COVID 19 și soluții până ieri de neacceptat

Până mai ieri nu ar fi acceptat nimeni să se facă teleșcoală și telelucru.

Până mai ieri, băncile nu ar fi acceptat să amîâne plata ratelor.

Până mai ieri furnizorii de utilități nu ar fi acceptat amânarea plăților.

Numai că de câteva zile totul s-a schimbat și ceea ce era inacceptabil acum o lună a devenit posibil acum.

Și-a imaginat cineva că parlamentul îl va valida pe Ludovic ORBAN cât ai clipi?

Și-a imaginat cineva că prezidentul nu va mai rosti apăsat PSD, PSD, PSD în discursurile sale?

Și-a imaginat cineva că PSD-iștii vor încxeta cu tertipurile amânărilor pentru a sabota guvernul?

Și-a imaginat cineva că DNA va intra într-un con de umbră căci nu el seocupă de cei care încalcă procedurile legate de părăsirea caractinei și de zădărnicirea luptei cu COVID 19?

Și-a imaginat careva că lupta politică stupidă legată de erorile celor care fac erori va înceta?

Și totuși, acum ceea ce era de neacceptat, a devenit realitate și societatea se apleacă pe soluționarea problemelor grave, iar comportamentul oamenilor se va schimba radical în următoarele săptămâni, nu că oamenii de bună voie și nesiliți de nimeni ar face schimbarea, ci forțați de împrejurări, căci lupta cu inamicul invizibil este dură, intensă, necruțătoare și cere unitate.

Mă bucur că n-au mai apărut unele mutre care erau invitații de serviciu la unele televiziuni, să spună ceea ce credeau ele, să inoculeze ceea ce sforarii mari le dictau. Acum trebuie acțiune și nu oricum, ci acțiune hotărâtă, măsuri ferme pentru a stăvili valul cumplit de nefericire care s-a abătut asupra unui popor blajin cu frica lui Dumnezeu în suflete.

(18 martie 2020)

COVID 19 și televiziunile

Clar! Televiziunile nu s-au adaptat cu nimic la starea de urgență și la ceea ce înseamnă COVID 19.

Tleleviziunile:

- prezintă același figuri de moderatori care-și acoperă invitații și reporterii de teren,

- în lăcomia lor dau publicitate stupidă în neștire,

- arată tot mai multe lucruri negative fără să ne învețe nimic,

- ard gazul cu teme minore, în condițiile în acre lumea se scufundă,

- păstrează același partizanat funcție de stăpânii care le dau simbria,

- se pierd într-un descriptivism dus până la obscenitate,

- se mocirlesc în teme minore cu invitați necalificați și neprofesioniști.

Neavând personal calificat căci sub titulatura de jurnalist se ascund tot felul de personaje care nu au excelat în niciun domeniu, preiau conținut cîât mai spectaculos și-l prezintă în scop manipulatoriu, ferindu-se să asume ceva prin introducerea unor forme care îi feresc de asumări categorice, căci lasă loc la interpretări folosind presupusul, se pare că, este posibil ca, unele părei zic, în dorința de a fi echidistanți.

Televiziunile și acum vin cu exclusivități, informații de ultim moment, știri bombă și alte formulări indecent de uzate, cu care cred ele că fac rating, totul fiind ieftin, bizar și mai ales de proastă calitate. Faptul că anumite breaking news apar la fix sau la ore de maximă audiență, arată tă totul este un show și pentru ele, adică pentru televiziuni nu contează nimic în afara scopului de a face rating și de a manipula pentru bani. Despre echidistanță nici nu este vorba, căci echidistanța le-ar aduce pieirea. 

Televiziunile preiau ce vor ele, trunchiază cât vor ele și scot din context exact cât le este folositor unor scopuri comerciale. 

Încă mai spre ca starea de urgență în care se află țara să trezească televiziunile din starea lor de dezagregare și de monotonie și să le pună în slujba oamenilor, învățându-i pe aceștia cum să depășească starea dificilă în care se află întregul popor, apelând la cele mai autorizate voci care au capacitatea să spună ce trebuie făcut. Apelarea la stupizi, guralivi, banali, terfeloage, otrepe și alte categorii de neaveniți le va aduce punerea la colț de către popor. Acum, mai mult ca oricând televiziunile trebuie să joace rol educativ, profilactic și activ, să fie eficiente în raport cu ce ne interesează pe noi, poporul.

