Cine e corporatiștii și ce vrea ei?

Intenționat am scris Cine e corporatiștii și ce vrea ei? pentru a atrage atenția asupra faptului că lucrurile nu sunt complicate, ci din contră, sunt extrem de simple.
Noi ne-am obișnuit:
- să fim creativi,
- să lucrăm cum ne taie capul,
- să nu ne asumăm responsabilități,
- să facem să treacă timpul,
- să nu normăm nimic,
- să criticăm pe alții,
- să zicem că toți suntem foarte buni,
- să nu participăm la instruiri.
Corporațiile mari au venit cu:
- proceduri,
- fluxuri,
- criterii,
- ierarhizări,
- management,
- evaluări,
- normări,
- calitate,
- corelații.
Față de restul poporului, corporatiștii nu sunt cu nimic mai speciali. Prin ceea ce știu să facă, fac bine numai și numai pentru că știu proceduri pe care le aplică cu sfințenie. Ei nu fac nimic de capul lor. Ei au soluții pentru toate problemele, cu condiția ca acele soluții să se regăsească în procedurile învățate. Ceilalți români, necorporatiști:
- nu știu proceduri,
- lucrează a la Dorel,
- se cred deosebit de creativi,
- improvizează la greu,
- aplică principiul că merge și așa,
- nu se respectă pe ei și nici pe cei din jur,
- gafează în neștire.
Corporatiștii sunt mai buni doar prin faptul că ei știu câteva proceduri foarte bine și nu ies din ele sub nicio formă, știut fiind faptul că cei ce fac altcumva nu sunt apreciați de șefi și sunt ocoliți la capitolul bonusuri. Ei au productivitate cu mult mai mare decât noi ceilalți și munca lor este de calitate mai bună, fără rateuri, așa cum vedem cu ochiul liber printre noi necorporatiștii unde estimăm eronat, avem rateuri și amânăm sau tăiem frunză la câini.


(11 august 2019)

Și unii corporatiști sunt nesimțiți

Am mers prin tot felul de săli de fitness-culturism și de aici și de prin alte țări. Mi-am dat seama că la noi sunt prtea mulți tipi needucați care:

- sunt prea gălăgioși,

- râd extrem de zgomotos,

- aruncă hârtii peste tot,

- nu pun ganterele de unde le-au luat,

- lasă discurile peste tot,

- uită peturile pe unde nici nu gândești,

- ocupă dpuă sau trei aparate,

- pun prosoapele ocupnd aparatul pe care nu-l folosesc.

M-am dus și la o sală de corporatiști, crezând că a dat norocul peste mine și optimismul meu a fost și subiectiv și nejustificat din moment ce materia primă este din același aluat mioritic, nedospit și mai ales cu educație aproximativă, lucru dovedit prin:

- ușile lăsate vraiște la dulapuri,

- dialogurile picante,

- utilizarea excesivă a telefoanelor în timpul executării de exerciții,

- ocuparea simultană de aparate, fără folosire,

- aruncarea papuceilor pe oriunde,

- lăsarea de peturi aiurea, când coșul de gunoi e la doi pași,

- ocuparea neglijentă a băncuțelor,

- lăsarea ușii deschise la toaletă pe când se pișă,

- aruncarea de șervețele în cabina de dușuri,

- târâtul apei peste tot de la duș prin vestiar,

- neutilizarea caschetei la bazinul de înot,

- lăsatul coafurilor pe gresia bazinului.

Este adevărat că unii corporatiști își dezinfectează aparatele ori de câte ori încep să le folosească, dar în 6 luni un singur tip a lăsat echipamentul fără sarcină, ceea ce m-a determinat să cred că încă nu este o cauză pierdută ideea de a crede că și pe la noi vor veni vremuri în care sălile de fitness-culturism vor fi ca în America unde chiar oamenii arată că sunt educați și fiecare știe ce are de făcut, cu exactitate, nefiind necesar ca altcineva să stea după fiecare să facă curățenie sau să așeze discurile și ganterele pentru a fi utilizate de alții fără efortul de a fi căutate unde nici nu-ți închipui că s-ar afla.

(11 august 2019)

Legea Alexandra

Mă așteptam ca ONG-urile care ies ca ciupercile după ploaie și-și fac simțită prezența, mai ales când nu trebuie, să se apuce și să redacteze o lege care să poarte numele copilei răpite și ucise din Caracal, lege care să definească acele elemente care să stopeze acest fenomen nenorocit care tinde să devină de masă și aici mă refer la răpiri de copii, la uciderea copiilor și la traficul de copii în străinătate.

