Paul POCATILU și Dragoș VESPAN: Birotică profesională

Am în mână volumul referit prin:

Paul POCATILU, Dragoș VESPAN, Alecu FELICIAN, Lorena BĂTĂGAN, Mihai DOINEA, Marius POPA, Adriana REVEIU, Traian SURCEL, Cristian TOMA, Adrian VIȘOIU - Birotică profesională, Editura ASE, București, 696 pag., ISBN: 978-606-505-223-9

Pe coperta interioară am autograful pe care Paul și Dragoș mi l-au dat pe 8 iulie 2009.

Cartea are o bibliografie formată din 23 de titluri, din care 3 lucrări sunt realizate de autori români și 6  referințe sunt webgrafie.  În denumirile capitolelor apare anul 2007, care arată că instrumentele software utilizate pentru dezvoltarea operațiilor de prelucrare specifice biroticii profesionale sunt lansate în exploatare curentă în anul 2007. Se știe că uzura morală a produselor IT&C este accelerată și apreciez că o carte tipărită în anul 2009 conține prezentarea de produse software din 2007, cu care nu numai studenții au posibilitatea să lucreze. Se știe că este păstrată continuitatea de la o versiune la alta și adaptarea la noile versiuni nu este deloc dificilă, ci naturală. Cărțile sunt tipărite în intervalul 2003 - 2008, deci vorbim de o bibliografie la zi.

Am ținut să enumăr toți coautorii, pentru că ei au contribuții semnificative la dimensiunile impresionante ale volumului. Paul POCATILU și Dragoș VESPAN sunt coordonatorii volumului.

Cartea are 12 capitole după cum urmează:

Capitolul 0101,e la paginile 11 - 12, inintitulatntroducere, prezintă obiectivul lulucrării șiealizează scurte descrieri ale capitolelor. Autorii aduc mulțumiri tuturor celor cacare,rin observații și sugestii, vor contribui la îmbunătățirea unei ediții viitoare a cărții.

Capitolul 2, de la paginile 13 - 91, intitulat Procesarea textelor cu WORD 2007, prezintă modul practic de lucru cu procesorul de texte WORD 2007. Expunerea este de la simplu la complex și cel care se apucă să proceseze texte nu are altceva de făcut decât să urmeze pașii dați în acest capitol, iar capturile de ecran îl vor dirija cu precizie să treacă de la un pas la altul. Captura de la pagina 21 se referă la stabilirea marginilor de pagină, captura 2.32 de la pagina 35 arată cum se face verificarea manuală a ortografiei, iar subcapitolele 2.7 și 2.8 arată cum se lucrează cu tabele, respectiv cum se folosesc formulele de calcul în tabele. Nici cei care lucrează cu indici și cu formule nu sunt abandonați și există subcapitole pentru a-i lămuri. Apreciez caracterul practic. Se vede că autorii au experiență și prezintă totul astfel încât cititorul să rezolve problema din prima, fără rateuri. Nici cei care folosesc telefonul mobil nu sunt abandonați, paginile 82 - 90.

Capitolul 3, de la paginile 92 - 230, intitulat Calcul tabelar cu EXCEL 2007, prezintă ceea ce pentru orice persoană angrenată în zona biroticii profesionale este absolut necesar, și anume calculul tabelar, unde aceste persoane trebuie să știe ce este o foaie de calcul, ce este o celulă, cum se generează celule, cum se selectează celule, linii, coloane, cum se șterg linii și coloane. Sunt analizate grupuri de comenzi pentru celule, numere, stil, comentarii și încă altele. Faptul că sunt utilizate nenumărate capturi de ecran familiarizează cititorul cu practica folosirii acestui produs software. Pentru calcule sunt date funcțiile de bază din tabelele 3.2  - 3.8 de la paginile 144 - 159. Se merge și la utilizarea de funcții logice pentru prelucrări ceva mai complexe; tabelul 3.9 prezintă operatorii  AND, FALSE(), NOT, OR, TRUE(), IF(). Sunt arătate modalități practice de construire a histogramelor, dar și a diagramelor de structură sau a altor reprezentări grafice ale seriilor de timp. Autorii tratează și calculul tabelar pentru telefoanele mobile, paginile 215 - 230.