(18 martie 2020)

(18 martie 2020)

COVID 19 și e-Banking

Îmi aduc aminte cât de reticenți s-au arătat mulți români în a folosi e-Banking motivând că:

- li se fură banii,

- nu este sigur,

- nu au chef să înveșe să lucreze cu el,

- e mai bine să facă ceea ce știu,

- și așa au prea multe pe cap,

- apar costuri suplimentare nejustificate,

- efortul este prea mare,

- își pierd libertatea.

Uite că acum COVID 19 îi forțează și pe cei mai reticenți să folosească e-Banking că deja multe bănci nu mai lucrează cu numerar infectat și le spun clienților să folosească automate. A lucra cu facilitatea de e-Banking este un lucru simplu, ușor, sigur și comod. Trebuia ca băncile să arate cum se face acest lucru cu filmulețe simple pe Internet și să creeze facilități. dar și instituțiile statului precum și comercianții, trebuiau să facă front comun în promovarea e-Banking-ului prin reduceri promoționale și acum eram deja obișnuiți cu tranzacțiile electronice. Românul are o vorbă: mai bine mai târziu decât nicodată, numai că acum suntem împinși de la spate să facem ceea ce trebuia făcut de mulți ani. Nu înseamnă că eu nu fac e-banking. fac. Și acest lucru îl fac de când banca mea mi-a dat un cod pe o dischetă și cu acel cod intram și făceam niște mici chestii căci a face plăți electronice era de domeniul fantasticului. Acum nu mai este nicio problemă că băncile au evoluat și e-Banking este o binefacere, cum binefaceri sunt și băncile virtuale. Totul este să le acceptăm și să nu mai punem mâna pe bani și să nu mai stăm la coadă pentru a face plăți sau să mergem zeci de stații cu tramvaiul pentru a cumpăna nu știu ce, care acel nu știu ce se cumpără pe Internet cu e-Banking.

(18 martie 2020)

COVID 19 și telelucru

Despre telelucru a scris au scris bunii mei colegi și prieteni Bogdan GHILIC-MICU și Marian STOICA în cartea lor publicată încă în  2002, carte acre se referă prin:

Bogdan GHILIC-MICU,  Marian STOICA - E-Activitățile în societatea informațională, Editua Economică, București, 2002, 272 pg, ISBN: 973-590-589-2

dacă cei ce au fost, dar și cei sunt la butoare ar fi citit cartea ar fi văzut încă de acum 18 ani care este direcția. Există abordări timide, deși IBM încă de acum 10-15 ani permitea în USA lucrul la domiciliu folosnd telelucru, la noi tot timpul șefii au considerat că numai avându-i sub ochi pe subalterni, aceștia vor face muncă de calitate, ceea ce este numa pe sfert adevărat.

Viața arată că în multe domenii telelucrul este o realitate și acum în vremurile dramatice pe care le trăim, telelucrul este singura soluție. Telelucrul se face în:

- cercetarea științifică din domeniul informaticii,

- contabilitatea de întreprindere,

- munca din edituri,

- elaborarea studii bibliografice,

- realizarea montajului de film,

- proiectarea de locuințe,

- urmărirea derulării proiectelor,

- întocmirea de contracte,

- elaborare de software,

- testarea calității software,

- evaluarea pe teste grilă,

- instruirea asistată pe meserii.

Pe vremea comuniștilor circula o legendă. Se zicea că un politruc pus să dirijeze activitatea de la Institutul de matematică, l-a văzut pe marele academician Grigore MOISIL venind la muncă după ora opt. L-a luat cu:

- Măi, toverășe academician MOISIL, la noi programul începe la 8 și se termină la 16,30.