Mă tot gândeam la acea ingineră în nu știu ce care dorea să se instaleze la justiție, că acum a ratat momentul în care avea posibilitatea să arate că toți au greșit, iar ea merita acel fotoliu ministerial, dacă venea cu acel text de lege care să intre în Parlament și de a doua zi de la promulgare să-și vadă efectele în societate.

N-a fost să fie. Iată că trece timpul și vedem exact ceea ce știam, adică:

- o moleșală dureroasă în societate,

- niște televiziuni în goană după rating,

- tot felul de indivizi care-și dau cu părerea,

- manipulări cât cuprinde.

Încă mai sper ca însuși Alex CUMPĂNAȘU care are și el un ONG și zice că are milioane de susținători, să vină cu acel text de lege și să strângă cele 500.000 de semnături ca textul să intre să fie legiferat de aleșii noștri, care doar se zburdălnicesc în indemnizații pe care și le votează în consens.

(10 august 2019)

10 august și diaspora

Noi cei care nu am plecat pentru a îngroșa rândurile celor peste 3 milioane de cetățeni care formează acum diaspora românească, trăim exact așa cum ne-am format în vremurile de dinainte de 1989, fără a înțelege prea mare lucru din ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

Ca în vremurile comuniste, cei care nu sunt de aceeași părere cu noi sunt:

- nebuni,

- idealiști,

- proști,

- absenți,
- drogați,
- hoți,
- aserviți,
- trădători,

- stafii.

Numai așa se explică modul aiuritor prin care ne complacem în a admira cele mai aberante situații, căutând prin imitație să facem ceea ce fac toate pseudomodelele născute peste noapte și prezentate ca etaloane în societate. În condițiile în care presa este aservită în proporție de peste 95%, manipulările grosolane își face efectele nocive asupra oamenilor de bună credință, făcându-i să reacționeze neadecvat, mai ales prin pasivitate, ca după aceea să-și manifeste regretele profunde că lucrurile nu merg așa cum își doresc în adâncul sufletului.

În opinia mea, 10 august 2018 a fost un moment al disperării unei largi colectivități care de la distanță a văzut că lucrurile nu merg într-o direcție bună și că se bate pasul pe loc, într-o bălăceală dâmbovițeană sulfuroasă și năclăită.

Nu fac aici afirmații așa cum au făcut unii spunând că manifestația nu a fost autorizată, căci tot neautorizată a fost și revolta din 22 Decembrie 1989, că forțele de ordine și-au făcut datoria, în condițiile în care se știe cu exactitate că lumea nu a cunoscut procedurile după care aceste forțe au acționat și chiar dacă au existat aceste proceduri.

Azi 10 august 2019 va fi un miting în Piața Victoriei, dar și un marș de la Universitate spre Piața Victoriei, ceea ce arată că organizatorii au identificat două acțiuni despre a căror eficiență numai istoria va avea posibilitatea să facă o evaluare la rece.

De-a lungul anilor, am participat și eu la mitinguri, atât pe vremea comuniștilor, cât și în 1990 când am sperat că aici se vor întâmpla lucruri mărețe, ceea ce nu a fost cazul. Să plătești cu salarii imense oameni în stat care să nu dea soluții, este cu adevărat o contra-performanță care nu mai trebuie tolerată. Văd îngrozit cum se fac critici, cum se trag semnale de alarmă, cum se construiesc ironii deloc subtile, toate care nu țin de cald și nu duc la realizarea de autostrăzi, de spitale, la creșterea calitativă a învățământului și la creșterea reală a calității vieții cetățenilor țării. 

Dacă în Piața Victoriei ar veni un milion sau două milioane de cetățeni și zidurile Palatului Victoriei s-ar cutremura sub strigătele de disperare ale oamenilor de acolo, cu siguranță s-ar produce acel declick în politica românească și incompetenții și-ar face bagajele și ceea ce nu s-a întâmplat în 1989 s-ar întâmpla acum, iar aici drumul pe care s-ar merge ar fi cu siguranță unul bun pentru toată lumea. Sunt pesimist și nu cred că azi în Piața Victoriei vor fi 250.000 de oameni, căci blazarea s-a instalat în sufletele oamenilor, care vede că toate partidele sunt la fel, gândesc la fel și acționează la fel, folosind imagini și jocuri de texte cu care încearcă să manipuleze, uitând că munca și valoarea oamenilor sunt singurele motoare ale progresului și nu mediocritatea, incompetența și corupția.