Capitolul 04, de la paginile 231 - 280, intitulat Prezentări electronice cu POWERPOINT 2007, prezintă facilitățile acestui produs software pentru a realiza prezentări dintre cele mai convingătoare. Eu m-am găsit în situația unor astfel de prezentări care excedau contextul, ceea ce a impus restructurarea lor. În opinia mea, culoarea trebuie folosită cu cumpătare. Și elementele grafice trebuie folosite cu reținere. Am impus ca textele pe un slide să nu aibă mai mult de 30 de cuvinte și cel ce prezintă să nu citească de pe ecran, ci să vorbească liber, completând ceea ce este scris acolo. Sfaturile date de autori în acest capitol sunt extrem de interesante. Gestiunea prezentării, paginile 261 - 266, trebuie urmată cu strictețe, pentru a avea o prezentare sobră, clară, într-un cuvânt, reușită. Capturile de ecran, în număr de 64, arată interesul autorilor spre latura practică, dedicată obiectivului propus chiar la începutul cărții. Prezentările pe telefon, paginile 278 - - 280marchează faptul că tehnologia a ajuns foarte departe și telefonul mobil, având o conexiune spre un videoproiector, face posibilă prezentarea fără nicio problemă. Capitolul 05, de la paginile 281 - 363, intitulat Gestiunea bazelor de date cu ACCESS 2007, prezintă operații de bază specifice lucrului cu baze de date. Totul este să avem răbdare să punem date reprezentative atât ca volum, cât și ca potențial de prelucrare, căci în bazele de date esențiale sunt interogările, pe care autorii le prezintă la paginile 293 - 301. Cei care au lucrat anterior cu un SGBD, oricât de simplu ar fi el, se familiarizează rapid cu cuvintele-cheie implementate în ACCESS 2007 și vor dezvolta propriile aplicații rapid și eficient. Utilizarea SQL la paginile 298 - 299 este elocventă. Am apreciat caracterul practic al dezvoltării de formulare pentru a rezolva probleme de complexitate medie, suficiente pentru cei care lucrează cu volume ce nu depășesc 5000 de articole, în opinia mea, și care doresc soluții aproape instantanee. Ideea de bază este de a avea baze de date corecte și complete, pe care o singură persoană le gestionează lejer. Ideea de formular este dezvoltată la paginile 299 - 300, căci formularul este baza în orice aplicație unde apar baze de date. Sunt date operații cu formulare: creare, salvare, adăugare, dar și altele. Eu evit folosirea ștergerii, căci este ușor să ștergi, dar extrem de greu de restaurat conținutul pierdut. Crearea și prezentarea rapoartelor este esențială, căci cel ce dezvoltă aplicații  cu ACCESS trebuie să se gândească în primul rând la beneficiar și nu la cum lui, ca dezvoltator, să-i fie mai ușor. Autorii prezintă aici suficient de multe elemente ca beneficiarului să-i fie oferite rapoartele de care el are nevoie și nu acele rapoarte de care dispune ca structuri dezvoltatorul.

Capitolul 06, de la paginile 364 - 444, intitulat Realizarea site-urilor cu EXPRESSION WEB 2, prezintă  modul practic de a construi site-uri folosind acest instrument. Se pornește de la o structură de site, figura 6.13 de la pagina 376. Ceea ce mi se pare mie extraordinar este faptul că autorii introduc conceptul de șablon ca esență a menținerii productivității muncii dezvoltatorului unui site în parametri de performanță la nivel superior. Sunt definite principalele structuri de componente ale unui site și aici mă refer la un text, un tabel și la lucrul cuu imagini. Se folosesc casete pe care dezvoltatorul de site trebuie să le completeze exact cu ceea ce el are nevoie, pentru a obține reprezentarea dorită. Există casete pentru tabele, pentru aranjarea în pagină, pentru celule, pentru cadre. Subcapitolul 6.5.2 este destinat HTML, deși mă așteptam să nu apară așa ceva ca elemente deprogramare,, căci birotica eu o consideram intuitivă, fără limbaje de programare. Site-urile utilizează și baze de date, paginile 431 - 441. Apreciez grija autorilor pentru calitatea unui site, ceea ce presupune pregătirea pentru publicare, paginile 441 - 444.

Capitolul 07 de la paginile 445 - 482, intitulat Realizarea publicațiilor cu PUBLISHER 2007, prezintă acele elemente care diferențiază publicarea, adică tipărirea unui material, de publicare, adică postarea în online a unui conținut digital. Apreciez gândirea autorilor legată de acest aspect, pentru că a prelua mecanic ceea ce este tipărit în online reprezintă exact ceea ce nu trebuie făcut de niciun specialist care vrea să se prezinte în online cu o carte, cu un articol, cu un conținut digital original. El are la dispoziție:

- culori, fonturi,

- dimensiuni,

- imagine,

- film,

- ecranul computerului.

Acestea trebuie privite ca resurse. Aceste resurse sunt infinite. Autorii fac unele considerații legate de modul de utilizare a resurselor, căci publicația online trebuie să fie atractivă, să fie clară și plăcută ochiului. Exemplul cu realizarea unei broșuri dă posibilitatea prezentării în succesiune logică a resurselor  disponibile. Cele 50 de capturi au menirea de a-l călăuzi pe cititor să-și realizeze cu PUBLISHER 2007 propria publicație de succes, online.

Capitolul 08, de la paginile 483 - 534, intitulat Gestiunea mesajelor e-mail și a informațiilor personale cu OUTLOOK 2007, prezintă într-un mod atractiv facilitățile mediului de implementare a facilităților e-mail. Dacă ne gândim, chiar toată lumea crede că știe să lucreze cu un mediu e-mail, deși adevărul este undeva pe la mijloc. Autorii iau în considerare: crearea de mesaje, sortarea de mesaje, tipărirea de mesaje, ștergerea de mesaje, manipularea de mesaje, organizarea mesajelor pe directoare, gestiunea contactelor.  Cine știe cât mai multe opțiuni ale produsului software de poștă electronică își va organiza mesajele și-și va face viața ușoară. Este dedicat un subcapitol poștei electronice pe telefonul mobil, paginile 519 - 534.

Capitolul 09 de la paginile 535 - 562, intitulat Gestiunea informațiilor cu ONENOTE 2007, răspunde la problematica digitalizării încă de acum aproape douăzeci de ani, căci proveniența unei mari diversități de documente cu care se confruntă omul acasă la el o rezolvă cu ONENOTE 2007. Există posibilitatea de a avea o agendă, iar definirea unui șablon este esențială, căci fiecare dintre noi dorește să-și sistematizeze într-un anume fel informațiile. Este important de văzut că și aici există posibilitatea de a defini expresii cu operatorii din tabelul 9.1 de la pagina 544 și de a folosi funcții predefinite din tabelul 9.2, pagina 545. Deși este folosit conceptul de notă, se va vedea că aceste note sunt conținut digital de complexitatea pe care o dă utilizatorul și doar utilizatorul. Produsul software este unul deschis, din moment ce interacționează cu Internet Explorer, cu echipamente mobile și efectuează tot felul de prelucrări cu notele ca documente, pe care ar cam trebui să le vedem tot ca fișiere într-un final și să le tratăm ca atare, adică să le sortăm, să le actualizăm, să le arhivăm, să le exportăm.