Cu prima ocazie când academicianul Grigore MOISIL l-a întâlnit pe Nicolae CEAUȘESCU, pe vremea aceea secretar general al PCR și Președinte al Consiliului de Stat, adică primul om al republicii, i-a zis:

- Tovarășe CEAUȘESCU, dacă aveți nevoie de c-r- meu vin la 8. Dadă aveți nevoie de capul meu, lăsați-mă să vin când pot eu, că eu lucrez și noaptea.

Să nu creadă nimeni că optica s-a schimbat, căci se vede acm care sunt eforturile companiilor de a accepta telelucrul, căci șefii au obsesia că numai ei lucrează, că subalternii lor lucrează dacă și numai dacă stă cineva cu ochii sau cu biciul pe ei. Să nu uităm că toate neajunsurile se datorează acestor șefi care:

- nu dau sarcini exacte subordonaților la începutul zilei,

- nu cuantifică munca subalternilor,

- nu evaluează bine rezultatele muncii subalternilor,

- nu acceptă că există  instrumente de verificare la distanță.

Acum, COVID 19 îi forțează să facă ceea ce trebuiau să facă de ani de zile și o fac acum că nu au încotro, că sunt forțați. dacă acceptau telelucrul de acum 4 sau 5 ani, cu siguranță că acum managerii nu mai dădeau din colț în colț și ar fi avut rezultate, pe când acum sunt obligați să recunoască greșeala neacceptării evidenței din timp, căci a lucra acasă deja se practica, dar numai pentru a lucra suplimentar în folosul patronilor sau a șefilor lacomi și indecenți în a-i exploata pe subalterni.

(18 martie 2020)

(18 martie 2020)

COVID 19 și teleșcoala

Teleșcoala este un concept vechi, vechi, vechi, dar neacceptat până mai ieri de dascăli, de inspectorate și de minister căci noul pătrunde foarte greu, mai ales când presupune eforturi personale și financiare mari. Teleșcoala a fost mimată de toți doar să dea bine, căci așa cum la Revoluție s-a zis Mircea fă-te că faci ceva, tot așa și cu teleșcoala. A fost ca muieretul din bucătării cu mânecile suflecate care alergau ca muștele fără cap, mimând că se zbuciumă să pregătească sarmale și ciorbă de burtă, dar nefâcând nimic.

A venit COVID 19 și a arătat asemeni poveștilor lui Hans Cristian ANDERSEN că împăratul este gol, adică pe perioada în care școlile sunt închise, se trecea la derularea de lecții în regim de teleșcoală, cu program anunțat de ministreasa care a umblat într-o școală de țară cu televiziunile după ea, făcându-se de râs, să nu folosesc cucântul din patru litere ce desemnează ceva urât mirositor.

dacă totul era pus la punct:

- în timpul anilor de școală de până acum, o zi sau două sau trei din săptămână trebuie să se lucreze în regim de teleșcoală,

- profesorii trebuiau să aibă lecțiile lor, iar interacțiunea să se facă după regulile de e-Learning și nu după cum fiecare crede, dar pentru aceasta ei trebuiau instruiți și certificați,

- elevii să considere o normalitate că acum li s-a zis că fac teleșcoală improvizată, ci de fapt ei făceau o trecere de la teleșcoala intermitentă cu care erau obișnuiți, la teleșcoală pe durată mai mare,

- părinții deja trebuiau să fie familiarizați cu modul de lucru prin teleșcoală și să aibă totul pus la punct pentru a controla, dar mai ales de a educa pe copii să lucreze în acest regim, fără riscuri.

COVID 19 ne-a arătat că nu este de glumit și urgent trebuie lucrat în direcția corectă, aceea de a lua frâiele. Cum după legea salarizării se face un singuer produs software pentru aclculul salariilor de către toși, tot așa trebuie și la nivel național gestionat procesul de teleșcoală. Aceasta înseamnă:

- crearea unei platforme unice,

- generarea de conțint digital cu redundanță controlată,

- schimbarea atitudinii fațp de catalogul digital,

- instruirea profesorilor, a elevilor și părinților.

