Informatica și analiza sintactică

Cine a lucrat în programarea calculatoarelor știe că asambloarele și compilatoarele sunt înzestrate cu analiză sintactică pentru:
- cuvintele din vocabularul limbajului,
- respectarea utilizării separatorilor,
- regulile de folosire a operatorilor,
- mecanismele de genarare cuvinte utilizator,
- precedențele de definire, de utilizare  și de inițializare,
- corectitudinea și completitudinea construcțiilor.
Uneori există compilatoare care efectuează corectarea automată fie prin omitere, fie prin înlocuire, avertizându-l pe utilizator asupra riscurilor care decurg din utilizarea de construcții astfel obținute. În urma analizei sintactice, dacă erorile depistate erau fatale, se întrerupea procesul de prelucrare, iar dacă erorile identificate erau minor, se continua prelucrarea, fără ca rezultatele să fie obligatoriu complete și corecte. Dacă o variabilă era definită și neinițializată, de exemplu, se producea inițializarea cu o valoare arbitrară, iar rezultatul era incorect sau se întrerupea prelucrarea în cazul unei împărțiri la zero, de exemplu.


(20 septembrie 2024)

Klaus IOHANNIS senator de București?

De două sau trei zile, lumea politicii din spațiul mioritic este bântuită de schimbarea unui articol de lege care i-ar da posibilitatea președintelui Klaus IOHANNIS să candideze la un post de senator pe listele PNL de la București, chiar pe prima poziție.
Crin ANTONESCU amintește de rocada dintre Vladimir PUTIN și Dimitry MEDVEDEV.
Unii vorbesc de faptul că președintele Klaus IOHANNIS trage în jos partidul. Alții, din contră, spun că președintele IOHANNIS are rol de locomotivă. 

Sunt tot felul de teorii și partide precum USR, AUR, SOS România se opun modificării acelui articol de lege care să dea cale liberă președintelui înainte cu trei luni de a-și termina mandatul să candideze pe listele unui partid. PSD va lua luni 23 septembrie 2024 o decizie legată de votul acelei modificări. Este de fapt o mare furtună într-un pahar cu apă, căci lucrurile stau cu totul altfel, din moment ce președintele Klaus IOHANNIS își încheie cel de al II-lea mandat, noi suntem membri UE și NATO, iar situația internațională nu este deloc roză, mai ales în contextul în care inundațiile au făcut ravagii. Alegerile vor avea loc în noiembrie și complexitatea problemelor din economie și din politică este atât de mare încât a acorda atenție faptului că președintele Klaus IOHANNIS va candida la un post de senator, nu reduce nici complexitatea și nici gravitatea situației, ci din contră, scoate în evidență necesitatea de a acorda o și mai mare atenție calității actului decizional, pentru generalul iarnă este necruțător și el ne bate la ușă.


(19 septembrie 2024) 

Pârâciosul

Acum foarte mulți ani, am auzit următorul banc: un bărbat mergea în autobuzul 133 și a venit lângă el un tip și i-a zis:
- Încornoratule!
Omul a luat-o ca pe o glumă. Numai că a doua zi, pe când mergea cu același autobuz 133, lângă el  același tip și i-a zis:
- Încornoratule!
Când a ajuns acasă, bărbatul i-a zis soției:
- Dragă, nu știu ce se întâmplă, dar de două zile în autobuzul 133 când mă îndrept spre servici, se apropie de mine un tip și-mi zice încornoratule.
Soția se uită la el și nu zice nimic. În următoarea zi, vărbatul era în autobuzul 133 și mergea spre serviciuș Se apropie de el tipul și-i zice:
- Pârîâciosule!
De acest banc mi-am adus aminte ieri 16 septembrie 2024 urmărind pe canalul Tv Antena 1 un episod din showul MIREASA sezonum al X-lea, când am văzut cum se perindau bărbații concurenți în fața camerei de luat vederi pentru a-l pârî pe GABRIEL, dar și cum mergea GABRIEL să-i pârască pe ceilalți concurenți de cum se comportă cu el. Un veritabil circ ieftin de oameni imaturi.

