Tuesday, March 25, 2025

L.C.C.E. adică Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică

Încă din anul al IV-lea de studenție am făct practica în producție în Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - L.C.C.E. cum li se spunea mai pe scurt, care aveau sediul în cădirea din fața hotelului Dorobanți, care abia se dăduse în funcțiune. Un an mai târziu, Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică s-au mutat în clădirea din Intrarea MACEDONSKI, unde acum se află Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE.
Când eu am ajuns să lucrez în Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică și aici mă refer la perioada 1 decembrie 1970 - 31 august 1971, aceste laboratoare includeau mai multe sectoare, două dintre ele derulând procese de cercetare științifică, iar celelalte având sarcina de a ține în funcțiune tot ce se impunea legat de sistemele electronice de calcul din dotare, căci în vremurile de demult un calculator necesita o stație de răcire, o sală de perforare a cartelelor, un dispecerat și nenumărați operatori, tehnicieni și ingineri de sistem.
Laboratoarele de cercetare erau destinate realizării de modele cibernetice, modele de optimizare, implementării acelor modele prin activități pe bază de contract cu întreprinderi de pe platformele industriale, dar și analiza și proiectarea de sisteme informatice moderne, tot pentru întreprinderi, uzine și combinate industriale.
Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică aveau în jur de 100 de salariați, dintre care unii erau cercetători științifici, alții erau analiști de sistem, alții erau programatori, dar erau acolo și operatori, tehnicieni de întreținere, dispeceri, toți având un scop unic și anume derularea de procese pe bază de contracte economice, care aduceau banii de salarii, dar creau acea experiență care era transmisă studenților, pentru că aproape toți cercetătorii, inginerii de sistem, programatorii și analiștii, aveau cursuri și seminarii la disciplinele de informatică de la secția de Mecanizare și Automatizare a calculului Economic, respectiv, cursuri de cibernetică, de analiza decizională, de cercetări operaționale, pentru studenții de la secția de Cibernetică Economică, din Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică din Academia de Studii Economice. Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică erau clădite după modelul american al universităților, unde cercetare se realiza în laboratoare ale unor departamente, care aveau capacitatea să atracă pe cei mai buni specialiști din domeniu. Și la noi, cam până în 1978 tot așa au fost lucrurile, căci în laboratoare au venit prin concurs sau prin repartiție cei mai buni absolvenți de învățământ superior sau specialiști recunoscuți prin valoarea lor incontestabilă. După 1978 au venit în Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică  preponderent persoane cu pile foarte mari în plan politic, ceea ce a dus la diminuarea semnificativă a performanței în procesele de cercetare, crescând ponderea prestării de servicii în defavoarea cercetării științifice.

(25 martie 2025)

Sabin GHERMAN și stupizeniile lui

Prin 1998 un individ cu numele de Sabin GHERMAN scria un așa-zis manifest intitulat M-am sătura de România, dând senzația că el este un tip care și-a făcut bocceluța și a trântit ușa spațiului carpato-danubiano-pontic, plecând spre tărâmuri unde el va înflori datorită calităților lui c ele intelectuale speciale. Realitatea m-a contrazos, căci acest individ, sătul de România, a rămas aici să-și miroase pârțurile cu cei de care se săturase în 1998, adică sătul de sărăcie, de oamenii săraci. Acum își târâie existența la un post de televiziune, cu câțiva spectatori și se lasă plătit pentru platitudinile pe care le debitează, căci altceva individul sătul de România, nu știe să facă. Mi-e și silă doar să-l ascult și cu atât mai mult să-l și văd, doar pentru acel titlu stupid ca autorul care se săturase de România. Cum să te saturi de țara ta? Cum să iei numele țării tale în deșert. În afară de acel text mizerabil, individul care răspunde la numele Sabin GHERMAN, n-a mai produs nimic, pentru că nu este în stare să facă ceva măreț. Numai oamenii de nimic se satură de tot și de toate, chiar și de țara unde s-a născut.

(25 martie 2025)

Donald TRUMP perturbatorul

Ieri 24 martie 2025 pe canalul tv Antena 3 with CNN  la emisiunea Sinteza zilei, moderată excelent de Mihai GÂDEA, a fost transmis interviul cu președintele interimar al României, Ilie BOLOJAN. Către final, amfitrionului din cabinetul de la Cotroceni i s-a propus un joc, prin care acesta primea un cuvâde la moderator și trebuia să răspundă tot printr-un cuvânt. Am fost tare surprins când Mihai GÂDEA a zis Donald TRUMP, iar Ilie BOLOJAN a răspuns: perturbare. Este posibil să fi zis altceva și eu să nu fi înțeles corect, dar cuvântul perturbator, nu este deloc măgulitor la adresa unei persoane. La un anumit nivel, când gândim ceva, este recomandabil să nu spunem, ci să găsim o formulă neutră, care să nu ne pună într-o lumină defavorabilă. Când îi spui unei persoane că este perturbatoare, să nu te aștepți ca respectiva persoană să te privească zâmbind și mai ales, să aprobe tot ceea ce spui în continuare, dar mai ales să fie drăguță și să-ți mai facă și favoruri. În interviul de care aminteam .a 1:41:14 se află răspunsul despre care comentez aici. Sunt sigur că sunt locuri unde se analizează fiecare cuvânt, se cântărește la miligram totul și se fundamentează decizii, care sunt de neînțeles la un moment dat, dar care își au rădăcinile în cuvinte pe care noi le credem nevinovate, dar care pentru alții înseamnă altceva. Ziua de luni când vom știi mai multe despre Visa Waiver, ne vom da seama mai exact cum stau lucrurile.