Se va comenta că centralizarea este dăunătoare, lucru neadevărat, în contextul în care profesorul din fiecare școală joacă un rol activ în derularea procesului de instruire. Lecțiile care trebuie realizate nu sunt puține, sunt foarte, foarte multe și de aceea nimeni nu este exclus din acest proces complex. Trebuie făcute lecții de clasă, trebuie făcute lecții de laborator, trebuie elaborate teme pentru acasă, trebuie făcute evaluări, trebuie corectate teme. Este loc pentru toată lumea, ba mai mult, este de muncă pe rupte și procesul niciodată nu va fi considerat încheiat.

(18 martie 2020)

(18 martie 2020)

COVID 19 și birocrația

COVID 19 dă o lovitură năpraznică birocrației de la noi, birocrație care a înflorit în ultimii ani nejustificat de mult, pentru că angajarea la grămadă pe criterii de neperformanță a amplificat încetinirea soluționării de probleme.

Acum când COVID 19 și-a făcut apariția și a generat o criză de cu totul altă natură decât crizele cu care noi eram familiarizați, a apărut necesitatea de a întreprinde acțiuni:

- rapide,

- eficiente,

- profunde,

lucru pe acre birocația nu este în stare să-l producă. De aceea, birocrația se va transforma și sub imperiul necesității, birocrații care n-ar fi făcut în vecii-vecilor anumite lucruri, acum le vor face, obligați. 

Este creat un spirit de solidaritate și birocrații nu au cum să rămână în afara armatei oamenilor de bine care sunt puși să rezolve bine în folosul cetății, mai ales că ochii tuturor sunt ațintiți asupra lor și se vede clar dacă au făcut ce li s-a cerut sau nu au făcut, mai mult se vede dacă au lucrat bine sau nu și ierarhizarea lor se va face în funcție de rezultatele efective și nu de sprijinul ocult pe care se bizuiau până acum două sau trei luni. COVID 19 lucrează profund la restructurarea fluxurilor birocratice, reducându-le sever și la dinamica birocratizării, stopând-o. Totul se face fără nicio ezitare căci este situație de forță majoră.

(18 martie 2020)

COVID 19 și informatizarea

În țara noastră informatizarea a fost este și va fi un proces prioritar, cu suișuri și coborâșuri. Au fost perioade bune când au fost făcute investiții semnificative, dar au fost și perioade, când aceste investiții au avut un ritm cu totul nesatisfăcător. Nici UE ca structură de avangardă nu s-a spart în a finanța informatizarea. Dovadă este reproiectarea strategiei de la Lisabona, când Agenda electrob=nică a fost decalată aiuritor și nejustificat. Oricum COVID 19 a dat peste cap totul și i-a pus pe decidenți să facă din informatizare on obiectiv strategic a cărei evoluție exponențală trebuie să se deruleze cât mai urgent, căciȘ

- educația,

- tranzacțiile,

- business-ul,

- producția,

- lucrul,

fără informatică seamănă cu omul fără cap care s-ar plimba dezorientat pe străzi.

Cei care stăteau să aștepte Paștele Cailor pentru a lua decizii cruciale în zona accelerării procesului de informatizare acum:

- fac ceea ce trebuiau să facă cu ani în urmă,

- alocă bani axdevărați pentru informatizare,

- se implică să facă totul operațional,

- se miră că nu au făcut mare brânză până acum.

Consider că acum este cel mai bun prilej de a face ca informatizarea să se facă neîntârziat și să se schimbe mentalitatea oamenilor în totalitate, căci viața ne mână de la spate. Nimeni nu mai are cum să invoce vreo scuză, căci oamenii cer informatizarea. Se zice că frica păzește bostănăria și azi mai mult ca oricând respectarea restricțiilor pentru a ne apăra de COVID 19 se realizează 100% prin informatizare, căci teleșcoala este soluție pentru educație, telelucrul este soluție pentru munca în multe domenii și e-Banking este șansa de a face plăți fără a merge la ghișee sau să stăm la cozi.

Acum, nimeni nu mai are cum să invoce neștiința sau lipsa abilităților de a face interacțiune cu computerul. Vrem sau nu vrem, trebuie să luăm taurul de coarne și să învățăm să folosim computerul pentru a ne salva. Ori, pentru aceasta trebuie să avem computer, Internet și aplicații informatice corecte, cu interfețe prietenoase.

(18 marrtie 2020)

(