(10 august 2019)

Cine va fi Mr. Olympia pe 2019?

Anu acesta lucrurile nu sunt deloc simple pentru cei ce caută să vadă cine va fi Mr. Olympia pe anul 2019. 

Își va păstra Shawn RHODEN titlul de Mr. Olympia cucerit anul trecut?

Va reuși fostl Mr. Olympia din anii trecuți, Phil HEATH să recâștige titlul pierdut anul trecut?

Va veni un culturist care luptă de ani buni să intre în posesia titlului de Mr. Olympia, dar care de fiecare dată s-a situat pe una din primele cinci poziții?

Deocamdată trebuie spus că se caută o nouă tipologie de culturist, altfel decât cea impusă ani în șir de Phil HEATH sau de tipologia definită de Jay CUTLER. În opinia mea, Shawn RHODEN este doar o soluție provizorie pentru că:

- are vârsta de 44 de ani, la limită pentru vârful staționar de carieră la nivelul cerut de Mr. Olympia,

- caracteristicile sale biometrice și estetice au o spectaculozitate care se încadrează în tipare știute,

- este prezent în competiția Mr. Olympia din 2011, iar evoluția sa a fost ascendentă, dar lentă.

Acum culturistul Roelly WINKLAAR are ștate vechi la concursul acesta și a prezentat o evoluție constantă din 2010, poziția 14 până anul trecut când s-a plasat pe locul 3, dar nu aduce acea noutate așteptată de lumea culturismului de înaltă performanță, deși circumferința brațului său măsoară 61 cm.

Culturistul Mamdouh ELSSBIAY în vârstă de 34 de ani, are un traseu fluctuant la concursul Mr. Olympia începând cu anul 2013 când s-a plasat pe locul 8. Cea mai bună poziționare a lui la acest concurs a fost în 2017 când s-a plasat pe locul 2, iar anu trecut a coborât pe locul 6, ceea ce în opinia mea arată că potențialul său este în scădere.

William BONAC este un culturist de 37 de ani care a intrat în copetiție la Mr. Olympia în anul 2014 plasându-se pe locul 15. În anul 2015 a urcat pe locul 8. În anul 2016 a obținut locul 5.

În anul 2017 a ocupat locul 3, iar anul trecut a ocupat locul 4. El este un culturist de 170 cm înălțime.

În anul 2019 nu se întrezărește o explozie ca un necunoscut să apară pentru prima dată și să cucerească laurii acestei competiții.

Am zis că Shawn RHODEN este o soluție provizorie cum au fost Arnold SCHWARZENEGGER, Franco COLUMBU, Chris DICKERSON, Samir BANNOUT în intervalul 1980 - 1983 până la apariția celor trei monștii sacrii ai culturismului, care au dominat acestă competiție mulți ani în șir și aici mă refer la Lee HANEY, Dorian YATES și Ronnie COLEMAN între anii 1984 - 2005.

Concluzie: Shawn RHODEN își va păstra titlul de Mr. Olympia în septembrie 2019.

(10 august 2019)

Eșecul conducerii colective și falsitatea grelei moșteniri

Am trăit să văd multe la viața mea, dar la toate le-au pus capac două lucruri:

- conducerea colectivă,

- greaua moștenire.

Conducerea colectivă este un fel de rahat cu perje, căci niciodată dacă se pune o problemă nu se va ajunge la un rezultat, iar dacă se va obține ceva, acel ceva este fie rezultatul unui vor în care majoritatea a hotârât, fie rezultatul consensului, adică acea soluție care nu spune nimic și care nu duce la nimic.

Conducerea colectivă presupune totuși un șef. Am văzut cum acest șef, dacă este autoritar vine cu o idee, care se discută. Ideea este ajustată un pic și apoi este supusă la vot. Ceea ce este sigur se leagă de faptele că:

- ideea este a șefului,

- s-a discutat,

- a fost luată o hotărâre,

- șeful și-o asumă,

- ceilalți semnează de decor.

Foarte mulți tac atunci când se iau deciziile, dar vorbesc pe la colțuri, cum că ei ar fi făcut altfel. Sunt foarte rare consemnările în procesele verbale a opiniilor separate. Pe la CCR se dau detalii când cineva are o altă opinie.

