Cine credea că azi se vor prăbuși munții, că ghețarii se vor topi, că planeta își va schimba polii, a avut surpriza unui pârț urât mirositor, concretizat prin două amânări de un penibil inimaginabil, unul la CCR și altul la Curtea de Apel București. Este clar că legile imperfecte de la noi permit aberații de acest fel, căci procedurile neclare, aplicarea principiului merge și așa, crează tot felul de fisuri și interpretări care duc exact acolo unde suntem acum. Ar fi extrem de interesant dacă s-ar aplica reguli foarte clare, ca în cazul erorii X, se elimină postul în discuție. Se observă menținerea delegărilor, a improvizațiilor, a cârpelilor și nimeni nu răspunde. Problema pensiilor speciale are o singură rezolvare, pe vare matematicienii o știou foarte bine. Este vorba de a proiecta elementele unui segment de lungime AB pe un alt segment de lungime CB. Am scris B pentru a nu se văita nimeni că un drept câștigat este modificat, B fiind pensia cea mai mare. Nu vreau să spun mai multe, dar metoda este fără fisură și sunt sigur că dacă va fi pusă în operă va mulțumi pe toată lumea și vor dispărea pensiile speciale, căci tot românul va fi special, la costuri decente, căci există și alte operații în afară de denominare, din moment ce banii sunt o convenție acceptată de noi toți și nimeni nu se dă cu c-r-l de păîmând că leul greu s-a născut cu forcepsul, că în anii de demult stabilizările veneau ca ploile de primăvară și nimeni nu murea de inimă rea.
(16 ianuarie 2026)
No comments:
Post a Comment