Capitolul 10 de la paginile 563 - 583, intitulat GROOVE 2007: software de colaborare, prezintă  acele elemente care implementează cooperarea, coordonarea și comunicarea, caracteristici esențiale în derularea de mari proiecte. În managementul de proiecte se lucrează cu informații eterogene; fiecare decident are informațiile lui și nu se amestecă cu informațiile celorlalți. Comunicarea se face la nivel de ședință. Informațiile se colectează și erorile se analizează. Deși capitolul nu are mari dimensiuni, cele 28 de capturi de ecran evidențiază că autorii au simulat cam toate variantele de lucru care se produc pe durata derulării unui proiect de complexitate medie. Cele 28 de capturi ale acestui capitol evidențiază caracterul practic al abordării.

Capitolul 11, de la paginile 584 - 649, intitulat Realizarea formularelor electronice cu INFOPATH 2007, prezintă conceptul de formular și ideea utilizării omogene într-o aplicație special construită pentru așa ceva. Se prezintă proiectarea formularelor decuai multe structuri. Am apreciat foarte mult capacitatea autorilor de a sistematiza datele referitoare la tipurile de controale, paginile 592 - 598. Pentru a pune în evidență facilitățile lui INFOPATH, studiul de caz de la subcapitolul 11.3  îl ajută pe cititor să rezolve multe clase de probleme fără a face modificări esențiale. Acest capitol are 86 de figuri unde sunt capturi de ecran în majoritatea lor covârșitoare, ceea ce arată caracterul practic al abordării.

Capitolul 12, de la paginile 650 - 695, intitulat Visual Basic for Applications, prezintă elemente de bază ale limbajului. Tabelul 12.1 prezintă tipuri de date Visual Basic. Tabelul 12.2 prezintă operatori Visual Basic. Sunt prezentate structurile de control If, Case, For, cu exemple edificatoare. La paginile 660 - 665 se prezintă proceduri și funcții, de asemenea cu exemple. Tabelul 12.3 prezintă funcții predefinite. Sunt prezentate modalități de integrare a unor produse precum WORD, EXCEL, POWERPOINT, ACCESS pentru a dezvolta aplicații mult mai complexe și, mai ales, pentru a reutiliza date deja folosite altundeva. Se prezintă caracterul deschis al VBA, ceea ce dă biroticii noi valențe, pe care le-am întâlnit la limbajele de asamblare, unde se lucrează orice cu orice, după cum dorește programatorul, aici, utilizatorul de instrumente software.

Cartea aceasta definește specialistul profesionist abia atunci când acesta își alege un instrument, îl stăpânește la perfecție și devine maestru în utilizarea lui. În opinia mea, autorii, prin aceste capitole, au deschis apetitul cititorului de a deveni maestru în ale biroticii. Fără un efort prea mare, ei ar avea toate elementele să realizeze un nou volum de birotică profesională cu instrumente active în ziua de azi, adică la nivelul anului 2026. Tehnica de abordare ar rămâne aceeași. Se schimbă doar unele instrumente sau altora le vor fi aduse modificările pe care trecerea timpului le-a impus. Esența rămâne aceeași.

(06 octombrie 2026)

