Elena UDREA a blestemat ieri în direct și la oră de maximă audiență

 Rafinata, eleganta, activa, spirituala și blonda artificială Elena UDREA, la oră de maximă audiență și-a dat măsura caracterului, căci asemeni eroilor excepționali din curentul romantic târziu, s-a aflat într-o situație excepțională, primind vestea condamnării la 8 ani de pușcărie cu executare. Pentru a blestema cu adevărat trebuie:

- o anumită cultură,

- o practică adecvată,

- o experiență acumulată,

- o vechime în activitate,

- o tradiție de familie,

- o expresie a feței,

- o voce gravă,

- un vocabular specializat.

Elenei UDREA îi lipsesc toate acestea și o spune un expert în domeniu, din moment ce am crescut, m-am școlit în una din marile mahalale ale unui oraș de provincie unde femeile exersau arta blestemului de dimineața până seara, atât prin tirade verbale, cât și prin semne de o încărcătură a semnificațiilor cu totul remarcabilă. Elena UDREA a făcut o serie de greșeli dintre care remarc vreo câteva.

Prima greșeală: a improvizat, ceea ce ca în cazul marilor artiști de jazz, presupune studiu, aprofundare, ceea ce ei îi lipsesc, pentru că nu ai cum să fi maestru în ale blestemelor, așa că ți s-a năzărit ție. Marii maeștri ai jazzului dau doar senzația că improvizează, dar ceea ce vedem noi ca improvizație are în spate zeci de ore de exercițiu și numai noutatea și faptul că noi suntem luați prin surprindere de ceea ce auzi, ne face să conchidem că ei au improvizat, dar nu este deloc așa.

A doua greșeală: a făcut-o la nervi. O adevărată maestră a blestemului își studiază adversara, se pregătește cu mare atenție și în momentul în care consideră că intervența sa calmă, atentă, dozată și punctuală, plasează replica de concentrație maximă, pe care noi o recunoaștem sub titulatura de blestem. Pentru a avea efectul maxim, cea care emite o astfel de replică de concentrare apoteotică trebuie să fie calmă.

A treia greșeală: alegerea elementului țintă a fost nepotrivită. Orice novice știe că efectul maxim nu se obține prin direcționarea energiilor malefice, dacă or fi și astfel de energii, spre alte persoane și cu atât mai puțin asupra copilașilor, căci aceștia fac parte din categoria purtătorilor cei mai puțin asociați cu vina atribuită adulților. În popor se spune că este mare păcat să faci astfel de asocieri și cine le face este dezaprobat, chiar trecut în rândul celor cărora blestemul li se întoarce.

A patra greșeală: lipsa concordanței dintre context și prezența persoanei care lansează blestemul. Se știe că blestemul se lansează la mare necaz, nu este niciun moment de sărbătoare, iar tristețea și încărcătura dureruu se exprimă prin mimică, dar în mod deosebit prin țoale. Într-un fel este perceput blestemul lansat de o babă îmbrăcată în negru, cu broboadă și fața brăzdată de cute și cu totul altfel este perceput un blestem lansat de cineva elegant, cu un microfon, cu șuvițe aurii, fardată și față lumionoasă, dornică să impună putere, determinare și forță.

Mai sunt și alte greșeli, dar mă opresc aici. dacă chiar dorea să facă show, Elena UDREA trebuia să ia câteva lecții de la o maestră în blesteme și sunt sigur că chiar ar fi făcut pe mulți să aibă piele de găină după rostirea incantațiilor și mai ales după ce o lacrimă chiar și de glicerină, s-ar fi prelins dramatic pe obrăjorii săi proprietate personală.

Mai greșește omul, căci din greșeală este făcut și în greșeală se duce, căci nimeni nu are o a doua șansă, din moment ce fiecare dintre noi ne naștem o singură dată, trăim o singură viață, iar cei care vor și au calități, devin nemuritori, iar noi ceilalți ne ducem unul câte unui de parcă nici n-am fi fost, fie că blestemăm sau nu, fie că am fost blestemați sau nu.

(03 martie 2021)

Capcane CDRiste fâsâite zgomotos în PSD

    Pentru că televiziunea este o memorie completă, prezentă și accesibilă ar trebui revăzute emisiuni de tipul Doar o vorbă să-ți mai spun, în care Ion ILIESCU era ironizat în toate chipurile, iar senatorul PNȚCD a sfârșit prin veni în brațele vânjoase pesediste pentru a-și conserva locul în senat, de unde vorba că unde scuip, nu ling și-a pierdut valabilitatea în cazul oamenilor fără pic de onoare.

    Să trecem la un alt registru, în care capcana CDRistă de la finalul întâlnirilor pentru candidații la primăria capitalei din 1996, unce marele tenisman este încuiat cu întrebarea numărului de sinucigași din București, de parcă acest candidat condusese dezastrul în capitală. CDRistul de atunci a venit ca o fecioară dserutată în brațele aceluiași PSD pentru a ajunge să mănânce franzelă pufoasă pe termen lung.

