Boierii inteligenței artificiale

Să lămurim din start. Boierii inteligenșei artificiale sunt toți cei care folosesc inteligența artificială asemeni ciocanului de către fierar, asemeni mistriei de către zidar, asemeni teslei de către dulgher, asemeni șișului de către măcelar, pentru a face operațiunile specifice muncii fiecăruia dintre ei, mai repede, mai bine și cu o productivitate sporită.

Dacă un statistician are o serie de date scrisă de el cu mâna pe o foaie de hârtie, cu inteligența artificială:

- solicită preluare datelor de pe foaia de hârtie prin scanare,

- cere efectuarea conversiei într-un format convenabil,

- comandă calcului mediei aritmetice, a dispersiei,

- verifică prin testări dacă media este reprezentativă.

Respectivul statistician este un boier al inteligenței artificiale pentru că pentru cercetarea lui, a folosit inteligența artificială să verifice ipoteze pe care și le-a imaginat și nu a mai făcut el calcule costisitoare și nu a mai căutat el în tabele coeficienți. I s-au servit rezultatele cerute, pe care și el ar fi putut să le obțină, dacă ar fi trudit.

Dacă un critic muzical vrea să facă o emisiune despre Placido DOMINGO și îi vine ideea să-și imagineze cum marele tenor ar interpreta Canzonetta spagnuola de Gioachino ROSSINI, având ca referință interpretarea mezzosopranei Marilyn HORNE, musai va face apel la inteligența artificială și va obține exact ceea ce-și dorește, având posibilitatea de pe poziția sa de boier al inteligenței artificiale să tragă concluziile proprii, legate de capacitatea tenorului de a trece la cu totul altă tipologie de bucăți muzicale.

Și un matematician, care și-a imaginat o teorie și are câteva demonstrații, dacă șie cum să formuleze ceea ce să solitice inteligenței artificiale, va obține informații valoroase că așa cum pune problema este corect, că demonstrațiile pe care le faec sunt și ele corecte. Numai faptul că știe ce să ceară, arată că el este un mare boier și merită să meargă mai departe cu raționamentele.

Un critic literar dorește să scrie o carte despre un poet și are manuscrise ale acestuia într-o stare jalnică. El va cere inteligenței artificiale să facă transformări ca imaginile scanate ale manuscriselor să arate impecabil și să le includă așa prelucrate în cartea lui, specificând că inteligența artificială i-a oferit aceste rezultate intermediare, care sunt incluse în produsul finit, care este cartea lui.

Oricare dintre noi devine boier, dacă și numai dacă reușește să transforme inteligența artificială într-o anexă a muncii lui, într-un instrument util, căci el folosește rezultatele date de inteligența artificială ca pe stadii intermediare. Sclavii inteligenței artificiale, folosesc rezultatele acesteia ca produse finite, ei devenind anexele inteligenței artificiale. La boierii inteligenței artificiale este invers.

(31 iulie 2026) 

La întrebarea mea: Traducerea unei poezii este act de creație artistică?

La întrebarea mea: Traducerea unei poezii este act de creație artistică? Inteligența Artificială a dat următorul răspuns:
De ce este considerată o creație artistică?

Recrearea formei și a ritmului: Poezia se bazează pe muzicalitate, rimă, măsură și cadență. Traducătorul nu mută doar cuvinte dintr-o limbă în alta, ci reconstruiește întregul echilibru sonor al textului. 

Transmiterea emoției și a subtextului: Sensul literal (din dicționar) nu este de ajuns. Traducătorul trebuie să redea atmosfera, nuanțele culturale și starea de spirit a originalului. 

Amprenta personală: Două traduceri ale aceleiași poezii vor suna mereu diferit. Fiecare traducător își pune propria amprentă creativă asupra modului în care înțelege și simte textul. 

La întrebarea mea: Inteligența artificială face diferența între o poezie și o proză? am primit următorul răspuns:

Da, inteligența artificială poate distinge cu ușurință între o poezie și un text în proză, analizând structura vizuală, ritmul și tiparul lingvistic al fiecăruia.

La întrebarea mea: Inteligența artificială are capacitatea de a crea?

Inteligența artificială a dat răspunsul:

Da, inteligența artificială are capacitatea de a genera conținut original, precum texte, imagini, muzică sau cod, însă acest proces se bazează pe recunoașterea și recombinarea tiparelor statistice din seturile mari de date, nu pe o creativitate conștientă sau emoțională

La rugămintea mea de a traduce în limba franceză prima strofă din poemul Luceafărul, am primit răspunsul:

Il était une fois, comme dans les contes,
Il était une fois comme jamais,
D'une haute lignée impériale,
Une jeune fille bien trop belle.