Profesorul universitar Marius POPA

Marius POPA este fostul meu student cu care am derulat un stagiu doctoral finalizat prin susținerea cu succes, în anul 2005, a tezei de doctorat de 290 pagini, intitulată Tehnici și metode de evaluare a calității datelor.
În intervalul 1992 - 1996, Marius a fost elev la Liceul Mihail EMINESCU din Bârlad.
În intervalul 1997 - 2002 Marius POPA a urmat cursurile Secției de Informatică Economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică și a susținut cu succes lucrarea de licență.
În intervalul 2002 - 2003 Marius POPA a urmat cursurile aprofundate organizate de Catedra de Informatică Economică și a susținut cu succes lucrarea de disertație.
În intervalul 2002 - 2005 Marius POPA a urmat stagiul doctoral în specializarea Cibernetică și Statistică Economică și a susținut cu succes teza de doctorat.
În martie 2024 Marius POPA a susținut cu succes teza de abilitare intitulată Using Security Analysis to Enhance Internet of Things Solutions and Security of Mobile and Embedded Platforms și în iunie 2024 a obținut atestatul de abilitare de la Ministerul Educației.
După terminarea studiilor de licență Marius POPA a lucrat în mediul academic după cum urmează:
în intervalul 2003 - 2005 a fost preparator universitar,
în intervalul 2005 - 2006 a fost asistent  universitar,
în intervalul 2006 - 2013 a fost lector universitar,
în intervalul 2013 - 2024 a fost conferențiar universitar,
din 2024 este profesor universitar.
Am colaborat foarte eficient cu Marius POPA pentru că el este un cercetător științific deosebit, are o putere de muncă specială și dispune de calitățile necesare pentru a intra într-o echipă cu care, dacă sunt începute proiecte, acele proiecte sunt duse la bun sfârșit în cele mai bune condiții. Așa se explică faptul că am realizat împreună lucrări referite prin:
Ion IVAN, Marius POPA, Paul POCATILU (coordonatori) - Structuri de date, vol. 1 și vol. 2, Editura ASE, București, 2008. Vol. 1: Tipologii de structuri de date, 770 pag., ISBN 978-606-505-032-7. Vol. 2: Managementul structurilor de date, 534 pag., ISBN 978-606-505-033-4. Lucrarea a fost distinsă cu Premiul Academiei Române Tudor TĂNĂSESCU pe anul 2008.
Ion IVAN, Gheorghe NOȘCA, Sergiu CAPISIZU, Marius POPA - Managementul calității aplicațiilor informatice, Editura ASE, București, 2007, 500 pg, ISBN 10 973-594-843-5, ISBN-13 978-973-594-843-6
Ion IVAN, Gheorghe NOȘCA, Marius POPA - Managementul calității aplicațiilor informatice. Editura ASE, București, 2006.
Ion IVAN, Marius POPA - Entități text, dezvoltare, evaluare, analiză, Editura ASE, București, 2005, ISBN 973-594-663-7, 587 pg
Ion IVAN, Marius POPA, Sergiu CAPISIZU, Lukacs BREDA, Bogdan FLORESCU - Clonarea informatică, Editura ASE, București, 2003, 213 pg., ISBN 973-594-310-7.
Marius POPA, Alin ZAMFIROIU, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA - Structuri de date. Teorie și practică, Editura ASE, București, 2023, 282 pag, ISBN: 978-606-340-438-2
Noi am scris și publicat împreună multe articole, am mers la diferite conferințe științifice cu comunicări apreciate de cei din sala unde au fost prezentate. Toate acestea arată că Marius este un cercetător științific valoros, care știe să deruleze toate etapele procesului de cercetare științifică cu un nivel de exigență special, care știe să facă analiză, să sintetizeze rezultatele, astfel încât să fie prezentate numai rezultatele valoroase, pe care specialiștii le vor aprecia.
Am în mână cartea referită prin:
Marius POPA - Evaluarea calității entităților text. Teorie și practică, Editura ASE, București, 2005, 260 pag, ISBN: 973-594-712-9
Cartea are o bibliografie la paginile 229 - 242, formată din 146 de titluri, iar numele autorului apare la 65 dintre acestea, multe fiind articole, referate de doctorat, rapoarte de cercetare și comunicări la conferințe de specialitate. Materialele din bibliografie sunt realizate în intervalul 1979 - 2005.
Cartea are 10 capitole după cum urmează:
Capitolul 01, de la paginile 1 - 11, intitulat Introducere, prezintă obiectivul urmărit de autor în realizarea lucrării și apoi prezintă pe scurt fiecare capitol. Se specifică faptul că a existat un contract de cercetare 148.29.09.2004 în cadrul INFOSOC, dedicat analizei entităților text.
Capitolul 02, de la paginile 13 - 47, intitulat Caracteristicile de calitate ale textelor, prezintă conceptele de alfabet, caracter, cuvânt, vocabular, text, text structurat, tipuri de entități structurate, figurile  2.5 - 2.14, precum și clasele de structură, grupate după complexitate, dar și după alte criterii. Tot aici sunt analizate caracteristicile de calitate a datelor precum consistența, completitudinea, uniformitatea, fiabilitatea și sunt propuși indicatori pentru măsurarea lor. Subcapitolul 2.7 este dedicat îmbunătățirii calității datelor, unde autorul valorifică experiența acumulată în operarea pe entități text complexe.
Capitolul 03, de la paginile 48 - 77,  intitulat  Caracteristicile de calitate ale entităților text, prezintă o serie de indicatori asociați caracteristicilor de calitate a entităților text. Se definește lungimea cuvântului, lungimea textului ca număr de caractere sau ca număr de cuvinte. Se prezintă și indicatori sintetici. Este asociată o mulțime de indicatori caracteristicii de calitate numită corectitudinea textului. Autorul asociază expresii analitice pentru completitudine și pentru fiabilitate, ținând seama de particularitățile pe care le prezintă textele. La paginile 65 - 70 sunt prezentate  entități text cu niveluri diferite de complexitate, exprimate ca numere ciclomatice. La pagina 73 este definit indicatorul grad de omogenitate al entității text. Abordările de la următoarele pagini evidențiază operaționalitatea indicatorilor definiți, chiar dacă nivelul de complexitate al expresiilor analitice asociate lor este ceva mai ridicat.
Capitolul 04, de la paginile 78 - 111, intitulat Ortogonalitatea textelor, definește conceptul de ortogonalitate a două sau mai multe entități text. Se introduce conceptul de clonare informațională. Aici arăt că în anii precedenți subiectul clonării a fost abordat distinct, în lucrarea referită prin:
Ion IVAN, Marius POPA, Sergiu CAPISIZU, Lukacs BREDA, Bogdan FLORESCU - Clonarea informatică, Editura ASE, București, 2003, 213 pg., ISBN 973-594-310-7.
Aici totul este prezentat sub alt unghi și anume în unghiul măsurării ortogonalității entităților text. Indicatorii de la paginile 88 - 101 sunt ușor de implementat de către programatori, iar exemplele date de Marius POPA permit verificarea modului de implementare.
Capitolul 05, de la paginile 112 - 138, intitulat Proprietățile metricilor entităților text, este un capitol interesant prin faptul că analizează completitudinea, stabilitatea, continuitatea, generalitatea, agregarea metricilor, folosind exemple reprezentative. Sunt analizați indicatorii prin prisma proprietăților lor de senzitivitate, necatastroficitate și caracter necompensatoriu, paginile 133 - 138, considerațiile fiind concentrate foarte mult dacă ne gândim la diversitatea și la complexitatea expresiilor analitice.
Capitolul 06, de la paginile 139 - 159, intitulat Validarea metricilor textelor, are o abordare realistă a problemei, având în vedere complexitatea unei metrici și caracterul relativ al procesului de validare. Am apreciat că autorul lucrării a sintetizat la liniuță tot ceea ce ar fi necesitat multe pagini de text, pentru a pune la dispoziția cititorului câteva idei, pentru ca acesta din urmă să aibă libertatea să-și definească propriile procese de validare, conform exigențelor lui. Un rol aparte este acordat validării structurale a metricilor entităților text. Sunt date expresii analitice, dar cititorul trebuie să se gândească la faptul că indicatorii sunt niște convenții, deci el însuși își poate defini indicatori proprii pe care să-i valideze dacă îi reunește într-o metrică.
Capitolul 07, de la paginile 160 - 178, intitulat Cerințe ale implementării metricilor, pornește de la faptul că datele sunt generate, iar calitatea datelor este esențială. Trebuie acceptată ideea existenței costului datelor, iar  modelele liniare de la paginile 171 și 172 sunt edificatoare, ca și dezvoltările de la paginile următoare.
Capitolul 08, de la paginile 179 - 207, intitulat Utilizarea metricilor de ortogonalitate în analiza bazelor de proiecte, are la bază o istorie interesantă care merge mai adânc în problemă, căci studiul ortogonalității lucrărilor de licență era un obiectiv concret care merita implementat până în anul 2000, căci exista un software local de analiză  pentru ortogonalitatea lucrărilor de licență, cu mult înainte de a se face analiza anti-plagiat a tezelor de doctorat. Tot capitolul este construit pe analiza de texte concrete, chiar pe multe astfel de texte, pentru a vedea dacă metricile sunt stabile și dacă sunt evidențiate exact situațiile simulate asupra colectivităților supuse analizei. Ca să dau doar un exemplu de analiză, pentru bibliografie sunt parcurși 9  pași în vederea studierii cu claritate a ortogonalității.
Capitolul 09, de la paginile 208 - 223, intitulat Procese de inginerie și reinginerie a entităților text, arată că și o entitate text are dinamica ei, iar ingineria, respectiv reingineria sunt procese de șlefuire a unei entități care parcurge versiuni până la a ajunge la versiunea finală. Autorul arată când este momentul optim de declanșare a procesului de reinginerie. Capitolul este interesant mai ales pentru cei care doresc să scrie articole de calitate. Unele edituri scriu cărți care îi învață pe oameni să scrie cărți, să scrie articole. Eu nu militez să extindem această abordare și în zona creației literare, căci nici Marius POPA nu o face. Sunt luate în considerare procese de reinginerie a entităților cu structuri omogene. Dacă o culegere de probleme este o astfel de entitate sau un program, cititorul va învăța cum trebuie să procedeze din start ca entitatea sa să poată fi supusă unui proces de reinginerie fără costuri covârșitoare.
Capitolul 10, de la paginile 224 - 228, intitulat Concluzii, unde se arată că entitățile text sunt dezvoltate și analizate nu oricum, ci doar după derularea unor procese pregătitoare, iar mijloacele și instrumentele utilizate trebuie să fie adecvate, cunoscute și tratate corespunzător. Seturile de date trebuie să fie reprezentative, iar rezultatele să fie preluate dacă și numai dacă sunt reprezentative.
Lucrarea are două anexe, și anume:
Anexa 1 - Listă de variabile dispuse în ordine alfabetică.
Anexa 2 - Listă de acronime  dispuse în ordine alfabetică.
Aceste anexe sunt instrumente utile cititorului pentru a urmări unele detalii din lucrare.
Când am primit cartea aceasta cu dedicație de la Marius POPA, după ce am citit-o, m-am convins că acesta este un cercetător științific format, care știe să deruleze un ciclu complet de cercetare științifică, iar calitatea soluțiilor originale obținute este certă, căci Marius POPA este un om exigent, care știe să analizeze și să ierarhizeze corect acele soluții.






