Am acum în mână cartea scrisă de OPREA, AIRINEI, FOTACHE, referită prin:
Dumitru OPREA, Dinu AIRINEI, Marin FOTACHE (coordonatori) - Sisteme informaționale pentru afaceri, Editura Polirom, Iași, 2003, 391 pag., ISBN: 973-681-114-X
Autorii sunt specificați în dreptul fiecărui capitol. Aceștia sunt: Dumitru OPREA, Marin FOTACHE, Ana GRAMA, Maria FILIP, Mircea GEORGESCU, Gabriela MEȘNIȚĂ, Ioan ANDONE, Adrian MUNTEANU, Daniela RUSU, Jan VANTHIELEN, Tudorel FĂTU, Florin DUMITRIU, Iulian OPREA, Luminița FÂNARU, Cătălin STRÂMBEI, Liviu Gabriel CREȚU, Adrian MUNTEANU, Valerică GREAVU-ȘERBAN, Doina FOTACHE, Dinu AIRINEI, Alexandru ȚUGUI.
Cartea are două părți.
Prima parte are 9 capitole.
A doua parte are 9 capitole.
Când am luat în mână cartea Sisteme informaționale pentru afaceri și am citit-o, mi-am adus aminte de volumele imense pe care mi le-a dat prietenul meu, doctorul Dumitre BURNEA, volume scrise de niște celebri medici americani, care scriau despre niște boli și despre tratamente; m-am minunat cum coordonatorii acelor volume au reușit:
- să reunească un colectiv atât de numeros,
- să structureze volumele pe capitole echilibrate,
- să asigure minimizarea redundanței,
- să obțină o lucrare unitară și omogenă,
- să garanteze un nivel calitativ de excepție.
Am citit cartea cu mare interes și mi-am dat seama că experiența profesorilor Dumitru OPREA, Dinu AIRINEI, Marin FOTACHE și colaborările lor anterioare cu cei pe care i-au cooptat să lucreze la elaborarea cărții au fost factorii esențiali în asigurarea nivelului de calitate, a omogenității, a echilibrului și a gestionării redundanței.
Cartea Sisteme informaționale pentru afaceri are 18 capitole.
Capitolul 1, de la paginile 11 - 19, intitulat O taxonomie a sistemelor informaționale, îi oferă profesorului Dumitru OPREA prilejul abordării sistemelor informaționale în raport cu rolul lor în conducerea organizațiilor economice, organizate pe niveluri de execuție, tactice, strategice, ceea ce duce la diferențierea acestor sisteme în raport cu 16 criterii, așa cum rezultă în expunerea de la paginile 16 - 18.
Capitolul 2, de la paginile 20 - 56, intitulat Despre sistemică și cibernetică, clarifică o serie de concepte acceptate în ziua de azi de către unii, fără ca aceștia să fi intrat în profunzime. Autorul se ocupă de sisteme și sistemică, de caracteristicile sistemelor, de evaluarea sistemelor. Face diferență între abordarea analitică și abordarea sistemică a oricărei probleme, tabelul 2 de la pagina 33, realizat după De ROSNAY. Figura 2 de la pagina 35 identifică diferențele dintre demersul științific și cel sistemic. Clasificarea sistemelor după complexitate, unde omul este pe nivelul al VII-lea, duce către o abordare unitară a sistemelor, iar abordarea cibernetică oferă o nouă deschidere spre tratarea sistemelor informaționale în cheia sistemelor cu dublu feedback.
Capitolul 3, de la paginile 57 - 63, intitulat Sisteme informaționale pentru afaceri mici și mijlocii, prezintă cu claritate ce înseamnă o afacere mică sau mijlocie, pentru a o diferenția de marile afaceri, care înseamnă cu totul altceva. Având în vedere faptul că pentru IMM-uri sunt realizate soluții informatice customizabile, autoarele capitolului, ANA GRAMA și Maria FILIP, arată că astfel de produse software există și se utilizează, exemplificând prin MEGEFIMM, CIEL, EXMAN, WizCount, în condițiile în care și la noi firme mai mici de software au realizat produse bune pentru gestiunea contabilă din IMM-uri, la prețuri excelente și cu asistență tehnică la parametrii cei mai ridicați.
Capitolul 4, de la paginile 64 - 90, intitulat Date, informații, cunoștințe, este un capitol pe care îl consider clasic din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, autorul Marin FOTACHE oferă cu claritate detalii legate de date, de informații și despre cunoștințe, în contextul existenței de mesaje, de canale și de probabilități de producere a evenimentelor, care conduc spre entropia sistemelor și măsurători ale acesteia, pagina 66. În al doilea rând, autorul face raportări la un context mai larg, căci există o legătură între filosofie și știința informației. La pagina 76, autorul vine și cu o abordare mai practică, din moment ce pune în corespondență datele cu cuvinte și cu numere, informațiile cu propoziții, inteligența cu reguli, cunoașterea cu combinații între date, informații și reguli, ca în final să considere că înțelepciunea este o bază de cunoștințe combinate. Figura 2 de la pagina 77 este extrem de interesantă. Bibliografia utilizată scoate în evidență efortul autorului de a asigura omogenitate întregii abordări.