Când se schimbă șeful, evident, cel ce vine la cârma organizației, musai vorbește de greaua moștenire, dar nu este o grea moștenire oarecare, ci una la care el a pus umărul, căci a participat la luarea tuturor deciziilor și în procesele verbale el nu figurează cu vreo opinie separată. Mai mult, nici nu și-a smuls părul din cap și nici foc nu a dat hainelor sale de firmă, în piața publică în semn de protest față de deciziile proaste luate de fostul șef, decizii cărora el s-a opus din răsputeri. La o analiză mai atentă se va devea că și el a contribuit la cascada de unanimități cu care fostul șef punea cărămidă peste cărămidă la greaua moștenire pe care i-o lasă noului șef.

(09 august 2019)

Matricea rolurilor și Raed ARAFAT

Când în data de 7 august la ceas de seara a ieșit pe sticlă Raed ARAFAT să vorbească despre cele 14 măsuri luat ca să se elimine bâjbâielile din sistemul situațiilor de urgență, mi-am dat seama că raed ARAFAT a făcut SMURD-ul de pe poziția de manager de proiect și că tot de pe acestă poziție a acționat și acum.

În managementul de proiect există:

- obiectivul,

- resursele,

- termenele,

- precedențele,

- riscurile,

- calitatea,

- responsabilitatea,

- costurile,

- execuția.

Un manager de proiect adevărat, care își ia rolul în serios:

- își alege resursele,

- definește acțiunile,

- pune în corespondență oamenii cu acțiunile și resursele,

- urmărește derularea activităților,

- asigură încadrarea în termene,

- ia măsuri să efectueze corecții,

- definește responsabilitățile.

Raed ARAFAT a definit 14 acțiuni, a dat termene, a identificat pe cei ce răspund. Mă așteptam să meargă mai departe, adică să spună că are construită matricea rolurilor. Matricea rolurilor are 14 linii corespunzătoare celor 14 acțiuni și 14 coloane, corespunzătoare celor 14 persoane care răspund de derularea activităților pentru implementarea întermene și la parametrii ceruți a acțiunilor. N-a fost să fie, sau nu s-a spus la Tv, căci Raed ARAFAT a indicat responsabili sub forma de denumiri de instituții. În managementul de proiect este esențială matricea rolurilor, în ideea ca să se știe că operațiunea X este executată de muncitorul Y. Managerul de proiect șie că muncitorul Y are șef pe Z și toată lumea are trasate responsabilități. În clipa în care se spune că operațiunea X este realizată de X1 și X2, s-a dus dracului totul, căci fiecare va aștepta ca altcineva să facă și nu ei.

Dacă luăm ceea ce se întâmplă la noi, vedem că matricele rolurilor nu există sau sunt prost construite, căci pe o linie a unei activități apar mai multe x-uri, adică mai mulți responsabili, așa-zisa conducere colectivă, în care nimeni nu este tras la răspundere și lumea se acoperă de hârtii.

Dacă lucrăm cu conduceri colective, vom vedea mulți băgători de seamă, care dispar în clipa în care trebuie să răspundă la întrebarea: cine se trece pe listă să răspundă singur de implementarea acțiunii X? De-a lungul timpului, am lucrat în echipe cu matrice ale rolurilor de 1:1 și nu am avut surprize. Numai că eu mi-am ales colaboratorii și nu mi-a impus niciodată nimeni un colaborator.

(09 august 2019)

Ion MĂCEȘANU, un mare caracter

Am avut ocazia să văd imaginea durerii de părinte căruia i-a fost răpit copilul și care speră cu disperare ca fetița lui să mai fie în viață, deși testele ADN spun altceva.

Acest om are vorba măsurată și în fața turmelor de hiene, formate din jurnaliști setoși după senzațional, l-am văzut cum a dat răspunsuri scurte și corecte, chiar dacă întrebările erau puse cu insistență și mai ales fără rost, ca să ducă spre direcția pe care întrebătorii și-o doreau. 

I s-au luat interviuri de către moderatori, unii mai inteligenți, alții mai tâmpiți, dar Ion MĂCEȘANU a știut ce să spună fiecăruia, căci este un om educat, are frică de Dumnezeu și speranța că fiica lui Alexandra mai este încă în viață. Ion MĂCEȘANU nu are șabloane în vorbire, cumpănește vorba, știe să privească interlocutorul cu ochii lui expresivi și are gesturi puține, știind ce să facă cu mâinile pentru a arăta încredere, fermitate și verticalitate.