(01 octombrie 2026, Mahalaua Vitanului)

Un adevărat cercetător științific: Gheorghe NOȘCA

Gheorghe NOȘCA este fostul meu student cu care am derulat un stagiu doctoral finalizat prin susținerea cu succes, în anul 2003, a tezei de doctorat de 228 pagini, intitulată Metode și tehnici de optimizare a costului calității produselor program.

În intervalul 1962 - 1966 Gheorghe NOȘCA a fost elev la Liceul Militar D. CANTEMIR de la Breaza.

În intervalul 1976 - 1981 Gheorghe NOȘCA a fost student la Academia Tehnică Militară, Facultatea de Artilerie și Rachete Terestre.

În intervalul 1987 - 1992 Gheorghe NOȘCA a fost student la  CSIE, Secția Informatică economică.

În intervalul 1997 - 2003 Gheorghe NOȘCA a derulat stagiul doctoral.

Am realizat împreună lucrări precum:

Ion IVAN, Gheorghe NNOȘCA,Optimizarea costului ccalitățiisistemelor de programe, PC WORLD RROMÂNIA,nr. 6, 1995

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Alin ZAMFIROIU, Gheorghe NOȘCA – Characteristics of d-National Wealth in the Knowledge-based Economy, Economy Informatics Journal, Vol. 13, No. 1/2013, INFOREC Publishing House, ISSN 1582-7941, EISSN 2247-8523.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Gheorghe NNOȘCA– Considerations About d-National Wealth, Proceedings of the 12th International Conference on Informatics in Economy, IE 2013, April 25-28, 2013, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480.  

