
Arhitectura pentru transformarea cursurilor academice clasice în fluxuri de învățare adaptive cu inteligență artificială
Impactul educației IT asupra evoluției PIB-ului la nivel local
Proiect IT pentru instituțiile educaționale
Costul și eficiența proiectelor IT pentru instituțiile educaționale.
Am avut onoarea să particip la susținerea tezei de abilitare a Lorenei BĂTĂGAN și mi-a făcut plăcere să ascult aprecierile unanime ale membrilor comisiei de evaluare a tezei. Prin ordinul 3885 din 23 aprilie 2025 al Ministrului Educației și Cercetării, Lorena BĂTĂGAN a primit atestatul de abilitare. Din aanul2026, Lorena BĂTĂGAN este profesor universitar în Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică. Ea este căsătorită și are cdoibăieți mari, care sunt studenți tot în domeniul iinformaticii. De-alungul anilor Lorena BĂTĂGAN a elaborat mai multe lucrări pe care le-a publicat. Aici și acum, am în față cartea referită prin:
Lorena BĂTĂGAN - Localități virtuale, Editura Economică, București, 2008, 148 pag., ISBN: 978-973-709-388-2
Cartea are o prefață semnată de profesorul universitar Ion Gh. ROȘCA și o introducere în care autoarea definește obiectivele urmărite, după care face scurte descrieri ale capitolelor.
Cartea are 8 capitole după cum urmează:
Capitolul 1, intitulat Introducere
Capitolul 2, intitulat Tehnologia Informației și Comunicațiilor de la paginile 11 - 28
Capitolul 3, intitulat Economia digitală de la paginile 29 - 44, detaliază trăsăturile economiei digitale și autoarea identifică zece astfel de trăsături. Este analizată situația economiei românești cu luarea în considerare a disparităților și discrepanțelor, precum și contribuția a patru ramuri (industria, agricultura, construcțiile, serviciile) în PIB, pagina 43, autoarea reușind să definească nivelul de dezvoltare al economiei digitale de la noi, la nivelul anului în care a derulat cercetarea științifică.
Capitolul 4, intitulat Dezvoltarea localităților în contextul economiei digitale de la paginile 45 - 64, definește care sunt domeniile socioeconomice, stabilește care este rolul tehnologiei informației și comunicațiilor în dezvoltarea localităților și arată care sunt indicatorii specifici domeniilor socioeconomice dintr-o localitate, cu luarea în considerare a numărului de specialiști din domeniul TIC care activează în sectorul economico-financiar dintr-o localitate, care este numărul de echipamente utilizate în sectorul economico-financiar, numărul calculatoarelor personale, numărul utilizatorilor de internet, ponderea întreprinderilor cu acces la internet Pci, ponderea întreprinderilor care au site Picv, ponderea cifrei de afaceri realizate via internet PCaIl, ponderea angajaților care lucrează în regim teleworking, indicatori definiți complet de către autoare.
Capitolul 5, intitulat Portaluri informaționale, de la paginile 65 - 82, definește conceptul de portal informațional, prezintă o clasificare a acestora după diferite criterii: B2E, B2B, B2C, G2C, G2B, G2E. Sunt aprofundate elemente specifice portalurilor de e-guvernare și de sănătate. Tot aici sunt enumerate tehnologii pentru realizarea acestor portaluri și sunt amintite tehnologii în care sunt prezente limbaje precum HTML, Java, CSS, PHP, dar și altele în care apar baze de date. În figura 5.8 este prezentată succesiunea celor 8 etape de dezvoltare a unui portal informațional.
Capitolul 6, intitulat Localități virtuale, de la paginile 83-110, evidențiază conceptul de localitate virtuală, așa cum este el prezentat în literatura de specialitate și propune exemplificări folosind localități unde nivelul de digitalizare a dus spre ideea de localitate virtuală. Este abordat aici modelul costurilor totale pentru realizarea, implementarea și exploatarea unui portal informațional. Costul total rezultă din costurile fazei de analiză - CA, costurile fazei de proiectare - CP, costurile fazei de dezvoltare - CD, costurile fazei de validare - CV, costurile fazei de implementare - CI. Subcapitolul 6.3, destinat analizei și proiectării unui portal informațional, este foarte realist, căci se bazează pe studierea grupului țintă și luarea în considerare a tuturor cerințelor formulate de grupul țintă. Este premisa succesului unui portal care se adresează unei colectivități largi.
Capitolul 7, intitulat Implementarea portalului informațional într-o localitate, de la paginile 111 - 128, se ocupă de proiectul de realizare a unui Portal Informațional pentru Domeniul Turism într-o Localitate - PIDTL, iar figurile și tabelele incluse în acest capitol sistematizează informațiile legate de modelul paginii de pornire, de mediul specific proiectului, de organigrama proiectului și de cele 9 faze identificate pentru acest proiect (pagina 116).
Capitolul 8, intitulat Concluzii,, de la paginile 129 - 130, vizează direcțiile de urmat în viitor pentru realizarea portalului informațional local, în contextul accelerării procesului de digitalizare.
Bibliografia cărții include 92 de titluri din care autoarea are 32 de referințe. Lucrările din bibliografie sunt realizate în intervalul 1998 - 2006.
Anexa 1 Portaluri din România include 6 referiri la portaluri de interes național de la noi.
Anexa 2 Orașe virtuale cuprinde linkuri referitoare la 9 orașe virtuale de la noi din țară
Lista figurilor
Lista tabelelor
Consider că Lorena BĂTĂGAN, la cei 34 de ani ai săi la publicarea acestei cărți, a derulat un proces de cercetare și de redactare de calitate excelentă și a pus la dispoziția cititorului o carte solidă, care tratează cu competență, pentru acea vvreme, o problemă de mare actualitate.
Lorena BĂTĂGAN a mai realizat și alte lucrări fie ca singură autoare, fie în colaborare, din care amintesc aici:
Lorena BĂTĂGAN - Smart solutions for local development, Editura ASE, București, 2013, 118 ppag.,ISBN: 978-606-505-635-0
(06 octombrie 2026)
No comments:
Post a Comment