Sunday, October 2, 2022

1000 de oameni care m-au dezamăgit: Mihnea COLUMBEANU

Mihnea COLUMBEANU este acum un bărbat de 62 de ani.
Mihnea COLUMBEANU este absolvent de IATC, secția de actorie, promoția 1984, clasa profesoarei Elisabetei BOSTAN.
Mihnea COLUMBEANU a scris poezie.
Mihnea COLUMBEANU a scris proză SF.
Mihnea COLUMBEANU a jucat ca actor în filme precum Cuibul de viespi, Am o idee și altele.
Mihnea COLUMBEANU a fost regizor secund de film.
Mihnea COLUMBEANU a regizat filmele Neînvinsă-i dragostea, Fără lumini de poziție, Mitul lui Mitică.
Mihnea COLUMBEANU m-a dezamăgit pentru că a fost acuzat de viol.
Mihnea COLUMBEANU m-a dezamăgit pentru că a fost acuzat de pornografie infantilă.
Mihnea COLUMBEANU m-a dezamăgit pentru că a fost acuzat de pedofilie.
Mihnea COLUMBEANU m-a dezamăgit că a exploatat sexual o minoră de 9 ani.
Mihnea COLUMBEANU m-a dezamăgit că din om de artă, s-a transformat într-o scursură a societății ale cărei apucături sunt detestate până și de boschetari și de oamenii din canale.
Mihnea COLUMBEANU a primit o pedeapsă exemplară pentru faptele lui reprobabile, care mi-au produs o mare dezamăgire și care mă determină să ocolesc cu scârbă,  producțiile artistice unde apare numele lui.


(02 octombrie 2022)

1000 de oameni care m-au dezamăgit: Cristian POMOHACI

Cristian POMOHACI este acum un bărbat de 53 de ani.
Cristian POMOHACI este absolvent al facultății de Teologie de la Universitatea București, promoția 1999, la 30 de ani.
Cristian POMOHACI a devenit paroh la Moșuni din 1999.
Cristian POMOHACI este în același timp un foarte apreciat cântăreț de muzică populară românească.
Cristian POMOHACI a fost îndepărtat din rândurile slujitorilor bisericii în 6 octombrie 2017.
Cristian POMOHACI m-a dezamăgit pentru că nu a avut probe cu care să combată acuzațiile care i-au fost aduse pentru că a întreținut relații sexuale cu un minor.
Cristian POMOHACI m-a dezamăgit pentru faptul că nu a fost un exemplu de moralitate pentru enoriașii săi, prin ceea ce a făcut.
Cristian POMOHACI m-a dezamăgit prin lipsa de demnitate de care a dat dovadă atunci când i-au fost aduse acuzațiile și a continuat să slujească în biserică.
Cristian POMOHACI m-a dezamăgit că atunci când era preot executa ritualuri de exorcizare, care contravin canoanelor bisericii ortodoxe.
Cristian POMOHACI m-a dezamăgit că între ceea ce era el cu adevărat și gesturile ample pe care le efectua pe scenă ca un om absolut credincios, era o diferență enormă, deși muzica lui este frumoasă și el este un om talentat, chiar excepțional ca interpret de folclor.
Eu am avut o casetă cu cântecele lui minunate și am separat lucrurile, căci una-i una, alta-i alta. Probabil lumea va uita acel minus enorm din viața lui intimă și cântecele lui vor dăinui peste decenii, dar undeva, Cristian POMOHACI, va rămâne acel preot care a greșit amarnic în fața Celui de Sus.



(02 octombrie 2022)

1000 de oameni care m-au dezamăgit: Corneliu BÂRLĂDEANU

Corneliu BÂRLĂDEANU este acum un bărbat de 56 de ani.
Corneliu BÂRLĂDEANU este absolvent al facultății de teologie a Unibersității București, promoția 1992.
Corneliu BÂRLĂDEANU este din 1997 doctor în teologie, la vârsta de 31 de ani.
Corneliu BÂRLĂDEANU primește în 21 noiembrie 1997 numele de Corneliu.
Corneliu BÂRLĂDEANU urcă toate treptele ierarhice până a ajuns episcop de Huși în 21 noiembrie 1999, la 33 de ani.
Corneliu BÂRLĂDEANU m-a dezamăgit pentru materialul video în care el a apărut întreținând relații homosexuale cu un elev al seminarului unde el era profesor. El a trebuit să se retragă din demnitatea înaltă unde fusese uns, pentru a-și spăla păcatele printr-o altă abordare a vieții sale.
Corneliu BÂRLĂDEANU m-a dezamăgit că a impus locuitorilor comunei Todirești să aștearnă covoare pe unde călcau piciorușele sale prețioase, pentru a nu-și murdări de noroi pantofiorii săi proprietate personală, când pașii îl purtau spre sfințirea unui loc unde urma să se construiască o biserică.
Corneliu BÂRLĂDEANU m-a dezamăgit că în loc să fie un exemplu pentru comunitatea credincioșilor și slujitorilor bisericii, el era un om mic, cu defecte și cu înclinații de pedofil.