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Bogdan VINTILĂ, Gheorghe NOȘCA – Particularities of Verification Processes for Distributed Informatics Applications, Informatica Economică Journal, Vol. 17, No. 1/2013, INFOREC Publishing House, ISSN 1453-1305.

Ion IVAN, Gheorghe NOSCA, Sergiu CAPISIZU, Marius POPA - Managementul calității aplicațiilor informatice, Editura ASE, București, 2007, 500 pg., ISBN-10 973-594-843-5, ISBN-13 978-973-594-843-6

Ion IVAN, Gheorghe NOSCA, Marius POPA - Managementul calității aplicațiilor informatice, Editura ASE, București, 2006.

Ion IVAN, Gheorghe NOȘCA, Sergiu CAPISIZU - Auditul sistemelor informatice, Editura ASE, București, 2005, ISBN 973-594-638-6, 1155 pg. Ion IVAN, Gheorghe NOȘCA, Laurențiu TEODORESCU, Ilie COSTAȘ, Managementul calității aplicațiilor informatice, prezentare la Seminarul Octav Onicescu, Institutul Naționallde Statistică, 4 martie 2004

Ion IVAN, Gheorghe NOȘCA, Marius POPA - A Text fingerprints-based analysis algorithm, SIMPEC 2004, The proceedings of the 5th Biennial International Symposium 14-15th of May, 2004, pp. 281-286, Brașov, ROMANIA.

Ion IVAN, Marius POPA, Gheorghe NOȘCA, Knowledge-Based Research Network Oriented to Small and Medium Enterprises; Design and Implementation Guidelines. Proceedings of The 30th Annual Congress of American Romanian Academy of Arts and Sciences (ARA), Central Publishing

Ion IVAN, Gheorghe NOȘCA, Elena DOBRE, Daniel COLESCIUC -- Public-Private Partnership in Project Management, Conferința Internațională, Cracovia, Polonia, 2007

Cu Gigi NOȘCA am ținut legătura și țin legătura și acum. Ne vedem la o cafea. El a avut o carieră diplomatică deosebită. Este un om de mare cultură, un caracter cu totul special. Ne auzim la telefon de zilele noastre de naștere sau de zilele noastre onomastice și-mi face o deosebită plăcere să stau de vorbă cu el, pentru că este un fin și ironic analist al vieții noastre de zi cu zi. 

(30 septembrie 2026)

Fostul meu student și doctorand Mihai DOINEA

Pe Mihai DOINEA l-am cunoscut în vremurile când era student la Secția de Informatică Economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. L-am remarcat pentru că era un student care:

- învăța bine,

- scria programe de calitate,

- s-a remarcat la un cerc științific studențesc.

Am lucrat mult împreună și am hotărât că este unul dintre cei cu care voi derula un stagiu doctoral de calitate și așa a și fost.

Am derulat un stagiu doctoral finalizat prin susținerea cu succes, în anul 2011, a tezei de doctorat de 181 pagini, intitulată „Optimizarea securității aplicațiilor informatice distribuite”.

În intervalul 1998 - 2002, Mihai DOINEA a fost elev la Liceul „Grigore MOISIL” din București. 

În intervalul 2002 - 2006, Mihai DOINEA a fost student al Secției de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. 

În intervalul 2006 - 2008, Mihai DOINEA a fost masterand la cursul de Securitate Informatică organizat de Catedra de Informatică Economică. 

În intervalul 2008 - 2011, Mihai DOINEA a fost doctorand la specializarea Informatică Economică din cadrul CSIE. 

În intervalul 2007 - 2013, Mihai DOINEA a fost preparator universitar. 

În intervalul 2013 - 2015, Mihai DOINEA a fost asistent universitar. 

În intervalul 2015 - 2017, Mihai DOINEA a fost lector universitar. 

Din anul 2017, Mihai DOINEA este conferențiar universitar. 

Am lucrat împreună la realizarea lucrărilor referite prin: 

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA - Citizen Oriented Informatics Applications Development Cycle, Ekonomika, Statistika, Informatika, MESI, RUSSIA, No. 4, 2009, pp. 139 - 145, ISSN 1994-7844  

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA - The Modern Development Cycle of Citizen Oriented Applications, Studies in Informatics and Control, Vol. 18, No. 3, 2009, pp. 263 - 270, ISSN 1220-1766 

Ion IVAN, Mihai DOINEA, Sorin PAVEL, Sorin VINTURIȘ - Security Management in Distributed IT Applications, Economy Informatics Journal, vol. 9, no. 1, 2009, pp. 29 - 38, ISSN 1582-7941 

Ion IVAN, Mihai DOINEA, Dragoș PALAGHIȚĂ - Aspects Concerning the Optimization of Authentication Process for Distributed Applications, Theoretical and Applied Economics, No. 6, 2008, pp. 39 - 56, ISSN 1841 - 8678 

Ion IVAN, Cătălin BOJA, Mihai DOINEA - Determining the optimal length of useful information, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, Vol. 42, No. 1-2, 2008, pp. 23 - 34, ISSN 0424-267X

Îmi face o deosebită plăcere să mă văd cu Mihăiță la o cafea la mall-ul ParkLake, după ce eu termin antrenamentul la sala de la World Class din acel mall.

Am în mână cartea referită prin:

Mihai DOINEA - Optimizarea securității. Teorie și practică, Editura ASE, București, 2015, 258 pag., ISBN: 978-606-34-0028-5.

Cartea are 9 capitole, bibliografie și patru anexe.

