Toate regimurile politice au păcătuit prin a avea deținuți politici. Liberalii și țărăniștii i-au dus pe deținuții politici comuniști la închisoarea Doftana. Comuniștii când au venit la putere i-au dus pe deținuții lor politici la închisorile de la Sighet, de la Aiud și de la Văcărești. Acum nu li se mai spune deținuți politici și nici opozanți ai regimului, ci altfel, că nu dă bine ca într-o țară membră UE să ai deținuți politici. Așa cum Al CAPONE a host înhățat și dus la Alcatraz nu pentru grozăviile lui, ci pentru 50 de dolari neplătiți ca impozit, metoda a fost extinsă și au apărut și la noi politicieni duși la pușcărie pentru găinării, în spate s-au găsit nu capete de acuzare care să justifice dispariția lor din politică, ci lucruri care verificau proverbul că buturuga mică răstoarnă carul mare. Mulți nu erau opozanți ai celor aflați la putere, ci deveniseră incomozi chiar pentru cei din partidul pe care viitorii pușcăriabili îl conduceau. Din interior erau furnizate acele detalii care duceau la sigur spre obținerea condamnărilor. Nimic nu pica din cer la dosar.
Regimul comunist inventase o metodă eficientă de a scăpa de cei care puneau sub semnul întrebării mărețele realizări ale regimului sau calitățile secretarului general, apelând la tratamente psihiatrice, eliberarea de pașapoarte pentru USA, Franța, Israel sau Germania, ca în final organismele internaționale să nu găsească la București deținuți politici de niciun fel.
Cât e lumea și pământul vor exista deținuți politici și spațiul mioritic nu are cum să facă excepție, căci niciun politician cu cât este mai puternic relaționează cu foarte mulți oameni pe care nu reușește să-i mulțumească la nivelurile așteptate de aceștia. Și chiar dacă ar face-o, oamenii ar avea tot timpul îndoieli că ar fi existat și o altă soluție mai bună, deci tot timpul omul este nemulțumit. Dați-i unuia 1.000 de euro degeaba. În mintea lui va încolți ideea că mai nimerit era să primească 5.000 de euro și de ce nu 10.000 de euro, căci nu-i dai de la tine din buzunar.
În mod firesc apar întrebări în cascadă legate de banii primiți de ceilalți colaboratori, de sursa de proveniență a banilor și precis se vor găsi inși care să scrie, care să informeze și care să-și exprime diferite atitudini de la mulțumire, la nelămurire și până la setea de dreptate socială. Un fapt banal se transformă în problemă de interes național cu efecte dezastruoase pentru inițiator. Știu o astfel de problemă cu un tip care a găsit la un market pește la un preț bun. A cumpărat foarte mult. Acasă avea congelatorul plin cu alte chestii. A dat pește la vecini în bloc și în loc de mulțumesc s-a trezit cu poliția pe cap. Nor=ocul lui a fost că nu aruncase bonul de la magazin și nu a devenit deținut politic, deși era la un pas.
(03 ianuarie 2021)