Capitolul 5, de la paginile 91 - 110, intitulat Piețele electronice și neteconomia, abordează problematica în care economia este dominată de informația care se obține pe nenumărate canale, dar rețelele de calculatoare sunt cele care facilitează existența canalelor și funcționarea de calculatoare interconectate; figura 1 de la pagina 93 este deosebit de sugestivă în legătură cu transformările din economie. Traseul parcurs de date, care devin informații, mai apoi cunoștințe, care duc spre înțelegere și în final spre înțelepciune, figura 3 de la pagina 95, punctează clar traiectoria pe care o va parcurge omenirea în general și sistemele informaționale în particular, după ce au apărut calculatoarele și acum, după ce inteligența artificială face ravagii.
Capitolul 6, de la paginile 111 - 126, intitulat E-Business - agonie și extaz, după ce se face o trecere în revistă a comerțului electronic, definește conceptul de comerț electronic, care este analizat din perspectiva utilizatorilor, a afacerilor, a furnizorilor de tehnologie și a instituțiilor guvernamentale. În acest capitol sunt clarificate laturile afacerilor electronice din perspectiva informaticienilor, din moment ce afacerile electronice nu mai sunt o opțiune (pagina 121).
Capitolul 7, de la paginile 127 - 148, intitulat Sisteme inteligente: o provocare pentru cercetarea de specialitate, realizează o abordare a inteligenței artificiale din unghiul dezvoltării de sisteme informaționale pe diferite niveluri de integrare a componentelor acesteia, pornind de la sistemele expert și ajungând la sistemele inteligente hibride (tabelul nr. 2 de la paginile 143 - 144) și la sistemele inteligente integrate (tabelul 3 de la paginile 145 - 146). Autorul acestui capitol, profesorul ANDONE, este recunoscut în lumea informaticii economice pentru cercetările sale în domeniul aplicabilității inteligenței artificiale în economie.
Capitolul 8, de la paginile 149 - 169, intitulat Probleme actuale ale securității în sistemele informaționale, după ce prezintă cele 7 generații de securitate, trece la analiza particularității securității informatice și identifică o serie de modele de asigurare a securității informatice. Tabelul 1 de la paginile 158 - 160 prezintă schema de clasificare a informației, de la informația publică până la cea secretă. Tabelul 2 prezintă un dicționar de specialitate. Autorii sunt convingători și ei spun clar care sunt soluțiile de asigurare a nivelului optim de securitate într-un sistem informațional și amintesc de costurile pe care le ridică implementarea de subsisteme de securitate eficiente.
Capitolul 9, de la paginile 170 - 188, intitulat Câteva considerații privind curricula specializării Informatică Economică și studiile de tip Master Sisteme Informaționale pentru Afaceri, prezintă concret în ce constă acest tip de Master, iar tabelul 2 de la paginile 181 - 182 vine să concretizeze ceea ce autorii au definit anterior despre cadrul în care viitorii specialiști vor lucra în economia reală.
Capitolul 10, de la paginile 189 - 209, intitulat Clasic și actual în analiza și proiectarea sistemelor informaționale, prezintă o serie de abordări în care sunt luate în considerare orientarea pe funcții, orientarea pe proces, orientate spre informații și metode orientate obiect. Un loc aparte este acordat instrumentelor CASE, iar tabelul 1 de la paginile 198 - 199 arată avantajele și dezavantajele utilizării acestora. Se arată rolul important al standardizării, lucru mai puțin acceptat de proiectanții de sisteme informaționale, deși standardizarea este fundamentul interoperabilității acestor sisteme.
Capitolul 11, de la paginile 210 - 223, intitulat Tendințe în ingineria programării, abordează problematica ingineriei programării în contextul dezvoltării de sisteme informatice pentru afaceri și comentează programarea structurată, programarea modulară, programarea orientată pe obiecte, în contextul dezvoltării de aplicații software de mare complexitate, în ideea dezvoltării rapide de aplicații - RAD, urmărind și ciclul de viață al acestor aplicații. Apreciez consistența în abordarea conceptului de reutilizare, ca bază a economiei de muncă vie în industria software.