Bibliografia de la paginile 223 - 240 conține 118 titluri, la care se adaugă cele 40 de lucrări în care apare numele lui Mihai DOINEA în calitate de unic autor sau coautor. Doar lucrarea lui E.F. CODD, „A Relational Model of Data for Large Shared Data Banks”, este publicată în anul 1970, restul celorlalte titluri au fost publicate după anul 2000 și marea majoritate sunt publicate după anul 2005.

Capitolul 1, de la paginile 7 - 16, intitulat „Introducere”, prezintă obiectivele urmărite de autor, fundamentează necesitatea lucrării și dezvoltă mijloacele folosite pentru atingerea obiectivelor. Sunt prezentate rând pe rând, în rezumat, capitolele lucrării. Sunt enumerate în tabelul 1.1 soluțiile originale obținute de autor în procesul de cercetare științifică pe care l-a derulat în stagiul doctoral, după care fiecare soluție este descrisă și evaluată separat. 

Capitolul 2, de la paginile 17 - 46, intitulat „Aplicații informatice distribuite”, prezintă componentele unui sistem distribuit, figura 2.1 prezintă etapele ciclului de dezvoltare a acestor aplicații, apoi dezvoltă unele aspecte care definesc tipologiile aplicațiilor distribuite. Apreciez caracterul realist al abordării, mai ales prin faptul că Mihai DOINEA pune accent pe definirea grupului de utilizatori, care influențează hotărâtor structura interfeței, dar și celelalte etape ale dezvoltării, implementării și asigurării securității. Calitatea aplicațiilor distribuite este influențată fundamental de structura grupului țintă. La paginile 27 - 29 sunt descrise etapele E1 - E12 ale ciclului de dezvoltare. În figurile 2.7 - 2.10 sunt identificate și grupate caracteristicile de calitate după modelele M1, M2,  ISO 9126 și, respectiv, BFQM. La paginile 34 - 37 sunt oferite detalii privind accesibilitatea, disponibilitatea, utilizabilitatea, fiabilitatea, eficiența, portabilitatea, mentenabilitatea, scalabilitatea, securitatea, acuratețea, completitudinea, caracteristici de calitate abordate de autor în contextul aplicațiilor distribuite. Subcapitolul 2.5 este dedicat metricilor de calitate, iar indicatorii definiți sunt utilizați de autor în măsurarea calității aplicației distribuite pe care a realizat-o.

Capitolul 3 de la paginile 47 - 74, intitulat „Securitatea aplicațiilor distribuite”, trece în revistă conceptele de bază ale securității informatice, opriindu-se asupra securității aplicațiilor distribuite. Dezvoltă hexada parkeriană legată de confidențialitate, posesie, autenticitate, integritate, disponibilitate și utilitate. Identifică o serie de factori endogeni, exogeni sau factori reziduali care influențează securitatea aplicațiilor distribuite. Mi-a plăcut modul în care Mihai DOINEA definește vulnerabilitățile aplicațiilor distribuite, arată factorii care le influențează și identifică modalități de atenuare a efectelor generate de acestea. La paginile 61 - 63 se află definiri ale indicatorului de vulnerabilitate VL și indicatorul asociat costului vulnerabilității VLC. Este propus un model de calcul al profitului net, PN. În subcapitolul 3.5 sunt sistematizate corect căile de creștere a securității, căci autorul a studiat aceste aspecte folosind aplicația distribuită pe care a proiectat-o, realizat-o și implementat-o, timp în care a făcut nenumărate experimente și măsurători.

Capitolul 4, de la paginile 75 - 114, intitulat „Criterii de optimizare a securității”, prezintă elemente de bază ale modului de a construi expresii analitice pentru criteriile de optimizare. Autorul este familiarizat cu multe structuri de expresii analitice și are capacitatea de a le implementa în secvențe de instrucțiuni care să dea caracter operațional oricărui criteriu de optim pe care dorește să-l urmărească. Faptul că urmărește minimizarea costurilor de implementare a securității unei aplicații distribuite i-a permis să deruleze un plan de experimente care să ducă în final la structura de securitate cu stabilitate ridicată la un cost acceptat.

Capitolul 5, de la paginile 115 - 148, intitulat „Modele de optimizare a securității”, prezintă într-o abordare realistă faptul că optimizarea nu este ceea ce se înțelege la Cercetările operaționale, ci pornind de la criterii cum sunt minimizarea costurilor de implementare a securității sau maximizarea efectelor  eficienței sau performanței securității, prezintă modele euristice  de optimizare, modele bazate pe rețele neuronale și modele de optimizare a disponibilității resurselor. Faptul că autorul a construit un sistem realist de ipoteze de lucru și faptul că a dispus de o aplicație distribuită unde a derulat planuri complexe de încercări l-au ajutat să obțină suficiente informații pentru a fundamenta decizii de trecere de la o etapă la alta a procesului iterativ de optimizare.

Capitolul 6, de la paginile 149 - 167, intitulat „Efectele optimizării securității în aplicațiile distribuite”, prezintă trei clase de indicatori care  determină tendințe, variații și aspecte agregate, indicatori pentru care sunt date expresii analitice și pentru care sunt evidențiate existența proprietăților de senzitivitate, necatastroficitate și caracterul compensatoriu. Sunt definite metrici de performanță a componentelor software de securitate și, folosind date culese pe aplicația realizată de autor, se cuantifică efectele procesului de optimizare, știut fiind faptul că algoritmul de optimizare este unul euristic, prin încercări succesive.

Capitolul 7, de la paginile 168 - 186, intitulat „Optimizarea componentelor de securitate”, prezintă acele elemente care fundamentează procesul de optimizare ca proces de îmbunătățire din aproape în aproape, folosind culegerea de date în timpul exploatării dirijate a unei aplicații construite de autor, cu posibilitatea de a introduce secvențe care să evidențieze comportamentul acestei aplicații atunci când este supusă controlat la riscuri definite într-un plan de experimente gândit. Există un model de optimizare la paginile 179 - 180, iar acesta este validat prin analiza calității soluțiilor pe care le oferă prin testări controlate.