La întrebarea mea: este o traducre a ta sau este preluată? Am primit răspunsul:

Prima strofă în limba română pe care ți-am oferit-o este textul original, exact așa cum a fost scris de Mihai Eminescu și publicat în 1883. Nu este o traducere.

Pentru că există în online traduceri ale lui Corneliu POPESCU, inteligența artificială oferă detalii semnificative punând în paralel poezii originale și traduceri ale acestui traducător.

Rezultă clar că digitalizarea dă calitate răspunsurilor inteligenței artificiale.


(31 iulie 2026)
 

De la STUPID PEOPLE la CHATTY PEOPLE

Ne-am mirat și ne-am simțit jigniți când Silviu BRUCAN a spus sintagma STUPID PEOPLE. Au trecut cei 20 de ani și tot nu știm ce este democrația. El cred că trebuia să spună nu 20 și 200 de ani.

Acum când mergem pe cele peste 50 canale Tv, vedem cum toți cei prezent în platourile Tv, vorbesc, vorbesc, vorbesc despre orice, chiar dacă nu știu despre ce vorbesc. Am văzut pe unii care vorbeau despre balada Miorița minute în șir, fără să fi citit un vers din baladă. Am văzut pe cineva carea vorbit despre șomaj și despre șomeri, dar concret nu a explicat cu cuvintele proprii ce și cum despre șomeri și despre șomaj.

Consider că televiziunile ar trebui preocupate să difuzeze:

- piese de teatru,

- scheciuri cu mari comici,

- spectacole de operă,

- filme artistice.

Trăncănitorii din platouri exersează ore în șir a vorbi fără să spună orice despre orice, ca timpul să treacă, fără a face educație, fără a forma caractere, ci doar a-i amăgi pe oameni. Ceea. ce seîntâmplă acum, arată că va trebui să mai treacă alți 200 de ani ca să înțeleagă lumea că trebuie să pună mâna să facă treabă și să meargă la esență, pentru a vorbi numai și numai despre ceea ce știm bine, că am citit cartea, că am văzut filmul, că am memorat poezia. Noi nu trebuie să trăncănim, ci trebuie să fim preocupați să accesăm opera nemijlocit, fără rezumate scrise de alții, pe care le-am memorat, pentru a obține o notă.

Era acum 20 de ani un moderator GAIȚĂ, care punea întrebări despre harachirii, despre poluție, despre castelele de apă, iar oamenii vorbeau și vorbeau și vorbeau de parcă știau de când lumea subiectul. E de mare actualitate. Politicienii mediocri sunt maeștrii trăncănelilor care nu spun nimic.

(30 iulie 2026)

De la venerație, la concret așa cum ne cere inteligența artificială

Toată lumea îl venerează pe marele matematician Grigore MOISIL. Este un lucru extraordinar. Cel mai important ar fi pentru contemporanii mei, să treacă de la vorbe, la fapte, adică să digitalizeze opera marelui matematician.

Dacă cerem inteligenței artificiale să ne dea lista cu lucrările marelui Grigore MOISIL, aceasta ne dă o listă cu 13 titluri. Dacă cerem inteligenței artificiale să ne reproducă cee ce este scris la pagina 37 a lucrării La mécanique analytique des systèmes continus tipărită în anul 1929, mesajul obținut este:

Conținutul exact al paginii 37 din teza de doctorat din 1929 a lui Grigore Moisil, La mécanique analytique des systèmes continus, nu este disponibil online. Lucrarea extinde principiile mecanicii analitice la sisteme continue. Pentru accesarea textului original, se recomandă consultarea Arhivei Academiei Române.

Este clar că acest mesaj se datorează lipsei în formă digitală a lucrării.

Morala: în loc să discute despre opera mafreluio Grigore MOISIL, matematicienii ar face bine să digitalizeze tot ceea ce a scris marele matematicin. În acest fel, ar exprima recunoștința față de geniul acestuia, nu trăncănind aiurea-n tramvai despre cât de mare a fost Grigore MOISIL.


(30 iulie 2026)

O demonstrație a impotenței inteligenței artificiale.