(02 octombrie 2022)

O aberație: egalitatea de șanse fără filtre

Noi suntem diferiți. Noi suntem foarte diferiți. 
Unul e mai înalt. Altul este mai scund.
Unuia îi place fotbalul. Altuia îi place matematica.
Unul are talent și interpretează perfect bucăți muzicale  la pian. Altul are talent să picteze.
Unul are voce de tenor. Altul este un bariton excelent.
Unul este elev de nota zece în școala elementară, în liceu și la facultate. Altul este vagabond.
Toate diferențele dintre noi trebuie să ne ducă spre direcțiile unde fiecare dintre noi are șanse reale să se afirme și să-și dovedească harurile cu care natura l-a înzestrat, căci fiecare dintre noi este binecuvântat cu calități pe care trebuie noi înșine să ni le descoperim.
Egalitatea de șanse se referă nu la faptul că unul fără pic de talent actoricesc are dreptul de a merge în competiție cu unul care are talent actoricesc cu carul, ci la faptul că toți cei care au talent actoricesc, fie că sunt înalți, fie că sunt scunzi, fie că sunt săraci, fie că sunt bogați, să aibă dreptul de să apară în fața unei comisii obiective de concurs care să-i ierarhizeze și în final să-i declare admiși pe cei mai talentați, care să ocupe locurile disponibile. Egalitatea de șanse se referă la cei care:
- cunosc criteriile de ierarhizare valorică,
- au capacitatea de autoevaluare,
- se lasă evaluați cu obiectivitate,
- acceptă rezultatul evaluării,
- merg pe propriile forțe,
- nu apelează la artificii,
- se potrivesc cu poziția râvnită, 
- nu ocolesc nimic din ceea ce este moral în competiția la care participă.
La noi a apărut conceptul de egalitate de șanse, cu absența filtrelor obiective de evaluare, astfel încât persoane fără calitățile necesare s-au prezentat în competiții trucate și au devenit oamenii nepotriviți care au ocupat abuziv poziții nepotrivite calităților lor, căci filtrele specifice competiției nu au funcționat, au fost lipsite de obiectivitate și au lucrat sub presiunea unor factori externi, perturbatori.
Așa s-a făcut că și-a dorit să fie ministru la justiție un inginer energetician.
Așa s-a făcut că la agricultură a fost ministru un electronist.
Așa s-a făcut că la educație a fost un nene care nu știa pe ce lume se află.
Așa s-a făcut că la dezvoltare a fost o tanti care terminase dreptul și care îi înnebunea pe bărbați.
Egalitatea de șanse fără filtre puternice face ravagii în lumea științifică unde plagiatorii zburdă fără nicio opreliște, din moment ce acolo au pătruns indivizi care habar nu au cu ce se mănâncă cercetarea științifică și care cred că a descoperi o soluție originală înseamnă a transcrie câteva pagini dintr-o carte pe care credem noi că nu au posibilitatea s-o găsească adversarii noștri pentru a descoperi de unde am furat.
În opinia mea, chiar dacă suntem extrem de diferiți, cei dintre noi care au calități de aceeași natură, dovedite în practică și acest lucru ne îndreptățește să mergem să fim supuși unei evaluări, să fim egali în fața comisiei de evaluare care are criterii obiective și care comisie este în afara oricărei bănuieli că ierarhizarea sa valorică va fi afectată de telefoane, pile sau de alte nenorociri care nu au nicio legătură cu adevăratele calități ale competitorilor.


(02 octombrie 2022)

Saturday, October 1, 2022

1000 de oameni care m-au dezamăgit: Aurel BĂLĂȘOIU

Aurel BĂLĂȘOIU este acum un bărbat de 62 de ani.
Aurel BĂLĂȘOIU este absolvent al facultății de Drept de la Uni=versitatea București.
Aurel BĂLĂȘOIU este absolvent al facultății de teologie al Universității din Pitești.
Aurel BĂLĂȘOIU a fost primar al comunei Rociu în intervalul 2004 - 2020.
Aurel BĂLĂȘOIU este deputat în parlamentul României din 2020.
Aurel BĂLĂȘOIU m-a dezamăgit pentru că prin actele sale reprobabile, fiind suspectat de pedofilie, a făcut obiectul excluderii din PSD în data de 01 octombrie 2022.
Aurel BĂLĂȘOIU m-a dezamăgit că absolvent al Facultății de Drept fiind, știa cu precizie ceea ce face și care sunt consecințele.
Aurel BĂLĂȘOIU m-a dezamăgit că la 62 de ani, vârstă la care omul ar trebui să gândească, nu a gândit deloc și a făcut lucruri groaznice care lezează demnitatea umană.

