Ieri 8 mai 2021 s-au împlinit 100 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român. Până la 22 Decembrie 1989 acest partid avea peste 3 milioane de membri, plătitori de cotizații, cu carnete roșii, care participau la adunări, care luau cuvântul și se băteau cu cărămida în piept. Toți au jurat că vor face, că vor drege, ca în final să fugă ca potârnichile după 22 Decembrie 1989, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Această abordare a deschis larg porțile ca toți comuniștii de dinainte de 22 Decembrie 1989 să rămână pe poziții și tot ei să fie în fruntea bucatelor. Conducerea comunistă a avut o ideologie foarte specială, căci racola pentru a deveni membri de partid pe cei mai buni.
În facultăți deveneau membri de partid cei mai buni studenți.
În uzine deveneau membri de partid cei mai buni ingineri.
În secții deveneau membri de partid cei mai buni maiștri.
La locurile de muncă deveneau membri de partid cei mai buni muncitori.
Când spun cei mai buni, mă refer la:
- profesie,
- conduită,
- aprecierea colegilor,
- familie.
Comparând acum lucrurile, vedem că partidele parcă sunt o adunătură de ariviști, nepricepuți, golani, borfași, refulați, frustrați, incompetenți, troglodiți, repetenți, mediocri și tot așa. Inexistența filtrelor determină scoaterea la rampă a unor persoane cu mari carențe de educație, fără o pregătire profesională corespunzătoare, dar care ocupă poziții care nu au nicio legătură cu expertiza lor.
la 100 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român îmi doresc să văd că:
- se lucrează la autostrăzi,
- oamenii se pun pe treabă,
- valorile autentice sunt apreciate,
- dispare ura viscerală,
- școala e școală adevărată,
- ne iubim țara și istoria.
În rest, 1000 de ani pace!
(09 mai 2021)
No comments:
Post a Comment