(17 septembrie 2024)

Galeria campionului de culturism Sebastian Cătălin DURA

M-am ocupat constant de culturistul Sebastian Cătălin DURA. Iată ce însemnă adevărata performanță! În 29 septembrie 2016 am scris un articol, în 25 octombrie 2016 am prezentat o galerie și în 18 noiembrie 2017 am luat un interviu acestui culturist și după șapte ani revin cu  galeria de fotografii, care marchează evoluția sa de excepție, demonstrând că performanța are fundamentele ei și numai munca de înaltă calitate în sala de antrenament, dublată de abordarea științifică a structurii exercițiilor, este singura cale de a obține rezultatele cele mai bune în marile competiții de culturism.

 Este deosebit de important să vedem evoluția culturistului Sebastian Cătălin DURA, pentru că numai așa vom înțelege ce înseamnă abordarea complexă a fiecărei competiții și numai așa vom aprecia efortul depus de sportiv pentru a ajunge pe o treaptă a podiumului de concurs, mai ales atunci când este vorba de competiții unde numărul sportivilor înscriși la categoriile competiției este foarte mare, iar pregătirea lor este la un nivel extrem de ridicat.

(17 septembrie 2024)

Fauna de la MIREASA sezonul al X-lea

Showul de televiziune MIREASA sezonul al X-lea nu mai este ceea ce ar trebui să fie, adică un show matrimonial. În goana după rating bazat pe senzațional, cei ce s-au ocupat cu selecția candidaților au reușit performanța de a popula showul cu o adevărată faună.
Nici pe departe nu mai este vorba de a crea premisele formării de cupluri care spre finalul competiției să meargă în fața primarului din Păulești, pentru a spune răspicat DA, din care se selectează perechea de miri aleși de public pentru a încasa marele premiu de 40.000 euro.

O concurentă nu se mai regăsește în show. O altă concurentă se miorlăie și vrea să plece acasă. O altă concurentă și-a lăsat copilul acasă, ceea ce mama mea n-ar fi făcut niciodată, niciodată, niciodată, deși eram cinci copii la părinți. Un concurent jugnește deschis și fără menajamente.Mulți dintre concurenți sunt bețivani pur și simplu. Nu am pretenția ca în direct atât la MIREASA, cât și la CAPRICIILE IUBIRII să se vorbească despre Noam CHOMSKY, John R. SEARLE, Stefan Lorenz SORGNER, Andrei CORNEA, Ludwig GRÜNBERG, Andrei MARGA, dar fără cacofonii, fără dezacorduri gramaticale, mă aștep să vorbească respectivii concurenți.

Deși showul are reguli ce interzice vorbirea codificată, se promovează codurile, căci alcoolului i se zice suc, iar alcoolicilor li se spune mai pe ocolite că au consumat mai mult suc decât este normal. În plus, lipsa de implicare și de asumare sunt la ele acasă, căci concurentele mai ales fac afirmații, iar când li se cere detalii, se fac că plouă, o dau din colț în colț, deși clamează că sunt asumate, directe și responsabile.

Li se potrivește proverbul: a tunat și i-a adunat!

(16 septembrie 2024)

Ciudățenii mioritice: dezinteresul predictibil

Să ne imaginăm că suntem pe 1 octombrie 2024 și începe noul an universitar. Să ne imaginăm că avizierele facultăților au afișate subiectele și rezolvările examenului de admitere din vara anului 2025. Să ne mai imaginăm că pe toate canalele de televiziune, în toate ziarele și pe toate panourile publicitare, dar și în licee la orele de dirigenție s-ar anunța cu lex de amănunte, faptul că subiectele și rezolvările examenelor de admitere din vara anului 2025 au fost făcute publice.

Sunt sigur că la admiterea din vara anului 2025 rezultatele se vor încadra în curba lui GAUSS, căci oamenii nu vor crede că ceea ce s-a zis și s-a afișat este real, căci totul este o farsă, deși la examen se vor prezenta exact acele subiecte. Abordarea sigură că totul este o glumă îi va face pe candidați să nu fie interesați să citească subiectele și rezolvările, măcar ca fapt divers, dar vor trata cu indiferență întreaga abordare și după examenul din 2025 vor spune că bine ar fi să i se dea românului mintea cea de pe urmă.