Când am auzit că i-a zis criminalului domnul DINCĂ, nu-mi venea să cred că există pe lumea acesta cineva cu atât de multă stăpânire de sine, comparativ cu mulți alții care s-au băgat în vorbă în legătură cu acest caz nefericit și care au avut derapaje impardonabile.

Îți respect durerea Ion MĂCEȘANU și admir că te comporți ca un bărbat adevărat într-o situație de o asemenea gravitate, care te-a lovit în iubirea ta de tală!

(09 august 2019)

Cam așa își educă americanii copiii

Am avut ocazia să văd cum își educă americanii copiii, americanii născuți și crescuți de mai multe generații acolo.

Când sunt micuți, americanii îi învață pe copiii lor să se lase ținuți de mână de către părinți sai bunici, când sunt pe stradă sau în locuri publice, fără a se desprinde cumva de ei.

Copiii americanilor sunt învățați:

- să nu intre în discuții cu străinii,

- să nu primească nimic de la necunoscuți,

- să nu intre în casele necunoscuților,

- să nu se urce în mașinile necunoscuților,

- să nu intre în dialog cu necunoscuții,

- să nu dea detalii despre familia lor unor necunoscuți,

- să nu-și dea adresa necunoscuților,

- să anunțe părinții față de orice modificare apărută în programul de la școală,

- să nu aibe inițiative dacă au stabilit reguli precise cu părinții.

Și respectând aceste reguli apar uneori situații în care necunoscuții răpesc copiii americanilor, dar nerespectând oricare dintre cele învățate de la părinții lor, copiii se expun unor riscuri teribile, căci se știe că în USA lumea poartă arme, proprietatea este inviolabilă și fiecare trebuie să se protejeze cât mai bine pentru a nu se supune unor riscuri care duc la situații care scapă de sub control.

Eu stau și mă întreb dacă la noi părinții îi învață pe copiii lor cum să se ferească de rele și cum să se protejeze pentru a nu fi puși în situații fără ieșire. Acum noi discutăm diverse, dar nu punem degetul pe rană, iar nefericita de  Kati, dacă a zis ea ceva timid, a zburat.

Televiziunile au făcut mult zgomot când o profesoară aiurită a tuns-o pe o elevă care a venit la școală cu șuvițe vopsite, căci fără reguli, acolo orice era posibil, fără ca mămicuța copilei să fi fost întrebată de ce a făcut ceea ce a făcut, gest care o ducea pe copilă prea repede spre maturitate. Atât timp cât se pune carul înaintea boilor, societatea se va confrunta cu situații dintre cele mai dure, căci:

- a arunca gunoiul pe stradă nu se amendează cu 5.000 de euro,

- a suna aiurea la 112 nu se amendează cu 10.000 de euro,

- a parca mașina pe trotuar nu se lasă cu confiscarea mașinii,

- a merge cu mașina pe plajă nu se pedepsește cu 5 ani de pușcărie,

- a vorbi la telefon în timpul când se conduce mașina nu se pedepsește cu un an de pușcărie,

totul e tratat ca o glumă și mergem din rău în mai rău.

(08 august 2019)

Culturistul Dan ALDEA este inginerul Dan ALDEA

Am urmărit cu atenție activitatea sportivă a lui Dan ALDEA în mediul online, incluzând aici și contul său de facebook, pentru că de câțiva ani suntem prieteni și primesc de la el multe informații privind participările la concursurile de culturism.

Culturistul Dan ALDEA este născut în data de 29 mai 1991, deci este născut în zodia Gemeni, iar pentru culturiști acestă zodie zice:

Gemenii numai aparent ar fi persoane care n-ar îndeplini cerințele de a face culturism. Ei sunt predispuși spre meditație, spre abordări artistice și spre lucruri care necesită migală.Ei au un mod al lor de a-și organiza munca și tot timpul dau senzația că sunt în contratimp cu ceilalți. Realitatea este cu totul alta. Tot ceea ce întreprind persoanele din acestă zodie nu este în vitrină. Ei lucrează foarte retrași, fără a fi zgomotoși sau ostentativi. Numai dacă sunt provocați, ei răspund cu fapte demonstrând că lucrurile stau cu totul și cu totul altfel. Diferențele pe care ei le generează sunt uriașe. Am văzut un astfel de nativ în gemeni care a fost zgândărit să facă niște flotări. Cel care a fost inițiatorul a executat cam 23, în timp ce nativul în gemeni a executat lejer vreo 70 și finalul a fost apoteotic, flotări cu bătăi din palme.