(01 octombrie 2022)

Propaganda nazistă și propaganda comunistă

Nazismul și comunismul au avut numeroase elemente comune, dar acum mă voi ocupa de propaganda acestor două sisteme politice. Propaganda prin natura sa este acea acțiune prin care este deformată realitatea astfel încât să influențeze atitudinea maselor, astfel încât acestea să reacționeze în direcția dorită de partidul nazist sau de partidul comunist.
Pentru a implementa și derula procesele de propagandă naziste sau comuniste, partidele stat aveau organisme bine structurate în care rolul propagandiștilor era bine definit, iar munca acestora era analizată prin prisma efectelor muncii pe care acestea o executau. O acțiune propagandistică era una de succes sau era un eșec, fără a exista cale de mijloc. În cazul succesului existau grade de comparație.
Propaganda nazistă, ca și propaganda comunistă s-a realizat prin:
- articole de presă construite într-un anume fel pentru ca deformarea realității să nu fie perceptibilă,
- jurnale de cinema, astfel concentrate încât prin imagini, sunet, text și muzică să se inducă mesajul dorit,
- emisiuni de radio și Tv, în care vocile grave ale crainicilor ofereau mesaje dine direcționate,
- cărți publicate în care eroii erau modele care defineau profilele de bază ale societății,
- manuale de învățare pentru propagandiștii care duceau cuvântul partidului. 
Nu oricine ocupa în partidul nazist sau în partidul comunist funcția de șef sau de executant în ale propagandei, căci trebuia ca respectivul să fie bun orator, să aibă lipici la mase, să treacă sticla și mai ales să fie credibil când spune că albul este negru și invers. Rolul propagandistului este acela de a spune 9 adevăruri banale și o minciună esențială, astfel încât toate cele zece ziceri să fie considerate adevăruri de netăgăduit. 
Cei care au trăit în comunism și care citeau presa, aflau cât de bine și cât de liber este poporul român, în timp ce realitatea era cu totul alta.
Cei care au văzut filmul Adevărata față a fascismului  din 1965 al lui Mihail ROMM a văzut ce însemna propaganda nazistă care oferea ascultătorilor radioului german vești despre triumful armatei celui de al III-lea Reich pe toate aliniamentele, în timp ce Berlinul era ocupat de Armata Roșie.
Acum, față de perioadele anterioare, propaganda are de luptat cu ceea ce numim fake news, căci rețelele sociale în general și Internetul în special, au definit un nou context în care componentele de propagandă vrând-nevrând intră în competiție cu știrile false.
Propaganda din zilele noastre are la bază salturi calitative și a depășit experiențele regimurilor dictatoriale, căci a inclus noile tehnici de manipulare a emoțiilor și niște exemple palide  sunt cunoscute și pe Dâmbovița, fie treaba cu călugărul Vasile, fie chestia cu dragă Stolo, fie afișele electorale ce conțin promisiuni deșănțate, bannere amețitoare și cuvinte cheie lansate la ordin.

(01 octombrie 2022)

Mondo Cane, film care musai trebuie văzut și după 60 de ani

Filmul italian Mondo Cane a fost realizat în anul 1962 de trei regizori și anume: Gualtiero JACOPELTTI, Paolo CAVARA și Franco PROSPERI. Filmul este o alipire de mici documentare să le zicem episoade independente, care evidențiază cât de diferită este lumea și  cum influențează civilizația și banii diferitele obiceiuri ale oamenilor.
Acolo este acoperită întreaga planetă de lucruri absolut uluitoare, ca o cronică a situațiilor ce definesc lumea la un moment dat, căci oamenii în dorința de a face lucruri originale sau senzaționale, ajung de cele mai multe ori să ajungă la rezultate extrem de discutabile.
Nu aș fi scris niciodată de acest film dacă acolo nu era un episod cu niște oameni cărora li se servesc gândaci și viermi puși într-o clătită și care uneori ies de acolo căci sunt vii și merg pe obrazul consumatorului. Piața cu astfel de delicatese este extrem de abundentă și precede cu 60 de ani în avans, directiva adoptată de Parlamentul European referitoare la consumul de gândaci și viermi de făină.
este interesantă grija pentru a asigura aportul de proteine pentru populația globului în perioadele ce vor veni, dar trebuie spus că omenirea nu a epuizat resursele clasice de hrană, care sunt la dispoziția speciei umane și care printr-un management coerent ar asigura fără bătăi de cap hrana pentru 15.000.000.000 de locuitori ai planetei noastre, cu condiția ca omul să nu mai provoace dezastre ecologice când acționează la întâmplare, inconștient, ineficient și din lăcomie sau din prostie.




(01 octombrie 2022)