(25 martie 2025)

Monday, March 24, 2025

Sabin CHINTOAN - artist plastic stradal

Mergând prin București, în Piața Romană mai precis, pe gardul din fier forjat al Academiei de Studii Economice am văzut poster cu reproduceri ale unor tablouri pictate de diferiți artiști plastici. Am găsit extrem de interesantă ideea, pentru că în graba cu care ne mișcăm, tot mai puțin timp rezervăm vizitei la un muzeu sau la o expoziție de pictură, cât privește achiziționarea de tablouri, la sărăcia care ne bântuiee, este un vis irealizabil pentru peste 99,99 % din populație. 
Urmărind la TVR Cultural o emisiune dedicată pictorului Sabin CHINTOAN, mi-am dat seama că acolo unde există inițiativă și bun gust, lucrurile iau o turnură deosebită, iar ceea ce ar fi fost ceva oarecare, cu talent și dăruire, devine ceva frumos, mai exact operă de artă cu adevărat. Pictorul Sabin CHINTOAN a realizat în orașul Arad. Am, avut posibilitatea să văd în acea emisiune de la TVR Cultural imagini cu lucrările lui Sabin CHINTOAN și m-am convins că am în față un pictor de mare talent, cu idei, care știe să integreze lucrările sale în peisajul urban concret la spațiilor care i se oferă. Folosind tehnica numită grafitti pe care o ridică la rangul marii arte, pictorul Sabin CHINTOAN a realizat lucrări originale. În online se află imagini ale acestor lucrări. Eu am văzut prin Europa orașe unde primarii au avut inițiativa de a folosi pe cei care utilizează tehnica grafitti pentru a realiza lucrări de mare anvergură, făcând din acele mici orășele, adevărate centre de atracție. Sunt sigur, că dacă voi merge în Arad, voi vizita câteva dintre locurile unde se află lucrări ale lui Sabin CHINTOAN și voi insista să văd Biblioteca, acea lucrare absolut specială, în ale căror rafturi se află picturi cu cărți exact așa cum au fost editate.

(25 martie 2025)


Planificarea sau liberalizarea locurilor din facultăți?

Sunt facultăți care presupun:
- profesori de înaltă clasă,
- studenți ambițioși,
- săli de curs și de seminarii,
- cheltuieli cu salarii și chirii spații.
Sunt facultăți care pe lângă elementele enumerate mai sus, presupun laboratoare dotate cu echipamente sofisticate și materiale consumabile, care la un loc înseamnă costuri extrem de importante, dar și personal calificat pentru utilizarea de echipamente și materiale în laboratoare. De aceea, numai anumite facultăți s-au dezvoltat exploziv după 1989, ceea ce a dus la dezechilibre majore pe piața muncii. Este adevărat că reglarea o face piața, căci absolvenții în exces ai unor facultăți nu-și găsesc loc de muncă și se reorientează spre alte meserii, ceea ce duce ca într-un timp de 5 până la 10 ani procesul să se regleze, iar cei care urmează cursurile unei facultăți, conștienți fiind că nu vor găsi un loc adevat pe piața muncii, o fac numai și numai pentru a avea o diplomă de licență și atât.
Planificarea locurilor din facultăți a corespuns perioadei comuniste când se făceau calcule detaliate și toți absolvenții își găseau loc de muncă, prin repartiția de la terminarea studiilor universitare. Traiectoria era liniară și sigură. 
Copilul făcea școala elementară.
Adolescentul făcea liceul.
Tânărul făcea facultatea decisă în raport cu performanța sa și obținea la repartiție un loc de muncă.
Maturul, la intervale de timp alese de el își schimba locul de muncă, după care ieșea la pensie.
În condițiile actuale, opțiunile sunt ale persoanei. Traiectoriile persoanelor sunt extrem de diferite. Resursele de care dispune fiecare persoane sunt la alegere, dar accesul real depinde de nivelul individual de performanță. Toate reglajele, mai mult sau mai puțin fine, le face piața muncii. Costurile le suportă fiecare, cum și beneficiile, dacă sunt, le primește fiecare.



(25 martie 2025)

BALADA de Ciprian PORUMBESCU și interpreții ei

BOLERO de Maurice RAVEL și interpretările lui

BOLERO de Maurice RAVEL fascinează spectatorii de oriunde ar fi ei și de aceea organizatorii de spectacole includ în programe unde participă mari orchestre și mari dirijori această compoziție absolut remarcabilă. În continuare voi prezenta câteva clipuri găsite de mine pe YOUTUBE cu orchestre care interpretează BOLERO de Maurice RAVEL sub baghetele unor mari dirijori, ale căror nume le voi da:
Claudio ABBADO
Vicente ALBEROLA
ALAIN ALTINOGLU
John AXELROD
Leonard BERNSTEIN
Sebastian BRU
Sergiu CELIBIDACHE
 Arturo TOSCANINI 
Frumusețea acestei bucăți muzicale au inspirat pe mulți dirijori, dar să nu-l uităm pe coregraful Maurice BÉJART și interpretarea celebrei balerine Maya PLISETSKAYA din anul 1975 pe când avea 50 de ani. Când a fost  Twenty-ninth International Symposium on Macromolecules, Bucharest, Romania, 5–9 September 1983 de la București, la sala Palatului a avut loc un spectacol unde doi balerini români de top la acea vreme, au dansat pe muzica BOLERO de Maurice RAVEL.






(24 martie 2025)