Traseul sibianului Dan ALDEA a fost unul obișnuit, asemeni oricărui tânăr care și-a definit foarte clar obiectivele și pe care le urmează pas cu pas, el tot sibian fiind. A terminat cursurile Școlii Generale nr. 13 din Sibiu în anul 2006 după care a finalizat cu examenul de bacalaureat cursurile liceale la Colegiul Național Gheorghe LAZĂR din Sibiu, specializarea științele naturii în anul 2010. A urmat cursurile Facultății de inginerie specializarea Electronică aplicată din cadrul Universității Lucian BLAGA, obținând diploma de inginer în anul 2014. Acum el lucrează în domeniul IT&C pe probleme de testare software.
Antrenorul său, prof. Ioan CURTEAN, ori de câte ori a vorbit despre tânărul culturist Dan ALDEA ca elev, a avut numai termeni elogioși, bazați pe rezultatele obținute de sportiv la învățătură. El a fost premiant în clasele 1-12 având mereu media generala peste 9,50. La examenul de bacalaureat, după terminarea cursurilor prestigiosului Colegiu Național Gheorghe LAZĂR a obținut media 9,11, iar la terminarea studiilor universitare a susținut examenul de licență unde a obținut frumoasa medie de 9,23, ceea ce printre ingineri este un lucru remarcabil. În cazul culturistului Dan ALDEA se aplică perfect teoria conform căreia un om care face un lucru foarte bine, le face și pe toate celelalte foarte bine, fiind tot timpul pe cele mai înalte trepte ale podiumurilor.
Pregătirea sa profesională s-a bazat pe muncă sistematică, temeinică, fără întrerupere și prin îmbinarea acesteia cu activitatea sportivă, dusă la cote extrem de ridicate, ceea ce se vede prin rezultatele din concursuri.

Caracteristicile biometrice ale culturistului Dan ALDEA sunt:

înălțime:  178cm.

greutate în concursuri: 87 kg,

greutate în afara concursurilor: 99 kg,

circumferință piept: 130 cm,

circumferință talie: 78 cm,

circumferință coapsă: 68 cm,

circumferință gambă:  44 cm,

circumferință braț:  44 cm.

Palmaresul culturistului Dan ALDEA este următorul : 

2009 vicecampion național juniori 

2009 vicecampion național juniori,

2010 vicecampion național juniori,

2010 campion, Cupa României - Mediaș, categoria juniori 

2011 campion național juniori, categoria  75 kg,

2011 Campionatul mondial de culturism, categoria juniori, locul 5

2012 Campionatul European de culturism, categoria juniori, locul 7

2012 vicecampion național juniori, 

2013 vicecampion național juniori

2013 campion, Cupa României, categoria juniori

2014 campion, Cupa României, categoria juniori  

2014 campion Campionatul Național de Culturism - Iași, categoria  80 kg

2015 vicecampion, Campionatul Național de culturism, categoria seniori

2017 campion, Campionatul Național de Culturism de la Sibiu, seniori, categoria 90 kg

2017 Campionatul Național de Culturism de la Sibiu, seniori, categoria open, locul 3

2018 Semtex Grand Prix - Suceava, locul 1, categoria 85 kg

Dan ALDEA a intrat pentru prima dată într-o sală de culturism în anul 2008, pe când avea 17 ani și a activat după aceea în cadrul cluburilor sportive Clubul Sportiv Şcolar Şoimii și din anul 2015 la Clubul Sportiv Centurion - Sibiu.