    La drept vorbind PSD a devenit un fel de azil al prostituatelor care i-au mușcat pulpana și care la disperare vin să se înfrupte din darurile virilității acestui partid de proletari puternici, pofticioși, tăiați din topor, care pentru plăcerile de o secundă fac rabat de la orice normă, doar spre a căpăta titluri burgheze și finețuri decăzute ale unei societăți condamnate de istorie la pieire veșnică.

Până și cel cu ochelarii care în seara marii confruntări l-a blocat pe ILIESCU cu întrebarea aceea:

- Credeți în Dumnezeu, domnule ILIESCU?

După textul acela epic cu călugărul Vasile, a urmat întrebarea năucitoare de secretar cu propaganda la o facultate de la Universitatea București, dar deși s-a declarat învins de sistem, s-a înfruptat din dulcegăriile pesediste ale rentei, casei și biroului, oferite prin lege de niște bolșevici care au respectat funcția de șef.

    Și acum se nasc nenumărate capcane, dar ar trebui să reținem șirul de cuvinte dure adresate miriapodului cu picioare de lut, care acum, după ce a câștigat alegerile nu a fost așezat la masa bucatelor, încă nu și-a revenit din lovitura administrată în moalele capului, dar care are cel puțin patru ani să se adune și să repete momentele anului 2016. Să-i urmărim pe vajnicii apărători ai dreptei care se lovesc cu cărămizile în piept apărând valorile acesteia, când vor simți că nu-și mai găsesc loc în parlament pe listele partidului cu care au ajuns în 2020 acolo. Ei sunt primii care vor părăsi barca și se vor duce în brațele brontozaurului rătutit care în euforia unei victorii probabile nu va mai judeca suficient de clar și va recupera tot felul de zdrențe care nu mai sunt bune nici de șters cimentul din closetele unităților militare sau de la Rahova.

(02 martie 2021)

Povestea lui CÎȚU cel Isteț și a merelor borșite

A fost odată ca niciodată o împărăție unde trăia un împărat bătrân ăi hain, care avea o fiică frumoasă, frumoasă, rău de tot de mișto. Și împăratul a dat sfoară-n țară că vrea să-și mărite fiica, dar cel ce va dori să-i fie soț trebuie să rezolve trei mari probleme. Dacă nu este în stare să le rezolve, unde-i stau picioarele, acolo îi va sta și capul.

Au venit tineri chipeși, pe cai care scoteau flăcări pe nări și prin urechi, dar se întorceau doar caii, căci tinerii nerăspunzând la întrebări, piereau de paloșul împăratului. Într-o zi, a venit ca de niciunde un tânăr, fără cal, prăfuit și cu tolba cu săgeți goală. Doar arcul de pe spate arăta că este un voinic luptător. S-a prezentat împăratului și au început întrebările.

- Isteț voinic, zii-ne, rogu-te, care-i numele domniei voatre?

- CÎȚU, Luminăția ta! Acesta mi-i numele, CÎȚU.

- Voinice CÎȚU, zii-ne, rogu-te, ce te caracterizează?

Voinicul înșiră niște cuvinte fără nicio noimă, iar împăratul a părut mulțumit, deși nu a înțeles mai nimic. Când Voinicul cel Isteț a terminat a vorbi, împăratul i-a mai pus câteva întrebări. Voinicul cel Isteț iar a început să bălmăjească ceva neinteligibil, iar împăratul să nu se facă de râs, a dat aprobator din cap de fiecare dată.

Când au fost epuizate toate întrebările, împăratul făcu un semn și din turnul palatului a coborât o față frumoasă, frumoasă, rău de tot, cu pielea ca laptele, cu părul ca aurul. Sfioasă s-a apropiat de tăticul ei cel împărat, i-a șoptit sfioasă ceva la ureche și apoi arupt-om la fugă spre turnul palatului, pentru a-și veșteji fecioria în așteptarea altui pretendent, căci CÎȚU cel Isteț primi îngăduința de la împărat să plece victorios și singur, fredonând o melodie învățată în anii de studenție de la Grinnell College, absolvit în 1996.

Trecând printr-o livadă a văzut doar mere căzute și borșite. A plecat mai departe îngândurat. În drum spre casă a găsit o ogradă unde a fost pus în fruntea breslelor și tot vorbind pe neînțeles a făcut să treacă timpul și lumea să aștepte plină de speranțe ceea ce peste veacuri unii ar fi numit luminița de la capătul tunelului.

(02 martie 2021)

Modelul matematic al parandărătului zburător

Ne aducem aminte de cântecul lui Florin CHILIAN cu parandărătul. Era apologia parandărătului zburător de la prima și singura mână, realizat în  pași.

Pasul 1: vine X, licitează, câștigă.

Pasul 2: X dă parandărătul și pleacă.

Pasul 3: nu știm ce se face cu parandărătul.

dacă suma licitată este mică, parandărătul e mare pentru a fi suculent.

Dacă suma licitată e mare, parandărătul este tot mare ca expresie a lăcomiei mioritice.