Inteligența artificială depinde de gradul de digitalizare din fiecare țară. Ca să arăt că inteligența artificială este puțin eficiență la noi, din cauză că digitalizarea românească bate pasul pe loc, am solicitat o traducere în limba rusă a versurilor:
Ce-i patria? - E Dunărea albastră,
E Bărăganul, Munții Apuseni,
E lupta de milenii, lupta noastră,
Români sau ne-români, dar pământeni.
Este un fragment dintr-o poezie a lui Mihai BENIUC foarte cunoscut în epoca proletcultistă și tradus, evident și în limba rusă. Înteligența artificială, mi-a oferit soluția:
Что такое родина? Это синий Дунай,
Степь Бэрэган и горы Апусени,
Это тысячелетняя борьба, борьба наша,
Румыны или нет, но все мы — с этой земли.

Dacă digitalizarea românească ar fi fost la nivelul cel mai de sus, evident, ar fi existat și traducerea făcută de un poet a poeziei respective și nu ar fi făcut altceva decât să preia dintr-un fișier strofa cu pricina, care ar fi sunat așa:

Отчизна это синева Дуная,

Бэрэган, цветы долин

Борьба тысячелетняя святая

Pумын и нерумын 

Fără digitalizare la un nivel ridicat inteligența artificială nu n e va da soluții satisfăcătoare.

Era o piesă a aceluiași poet Mihai BENIUC intitulată În Valea Cucului, jucată fără succes la Teatrul Național din București cu o garnitură de mari actori. Cerând detalii inteligenței artificiale, cu informații mai incomplete, am fost trimis către o baltă cu numele Valea Cucului un de am primit detalii pentru un pescar, cu costuri, cu orar și tot așa. Inteligența artificială ne salvează adcă întrebările noastre sunt comune cu cele ale unui englez sau francez sau american, dar dacă vrem ceva de-al nostru mioritic, cu dor, cu Miorița și Făt-Frumos sau altele asemenea, nivelul redus de digitalizare ne izbește nasol în față și rămânem prizonierii neputinței în fața unui destin neiertător.

(30 iulie 2026)

Enervările produse de inteligența artificială

Acum ceva timp, am dorit să obțin o listă cu sopranele de coloratură care au interpretat Aria clopoțeilor (Air des clochette) din opera Lakmé de Leo DELIBES și am primit o listă consistență, dar lipsea Joan SUTHERLAND. Am avut undialog și mi s-a confirmat că într-adevăr celebra Joan SUTHERAND a cântat acea arie. Mă așteptam să fie inclusă în listă. După o jumătate de oră am revenit solicitând din nou lista sopranelor de coloratură. Lista a fost aceeași, fără Joan SUTHERLAND, ceea ce însemna că produsul software la care am apelat nu face actualizări, deci nu este auto-instruibil, în ideea de a prelua din mers elemente care-i perfecționează baza de cunoștințe. Este dezamăgitor și enervant că la o asemene complexitate de software, lipsește chiar acea componentă acre pune bomboana pe colivă.

(30 iulie 2026)

Sclavii inteligențe artificiale

Societatea modernă se împarte în sclavii inteligenței artificiale și domnii inteligenței artificiale. Acum mă ocup de sclavii inteligenței artificiale.

Toți cei care folosesc inteligența artificială în a le rezolva problemele căci ei nu sunt în stare să și le rezolve, sunt sclavii inteligenței artificiale.

Dacă ceri ca inteligența artificială să-ți scrie un referat despre Revoluția Franceză, de 5 pagini folosind 5 cărți dintre cele mai importante apărute în ultimii 10 ani pe acest subiect în Franța și inteligența artificială îți livrează referatul, că tu nu ești în stare să-l faci, automat, ai devenit sclavul inteligenței artificiale.

Dacă ceri inteligenței artificiale să-și deseneze schița unei vile, specificând cerințe de bază suficient de detaliate și primești proiectul, mergi și primești autorizația, automat ai devenit sclavul inteligenței artificiale, căci nu ai apelat la un arhitect cu care ar fi trebuit să ai un dialog de la egal la egal.

Esența sclaviei în raportul omului cu inteligența artificială este dată de permanentizare apelurilor la inteligența artificială în a rezolva orice problemă proprie sau primită, având sentimentul că așa trebuie procedat, fără ca vreodată să-ți pui problema ca tu să rezolvi problema și cu inteligența artificială, cel mult să te verifici că ai făcut bine sau nu.


(30 iulie 2026)