El a fost antrenat de prof. Ioan CURTEAN, iar acum, lucrează individual, adaptându-și programul după cerințele corpului său, corelat cu obiectivele urmărite. Nivelul atins și pregătirea sa profesională îi permit să identifice literatura de specialitate pe care s-o studieze și să construiască în mod științific:
- programul de antrenament,
- utilizarea de suplimente,
- structurarea resursei timp.
Ca și suplimente alimentare sportivul folosește pudra proteică, BCAA, multivitamine și preworkout. Mulți sportivi de înaltă performanță  apelează și la dopaj, acesta fiind un subiect tabu dar prezent în aproape toate sporturile. Dan ALDEA nu susține sub nici o forma  dopajul în rândul sportului de masă și al începătorilor, pentru că trebuie să ai cunoștințe temeinice și experiența pentru a trece la acest pas, riscurile fiind imense. Sunt cunoscute nenumărate cazuri în care culturiști care au folosit substanțe care să le crească masa musculară au sfârșit tragic.
Sportivul Dan ALDEA consideră că se obțin rezultate deosebite fără a recurge la dopaj, dar la înalta performanță la nivelul este ridicat și  înseamă pe lângă multă muncă, disciplină, ambiție care presupun uzură și sacrificii. Numai caracterele puternice au capacitatea de a parcurge un astfel de traseu, la capătul căruia se află titlul de campion și deci locul pe cea mai înaltă treaptă a podiumului.
Culturistul Dan ALDEA execută 6 antrenamente pe săptămână. Lucrează fie o singură grupă mare de mușchi, fie două grupe mai mici. Durata unui antrenament nu durează mai mult de o oră și jumătate.Antrenamentul este personalizat, ca rezultat al unei munci asidue de selectare a variantelor care au dus la rezultate foarte bune în timp, privind performanța verificată în competiții.

Antrenamentele culturistului Dan ALDEA au următoarea structură:

Luni - umeri și trapez
Marti: cvadriceps și gambe
Miercuri: biceps și triceps
Joi: spate și abdomen
Vineri : femural și fesier
Sâmbăta : piept și abdomen.
Dan ALDEA se călăuzește în viață după motto-ul: Coincidenta este modul lui Dumnezeu de a rămâne anonim.
După o activitate sportivă în culturism de 11 ani, Dan ALDEA îi sfătuiește pe tinerii care doresc să practice acest sport: Sa privească acest sport ca pe o pasiune și un mod de viata. In acest fel nu vor simți culturismul ca pe o povara, pentru ca întradevăr este un sport unde e nevoie de multa munca și disciplina. Sa muncească constant și inteligent și sa se înconjoare de persoane cu experienta. Rezultatele nu apar niciodată peste noapte.
De-a lungul timpului am cunoscut culturiști care au dezvoltat cariere solide și care în același timp au obținut în acest sport rezultate dintre cele mai bune, arătând că nu există nicio limită în a stabili performanțe sportive și a desfășura activități în domenii de vârf ale profesiilor din ziua de azi. Toate acestea sunt posibile pentru că în acest sport nu există posibilitatea de a trișa sub nicio formă, căci cea mai mică abatere are efect catastrofal asupra performanței pe termen lung asupra sportivului. De aceea, Dan ALDEA, asemeni tuturor culturiștilor care au atins culmile profesionalismului devenind campioni, dă dovadă de:
- disciplină în derularea antrenamentelor, menținând totul la înaltă calitate,
- perseverență în a îndeplini tot ceea ce-și propune,
- știință în a-și adapta programul și dieta la cerințele competițiilor la care participă,
- capacitate de autoanaliză pentru a menține ritmul de lucru la cotele cerute de competiții,
- constanță în a munci cu aceeași dăruire atât la sală, cât și la locul său de muncă,
- dorința de autodepășire, ca motor al evoluției ascendente ca sportiv și ca inginer,
- determinare în a defini și a realiza obiective pe termen scurt, dar și pe termen mediu și lung,
- echilibru în a aloca resurse pentru desfășurarea activității sportive și activității de IT&C.
Este foarte important să scriu aici despre munca de informatician a lui Dan ALDEA, căci ceea ce face el este o muncă deosebit de importantă, de care depinde calitatea produselor software după ce intră în exploatare. Testarea software este o muncă ce presupune cunoștințe solide de programare a calculatoarelor și cunoștințe privind comportamentul utilizatorilor. Numai un specialist cu pregătire temeinică are capacitatea de a identifica disfuncționalitățile produsului software înaintea intrării în exploatare. Este o artă și o știință în egală măsură testarea software. Faptul că Dan ALDEA practică un sport la înalt nivel, îi dă acel echilibru necesar pe care un specialist integrat în dezvoltarea software trebuie să-l aibă pentru a fi eficient, pentru a vedea toate situațiile care apar în utilizarea curentă a produselor software și pentru a depista cât mai multe dintre erorile încorportate în produs înainte de a fi lansat în exploatare, pentru a fi remediate. El aplică tehnici și metode de testare adaptate tipologiilor de produse software dezvoltate în compania unde lucrează și disciplina, răbdarea, rigoarea, dar mai ales precizia din sport o duce spre locul său de muncă cu succes.
Culturistul Dan ALDEA are admirație pentru culturiștii  Miloš ŠARČEV și Kevin LEVRONE care au un fizic ce se încadrează în rigorile estetice definite de el estetic și în același timp sunt un model de tenacitate, creativitate și inteligență.

