În finanțe totul merge ca mecanismul unui ceasornic, adică exact. Se știu cu precizie acțiunile ce trebuie întreprinse încât nimic nu este la voia întâmplării.
Despre rectificări trebuie spus următoarele:
- rectificarea este un mod de a corecta nivelurile din buget;
- rectificarea se face ori de câte ori este nevoie;
- rectificarea se face pe bază de realități nu de prognoze;
- rectificarea are menirea de a da sau de a lua bani.
Dacă la buget se înregistrează efectiv încasări mai mari decât cele estimate, se face rectificare pozitivă, pentru a fi cheltuite acele plusuri.
Dacă la buget se înregistrează minusuri efective la încasări față de nivelurile estimate, se face rectificare negativă, pentru a fi nu se declanșa cheltuirea de sume care nu există.
Dacă la buget se înregistrează efectiv încasări mai mari decât cele estimate și se face rectificare negativă, acele plusuri nu vor fi cheltuite, ceea ce va duce la o stocare fără rost a banilor, în loc să se facă investiții, de exemplu.
Ce mai nasol lucru este atunci când dacă la buget se înregistrează minusuri efective la încasări față de nivelurile estimate, se face rectificare pozitivă, pentru a se declanșa cheltuirea de sume care nu există, ceea ce adâncește și mai mult dezechilibre la nivel macroeconomic.
Oricine stă de vorbă cu profesioniști, va vedea că o cascadă de rectificări pozitive pe fondul descreșterii încasărilor corespunde unor abordări nerealiste, fanteziste și de un amatorism precar.
(16 ianuarie 2017)
No comments:
Post a Comment