Wednesday, March 24, 2021

De ce a ezitat Donald TRUMP?

Donald TRUMP ar fi  trebuit să intuiască modul abuziv de a se comporta al patronului Facebook, Mark ZUCKERBERG și al patronului Jack DORSEY de la Twitter, mai ales că cele două rețele avuseseră blocări celebre în ultimii ani, dar și reclamații privind modul de a restricționa accesul unor așa-ziși indisciplinați, care erau de fapt indezirabili în raport cu opțiunile celor doi, dar și ale lui Noah GLASS, Biz STONE sau Evan WILLIAMS. La banii lui Donald TRUMP trebuia să-și creat canal propriu de comunicare, adică o nouă rețea de socializare, mai ales că ei era în contradicție flagrantă cu globalismul mult mai tinerilor ITiști ZUCKERBERG, GLASS sau GATES. Lui i-a plăcut să se folosească eficient de Twitter în 2016 și nu se aștepta ca blocarea aplicată muritorilor de rând să i se aplice celui mai puternic om al lumii. Când eram student înainte de 1970, am văzut o caricatură în care un calculator extrem de puternic era redus la zero prin tăierea cu foarfeca a cablului de alimentare de la priză. Deci, un gest minor are efect devastator și oricine trebuie să prevadă că buturuga mică răstoarnă carul mare.
Acum există o experiență importantă în dezvoltarea software pentru rețele de socializare de care ITiștii lui Donald TRUMP trebuie să o folosească, inclusiv să existe facilități care să stimuleze dezvoltarea accelerată a rețelei, prin explozia numărului de utilizatori. Eu aș pune un contor al conturilor și la cel cu contul cu numărul asociat 500.000 aș acorda premiu de100.000  USD, iar posesorul contului cu numărul 1.000.000.000 aș acorda un premiu de10.000.000 USD. E chestie de marketing și nu-l vait eu pe Donald TRUMP de idei, că miliardele nu le-a făcut stând cu mâna întinsă la contracte cu statul sau cu statele.







(24 martie 2021)


Legenda cu numele de Helmuth DUCKADAM

 Eram în 1986 după ce văzuse toată România meciul de la Sevillia comentat de Cristian ȚOPESCU și un prieten m-a întrebat:
- Neluțule, tu știi cum se zice în spaniolo ghinion?
- Coane, dacă mă întrebai cum se zice în chineză, știam.  Nu știu. De unde să știu? Cum se zice?
- Se zice EL DUCKADAM, nene, să știi și tu!
Ori de câte ori mă gândesc la ceva frumos, am două momente care mă fac să mă bucur, așa, pentru mine. Primul moment a fost acela al evoluției din 18 iulie 1976 la Olimpiada de la Montreal a Nadiei COMĂNECI, când a fost notattă cu 10, dar tehnic aparatele arătau unu. Al doilea moment a fost al patrulea penalți apărat de portarul echipei Steaua București Helmuth DUCKADAM în 7 mai 1986. Au fost momentele mele de bucurie și de mândrie, puține dealtfel, căci sportul românesc a luat-o rău de tot pe tobogan la vale din moment ce nenumca, indisciplina, mediocritatea și neseriozitatea sunt ridicate la rang de normalitate.
Ori de câte ori trec pe lângă un stadion și aven câteva mă gândesc la momentul Sevillia și la marele Helmuth DUCKADAM. Sunt nostalgic, dar acela a fost momentul de grație al fotbalului românesc, eveniment care se repetă o dată la 1.000 de ani.


(24 martie 2021)