                                           *
                                      *         *
Aduc mulțumirile mele sportivului Dan ALDEA pentru sprijinul acordat în realizarea unei documentări cât mai complete pentru a realiza acest articol, știut fiind faptul că mediul online nu este atât de generos cu furnizarea de informații coerente, complete și riguroase despre activitatea de dinainte de concursuri, dar și din timpl competițiilor aculturiștilor în special și a sportivilor în general, acest mediu fiind îmbibat cu picanterii, scandaluri și extravaganțe care atrag cititorii.



  (07 august 2019)

Marea învingătoare

Mergând pe una din străduțele destul de mult circulate din mahalaua mea betonată, cenușie, tristă și zgomotoasă, m-a surprin apariția unei flori superbe, exact acolo unde nu m-aș fi așteptat, într-o crăpătură de asfalt.

Este semnul luptei de a exista, căci pentru a crește, pentru a înflori nu este suficient să ai apă, hrană și lumină, ci trebuie ca oamenii care trec pe acolo dar și animalele să nu producă distrugerea firavei plante. Se zice că la umbra marilor stejari nu crește nimic. La umbra acelui mic stâlp de protecție care face ca mașinile să nu urce pe trotuar, iată, a crescut floricica aceasta, ceea ce arată că s-a aflat la locul potrivit și în momentul potrivit.

De multe ori văd cu unii:

- caută tot timpul să găsească vinovați pe alții, chiar dacă ei au produs eroarea,

- identifică motive din care să nu facă un anumit lucru,

- găsesc justificări pentru neputința lor de a merge mai departe.

M-a impresionat acea floricică luptătoare și cred că dacă și alții care au trecut pe lângă ea, fără să fie nepăsători, au învățat o lecție, căci și de la lucrurile simple avem ce învăța. Sunt impresionat cum a rezistat acolo atâtea zile și cum nu s-a găsit cineva s-o rupă sau s-o strivească cu piciorul din neatenție.

(05 august 2019)

Alex CUMPĂNAȘU cel indignat

Alex CUMPĂNAȘU era văzut pe la televiziuni de mică audiență cu luări de poziții specifice politicilor acelor televiziuni sau cu interviuri luate anumitor ambasadori. Cineva spunea că este conducătorul unui ONG cu vreo șase milioane de membri. Având în vedere că am alte preocupări în zona culturismului dar și în cea a managementului politic aplicat spre alte zone, nu am acordat atenție activității lui Alex CUMPĂNAȘU.

De când cu dispariția lui Alexandra MĂCEȘANU, l-am văzut de mai multe ori pe Alex CUMPĂNAȘU cumpănașu, ca rudă ceva mai de departe a acelei copile, că a luat atitudine față de modul în care s-a acționat în cazul respectiv. 

Este adevărat că societatea românească traversează nenumărate momente confuze și bâjbâie căutând-și direcția de 30 de ani, fără prea mari șanse de a o găsi, dar tot atât de adevărat este că Alex CUMPĂNAȘU cere unor oameni imperfecți să se poarte perfect.

La noi se merge pe ideea că lucrurile se mișcă de la sine și că indiferent ce facem, toți suntem la fel de buni, deci merităm recompense. Numai așa se explică mocirleala în care ne zbatem și vom continua să ne tăvălim fără să ne mirăm că nu facem pași semnificativi.

Sunt sigur că în timp, Alex CUMPĂNAȘU va continua să se implice și mai mult în realizarea acelui salt calitativ absolut necesar pe care instituțiile statului trebuie să-l facă pentru a ne duce și pe noi mai repede în Europa, căci acum în Africa secolului al XVIII-lea suntem din toate punctele de vedere, cu analfabeți cât cuprinde, fără autostrăzi, cu camătă de stat, cu corupție endemică, abuzuri la toate nivelurile și nerespectarea legilor aberante, permisive și interpretabile.

(02 august 2019)