Capitolul 12, de la paginile 224 - 276, intitulat Baze de date - între orientări teoretice și piața dezvoltării de aplicații, prezintă multe dintre aspectele ce trebuie reținute despre bazele de date. Apreciez foarte mult la acest capitol concentrarea pe ideea că a lucra cu baze de date înseamnă a proiecta baze de date și a dezvolta produse software proprii. Mi-au plăcut foarte mult secvențele de texte sursă pentru că ele au devenit reflectare clară a celor expuse de autorii Marin FOTACHE, Cătălin STRÂMBEI și Liviu Gabriel CREȚU în construirea de soluții concrete pentru rezolvarea de probleme folosind diferite SGBD-uri. Schemele oferite de autori în figurile 1 - 8 clarifică multe dintre elementele specifice demersului întreprins în acest capitol, scris de niște adevărați programatori de baze de date.
Capitolul 13, de la paginile 277 - 287, intitulat Evoluția rețelelor de calculatoare, are la bază o serie de informații sistematizate în tabelele 1 - 3 de la paginile 282 - 284 pentru a prezenta sistematizat elementele esențiale legate de rețelele de calculatoare și pentru a evidenția viabilitatea lor în contextul expansiunii informaticii în societate. Apreciez maniera în care autorii MUNTEANU și GREAVU-ȘERBAN văd rețeaua de calculatoare ca pe un proiect care parcurge toate etapele până la implementare.
Capitolul 14, de la paginile 288 - 307, intitulat Groupware. Metodologii și instrumente pentru lucrul colaborativ, este o sinteză efectuată de profesoara Doina FOTACHE asupra domeniului groupware, pornind de la istoricul conceptului, urmată de evoluția și de revoluția lui. Se definește conceptul, se stabilește raportul lui cu sistemul informațional. Se prezintă terminologia specifică acestui concept în tabelul 1 de la paginile 293 - 294. Sunt abordate caracteristicile acestui concept, care-l fac să fie altceva în raport cu tot ce se știe în domeniu și care-i dau aplicabilitatea. Se prezintă produsul Lotus Notes pentru lucrul în echipă.
Capitolul 15, de la paginile 308 - 321, intitulat Depozite de date, prezintă caracteristicile depozitelor de date și se realizează o comparație a depozitelor de date cu bazele de date, evidențiind diferențele, într-un mod sugestiv, ca în tabelul 1 de la paginile 310 - 311. Pentru a fi convingători, autorii AIRINEI și DOSPINESCU oferă în figura 3 de la pagina 315 schema unui depozit de date pentru vânzări. Figura 4 de la pagina 316 prezintă schema fulg pentru vânzările firmei ALFA S.A.
Capitolul 16, de la paginile 322 - 362, intitulat Abordări conceptuale privind produsele informatice pentru sistemul informațional contabil, prezintă particularitățile sistemelor informatice pentru contabilitate. Este vorba aici de o abordare elaborată, folosind componentele subsistemului informațional contabil - SIC, văzut ca o componentă esențială a sistemului informațional al întreprinderii, figura 3 de la pagina 334. Schema de la pagina 342 prezintă SIC integrat, cu informații care provin de la clienți și de la furnizori, dar și din derularea proceselor de producție, alături de fluxurile contabile.
Capitolul 17, de la paginile 363 - 375, intitulat Piața mega-aplicațiilor economice ERP, prezintă conceptul de Enterprise Resource Planning - ERP și o serie de astfel de produse precum SAP, PeopleSoft, SCALA, SIVECO CROS, Transart Bit Software - Socrate, dar și utilizarea ERP în țara noastră.
Capitolul 18, de la paginile 376 - 391, intitulat Managementul proiectelor în era informațională, prezintă pe cele 7 subcapitole probleme legate de comunicarea și colaborarea la nivelul organizației, în vederea realizării sistemului informațional văzut ca proiect, derulat în toate etapele prin folosirea de produse program specializate, produse care sunt accesibile managerilor de proiecte.
Apreciez că lucrarea este o reușită în adevăratul sens al cuvântului și mă duce la gândul că și la noi se coagulează echipe omogene din toate punctele de vedere, care, cu un management adecvat, realizează lucrări științifice valoroase, așa cum este lucrarea de față.
Fiecare capitol al cărții are propria-i bibliografie și analiza amănunțită a fiecărei bibliografii evidențiază faptul că autorii au publicat articole, cărți sau au prezentat comunicări la conferințe științifice cu teme pe care le analizează în capitole, ceea ce este un lucru extrem de important. Îmi aduc aminte că prima dată am văzut așa ceva la o carte elaborată acum mulți ani de un grup de cercetători de la Institutul de cibernetică din Kiev, unde autorii, înainte de a scrie o carte, publicaseră articole strict legate de tema cărții, lucru pe care și eu am visat să-l fac cândva.
(19 noiembrie 2026)
No comments:
Post a Comment