La un parandărăt pur de 80% să fim siguri că lucrarea pentru care se face licitația va fi de calitate mizerabilă, o improvizație căci cu 20% niuci nu ai cum să faci o lucrare serioasă, rezistentă și de calitate. Modelul matematic al parandărătului zburător PZ este:

PZ = ț * VL

unde :

ț    -  coeficientul arbitrar al furtului divin convenit,

VL - valoarea la care s-a făcut licitația.

Nimic nou sub soare, căci repartizarea după chei oarecare este familiară în contabilitățile tuturor organizațiilor, din moment ce cheltuielile indirecte sunt imense și trebuie și ele suportate după proverbul că dai tot în boul care trage la jug.

Ești ministru și vrei să faci o scenă, faci licitație de 80.000 unități valorice, iar costul real este 20.000 și diferența de 60.000 este parandărătul zburător, fâl, fâl fâl.

(02 martie 2021)

Zăngănitul ferstivalului de cătușe prin Europa lui KOVESI

Europa o așteaptă de Codruța KOVESI s-o mântuiască de corupțioa care se pare că s-a instalat de ani buni la suptul de la robinetele bugetului UE. Așa cum a băgat spaima în lumea corupților din spațiul mioritic, tot așa se va întâmpla și în celelalte capitale europene. 

Vedem cum cad unul câte unul așa zisele bastioane ale purității și corectitudinii celor ce folosesc banii bugetului european, fie la centru, fie la periferie. Nu pleacă niciun câine de la măcelărie și nimeni nu zice Doamne, ia-mi, căci toți zic Doamne, dă-mi. Abia aștept să văd rezultatul analizei contractelor cu fonduri europene din marile capitale, căci dacă la puținii bani trași de guvernanții din Ro s-a furat la greu, am mari îndoieli că la miliardele trase de marile democrații, nu și-o fi băgat nimeni degetele sau chiar mâinile până la coate în butoaiele de miere care s-au reumplut an de an, încât absorbția se apropia de 100%.

La București toată lumea s-a mirat când i-a văzaut pe corupții mioritici încătușați, iar ei strigând ca din gură de șarpe că sunt marii nevinovați, abuzați, hărțuiți și nedreptățiți, dar toți fiind milionari în euro din salarii nevinovate și minuascule de bugetari amărâți.

Vor fi și pe la capitalele cu vechime de sute și sute de ani ale culturii de veacuri ale Europei, transmisii în direct a festivalului zăngănitului de cătușe, cum era în București prin 2013, 2014, 2015 sau 2016.

Nu se va întâmpla mâine, dar din septembrie muzicile se vor auzi cu siguranță, spre șocul marilor democrații care în somnolența lor au permis corupților să zburde, căci era mai ușor să savureze spectacolele de la alții de pe Cocioc, decât din odrăzile proprii.

(02 martie 2021)

Corupții care ne-au bătut obrazul

Îmi aduc aminte că atunci când a venit în România cancelarul Sebastian Kurz al Austriei și ne-a vorbit despre corupția din țara noastră, ca ceva mai târziu vicecancelarul său, Heinz-Christian Strache să demisioneze că era corupt demonstrat.

Nici președintele Nicolas Sarkozy al Franței când a venit la București pe peluza palatului Cotroceni ne-a tras de urechi că suntem corupți, ca acum în februarie 2021 să fie condamnat la 3 ani din care un an arest la domiciliu cu brîțară la picioruș, condamnarea fiind tot pentru corupție. El uitase că primul ministru Edith Cresson a demisionat tot datorită un or acte de corupție în care fusese implicată prin 2007.

Morala: vezi-ți bârna din ochiul tău și numai după aceea vezi paiul din ochiul altuia.

(02 martie 2021)

Anca DRAGU nu are în bibliotecă operele complete ale lui V.I. LENIN

Anca DRAGU este din 2010 doctor în economie cu teza de  283 pagini, intitulată Mecanisme pentru asigurarea stabilitatii financiare pe plan international având conducător științific pe profesoara gabriela ANGHELACHE de la Academia de Studii Economice. Atunci avea 38 de ani și facultatea cu durata de 5 ani a terminat-o la 24 de ani, ceea ce arată că a făcut școala la termene și nu a exagerat în niciun fel, că facultatea de Finanțe din ASE avea atunci o admitere foarte grea și cursurile nu le finalizau decât cei cu multă aplicare spre studiu și pentru practică.

Tocmai de aceea mă miră faptul că în biroul său de președintă a senatului nu există în rafturile bibliotecii la vedere nenumăratele volume tipărite cu coperți albastre ale operelor complete ale lui Vladimir Ilici LENIN tipărite în Editura Politică al cărui director a fost cândva tăticul lui Petre ROMAN și actualmente se numește Editura HUMANITAS unde publică prozatorul meu preferat Radu PARASCHIVESCU.

O să-i reamintesc lui Anca DREAGU că V.I. LENIN a zis că dacă socialismul nu va depăși capitalismul în ceea ce privește productivitatea, va dispare. N-a depășit-o și în 1989 socialismul a dispărut. China face excepție că acolo productivitatea este hăt, hăt  undeva foarte sus...

LENIN a mai zis și alte chestii și ca să stea acolo sus la senat 4 ani e bine să țină seama de ceea ce a zis barbă-ciot.

(02 martie 2021)