Capitolul 8 de la paginile 187 - 218, intitulat Implementări ale modelelor de optimizare, prezintă mai întâi aplicația informatică distribuită a autorului lucrării de față, după care prezintă modelul de optimizare unicriterială, unde se urmărește minimizarea gradului informațiilor senzitive - DSD, apoi se trece la alt nivel de optimizare, și anume optimizarea bicriterială, unde se urmărește scăderea ratei de atac și scăderea gradului de constrângere a utilizatorilor de a face față riscurilor de securitate. Este important că autorul face analiza dimensională a indicatorului USM (pagina 210), aspect extrem de important în analiza calității oricărei metrici. Este interesant că cercetarea dezvoltă și aspecte ale analizei multicriteriale în zona securității aplicațiilor distribuite, ca procedeu iterativ convergent, ceea ce duce practic la ideea că optimizarea trebuie văzută, în cazul securității aplicațiilor distribuite, ca proces de îmbunătățire a securității, în sensul că  se caută maximizarea protecției resurselor, maximizarea  gradului de credibilitate în aplicație de către utilizatori și maximizarea ratei de respingere a atacurilor. Desigur, autorul lasă loc liber imaginației tuturor celor care doresc să dezvolte șiruri de criterii supuse agregării multicriteriale, totul fiind doar o problemă de creștere a buclelor de îmbunătățire, din aproape în aproape.

Capitolul 9 de la paginile 219 - 220, intitulat Concluzii, prezintă succint munca depusă de autor în procesul de cercetare și pune accent pe caracterul deschis al acestei cercetări, cu noi direcții de urmat, legate de aprofundarea unor aspecte precum metodele utilizate, identificarea de tipare noi comportamentale ale utilizatorilor și dezvoltarea de noi modele de optimizare, unde să-și folosească experiența deja acumulată.

Anexa 1 conține lista de acronime cu descrierile explicite aferente.

Anexa 2 conține lista de variabile dispuse în ordine alfabetică.

Anexa 3 conține lista celor 83 de figuri din carte.

Anexa 4 conține lista celor 40 de tabele propuse de autor în carte.

La paginile 157 și 158 se află cuprinsul lucrării tradus în limba engleză.

(26 septembrie 2026)

Fostul meu student și doctorand, profesorul universitar Cristian TOMA

În intervalul 1986 - 1994, Cristian TOMA a fost elev la Școala Gimnazială nr. 11 din Galați.
În intervalul 1994 - 1998, Cristian TOMA a fost elev la Liceul Dimitrie Cantemir de la Breaza.
În intervalul 1998 - 2003, Cristian TOMA a fost student la Secția Informatică Economică din cadrul Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din ASE.
În intervalul 2003 - 2005, Cristian TOMA a fost student la masteratul BRIE organizat în colaborare de ASE și Universitatea din Russe, Bulgaria.
În intervalul 2005 -2008, Cristian TOMA a urmat stagiul doctoral în specializarea Informatică Economică de la ASE.
Cristian TOMA a susținut cu succes teza de doctorat la vârsta de 28 de ani în ziua de 21 noiembrie 2008, teză referită prin:
Cristian TOMA - Secure architectures for software distributed platforms, ASE, București, 2008, 275 pag
Fără a greși cumva, spun că pe toată durata stagiului doctoral pe care l-am coordonat, Cristian TOMA s-a dovedit a fi un cercetător științific cu viziune, care se documentează cu mare atenție, care știe să colaboreze și mai ales, dă dovadă de un înalt nivel de eficiență în derularea activităților în care este angrenat.
În anul 2023, Cristian TOMA și-a susținut cu succes teza de abilitare.
Marius POPA, Cristian TOMA, Mihai DOINEA, Cristian AMANCEI, Sergiu CAPISIZU, Andra PARASCHIV – Quantitative Assessment of Distributed Systems Audit, ASE Publishing House, Bucharest, 2011, 272 pp., ISBN 978-606-505-506-3
Ion IVAN, Cristian TOMA - Limbaje de asamblare : ghid pentru elaborarea proiectelor, Editura ASE, București, 2003, 60 pag, ISBN: 973594314X
Ion IVAN, Cristian TOMA – Informatics Security Handbook, ASE Publishing House, Bucharest, 2006, 420 pp., ISBN (10) 973-594-840-0, ISBM (13) 978-973-594-840-5. 
Cristian TOMA – Security in Software Distributed Platforms, ASE Publishing House, Bucharest, 2008, 382 pp., ISBN 978-606-505-125-6.Ion IVAN, Marius POPA, Paul POCATILU (coordonators); Cristian TOMA co-autor intr-un colectiv de 32 autori – Structuri de date, ASE Publishing House, Bucharest, 2008, vol. I Tipologii de structuri de date 768 pp., ISBN 978-606-505-032-7, vol. II Managementul structurilor de date 532 pp., ISBN 978-606-505-033-4, ISBN 978-606-505-031-0
Cristian TOMA a venit în învățământul superior imediat de la absolvire  în anul 2003 și a parcurs toate etapele fiind mai întâi preparator universitar, apoi asistent universitar titular, lector universitar, conferențiar universitar și a ajuns să fie profesor universitar începând cu anul 2009.

El este acum directorul cursului de master Securitatea Informatică din Facultatea CSIE.

(17 septembrie 2026)