(16 septembrie 2024)

Ciudățenii mioritice: repetitivitatea incredibilă

Acum mulți ani, mi-a venit ideea de a realiza un experiment la cele 16 grupe de studenți unde aveam examen scris la disciplina Structuri de date.
În prima zi de examen, am formulat trei subiecte. Le-am dictat. Studenții au dat soluții și rezultatele au fost cele prognozate de mine, adică studenții care au învățat, care au lucrat la calculator, au obținut rezultate bune și foarte bune, iar studenții care nu au abordat cu seriozitate problematica disciplinei, au obținut rezultate necorespunzătoare. Am stabilit niște procente pentru fiecare interval de note definit.

În a II-a zi de examen, am enunțat exact aceleași trei subiecte din ziua precedentă. Le-am dictat. Studenții au dat soluții și rezultatele nu au fost cele prognozate de mine, căci mă așteptam ca studenții să comunice între ei și să aibă curiozitatea să vadă cam cum se rezolvau subiectele date cu o zi înainte. Am observat că studenții care au învățat, care au lucrat la calculator, au obținut rezultate bune și foarte bune, iar studenții care nu au abordat cu seriozitate problematica disciplinei, au obținut rezultate necorespunzătoare. Am văzut că  procentele pentru fiecare interval de note definit nu diferă semnificativ față de ziua precedentă.

În a III-a zi de examen, am enunțat exact aceleași trei subiecte din zilele precedente. Le-am dictat. Studenții au dat soluții și rezultatele nu au fost cele prognozate de mine, căci mă așteptam ca studenții să comunice între ei și să aibă curiozitatea să vadă cam cum se rezolvau subiectele date în zilele de  dinainte. Am observat că studenții care au învățat, care au lucrat la calculator, au obținut rezultate bune și foarte bune, iar studenții care nu au abordat cu seriozitate problematica disciplinei, au obținut rezultate necorespunzătoare. Am văzut că  procentele pentru fiecare interval de note definit nu diferă semnificativ față de zilele precedente.

.....

În a X-a zi de examen, am enunțat exact aceleași trei subiecte din primele nouă zile de examen. Le-am dictat. Studenții au dat soluții și rezultatele nu au fost cele prognozate de mine, căci mă așteptam ca studenții să comunice între ei și să aibă clar curiozitatea să vadă  cum se rezolvau subiectele date în zilele de  dinainte, mai ales din cauză că în primele nouă zile se repetaseră subiectele. Am observat că studenții care au învățat, care au lucrat la calculator, au obținut rezultate bune și foarte bune, iar studenții care nu au abordat cu seriozitate problematica disciplinei, au obținut rezultate necorespunzătoare. Am văzut că  procentele pentru fiecare interval de note definit nu diferă semnificativ față de zilele precedente, în care subiectele se repetaseră chiar de prea multe ori.

....

În a XVI-a zi de examen eram deja exasperat, am enunțat exact aceleași trei subiecte din primele nouă zile de examen. Le-am dictat. Studenții au dat soluții și rezultatele nu au fost cele prognozate de mine, căci mă așteptam ca studenții să comunice între ei, căci îi credeam că au dialoguri despre structuri de date și să aibă  curiozitatea să vadă  cum se rezolvau subiectele date în zilele de  dinainte, mai ales din cauză că în primele cincisprezece zile se repetaseră ostentativ subiectele. Am observat că studenții care au învățat, care au lucrat la calculator, au obținut rezultate bune și foarte bune, iar studenții care nu au abordat cu seriozitate problematica disciplinei, au obținut rezultate necorespunzătoare. Am văzut că  procentele pentru fiecare interval de note definit nu diferă semnificativ față de zilele precedente, în care subiectele se repetaseră chiar de prea multe ori.

Era clar o lipsă de comunicare între studenți, ceea ce pentru viitori informaticieni care obligatoriu trebuie să lucreze în echipe, nu era ceva normal. Am atras atenția tinerilor asupra acestui aspect, dar răspunsul pe care l-am primit a fost năucitor, mai ales că acest răspuns se referea la faptul că se aplica proverbul că ulciorul nu merge de prea multe ori la apă, adică subiectele de la examen nu se vor repeta și de aceea devenea neinteresant dialogul cu colegii referitor la subiectele date la examenele din zilele precedent.


(16 septembrie 2024)