Tuesday, March 23, 2021

Profesorul universitar Nicolae ISTUDOR, un rector de mare succes

    Calculele mele de management politic duse la nivel micro, mai precis la nivel de organizație și ASE este o organizație, mi-au permis estimări greu de acceptat în anul 2016, când până atunci rectorii ASE erau aleși în două tururi, să conchid că în anul 2016 rectorul va fi ales din primul tur. Așa a și fost. La fel s-a produs evenimentul și în 2020, dar fiind vorba de o a doua legislatură, problema de estimare nu era dificilă, căci primul mandat a fost unul de succes, iar votul semnificativ a evidențiat că realegerea a fost un proces natural, căci virtualii contracandidați și-au evaluat șansele și i-au făcut să aștepte anul 2024.
    Profesorul universitar Nicolae ISTUDOR, rectorul ASE, căci despre el este vorba, a intrat în învățământ în anul 1993 ca preparator universitar și rând pe rând, a devenit asistent universitar (1995), lector universitar (1998), conferențiar universitar (2002) și profesor universitar (2007). În anul 1999 a susținut teza de doctorat intitulată Organizarea pietei de legume si fructe in Romania, de 319 pagini, avându-l conducător științific pe prof. univ. dr. Nicolae DAVID. Remarc faptul deosebit de important că între conducătorul științific și  doctorand a existat o colaborare deosebit de fructuoasă, concretizată prin realizarea de cărți și articole, precum:
David Nicolae, Istudor Nicolae - Asigurarea şi gestionarea resurselor materiale în agricultură şi industrie alimentară, Caiet de lucrări aplicative, Editura Academia de Studii Economice, Bucureşti, 1997, 152 pag
David Nicolae, Istudor Nicolae - Piața produselor horticole, Revista Tribuna Economică, nr. 15, 2000, pag. 13
David Nicolae, Istudor Nicolae - Rentabilitatea secvențială a produselor de tutun, Revista Tribuna Economică, nr. 44, 1999, pag. 30-31
David Nicolae, Istudor Nicolae - Organizarea comercializării legumelor și frunctelor prin înființarea cooperativelor de producție și valotificare, Revista Amfiteatrul Economic, nr. 2, 1999, pag. 20-21.
Înainte de a fi rector al ase, profesorul Nicolae ISTUDOR a fost șef al catedrei Economia şi Tehnologia Producţiei Agricole şi Alimentare, prorector al ASE, director general și secretar de stat în Ministerul agriculturii.
De la terminarea facultății acesta a lucrat în echipe de cercetare științifică la soluționarea unor proiecte, la elaborarea de articole publicate în reviste și de cursuri universitare publicate în edituri de prestigiu.
Am avut ocazia să citesc programele de management cu care profesorul Nicolae ISTUDOR a candidat pentru funcția de rector în anul 2016 și în anul 2020 și remarc faptul că cele două programe sunt caracterizate prin:
- cuvinte cheie de definire precum continuitate, responsabilitate, eficacitate și performanță,
- viziune integratoare a laturilor esențiale din mediul academic orientate spre calitate,
- includerea distinctă a digitalizării proceselor de instruire cu fluxuri complete,
- îmbunătățirea parametrilor specifici dinamicii mediului academic,
- stabilirea resurselor cu care se implementează programul managerial.
Pentru programul managerial din 2016 trebuie intrat pe blogul meu Actualitatea românească și căutat după cuvintele cheie Nicolae ISTUDOR și se vor găsi detalii pe care le-am tratat la vremea respectivă și nu vreau să mă repet aici și acum. Articolele:
- îmbunătăţirea calităţii și eficacității procesului educațional,
- consolidarea excelenţei în cercetarea ştiinţifică şi inovare,
- recunoaşterea, motivarea, valorizarea şi dezvoltarea capitalului uman,
- consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor internaţionale,
- creșterea implicării studenţilor în managementul universităţii și îmbunătățire 
  condițiilor sociale ale acestora,
- consolidarea și dezvoltarea relațiilor cu mediul economico-social,
- îmbunătățirea capacității de finanțare pentru modernizarea şi dezvoltare
  infrastructurii universității,
- digitalizarea universității și dezvoltarea infrastructurii informaționale,
- îmbunătățirea imaginii şi vizibilității universităţii,
- dezvoltarea durabilă și responsabilitatea socială,
- promovarea unui management transparent, responsabil și performant.
Cele 68 de pabini ale programului managerial pentru perioada 2020-2024 sunt aerisite, conțin construcții clare, concise, bine structurate, iar argumentele evidențiază personalitatea puternică a candidatului, care a abordat problema celei de a doua candidaturi cu maximă atenție. Acest program are la bază o bibliografie complexă formată din 10 titluri, din care ultimele două sunt chiar programele manageriale din 2012 și 2016 ale profesorului Nicolae ISTUDOR.
Profesorul Nicolae ISTUDOR este prezent în online și nu numai că este prezent având conturi pe principalele rețele de socializare, dar este și activ și nu oricum, ci în mod constant. Se observă în lumea politică și nu numai cum cei interesați de voturi își crează conturi pe rețelele de socializare și-și concentrează eforturile pentru a capta atenția cât mai multor persoane, potențiali votanți sau influenceri. În perioada campaniilor electorale, respectivii, fie cu forțe proprii, fie folosind personal din staff-ul de campanie generează conținut digital către cei cu care intră în contact. După alegeri, acele conturi fie sunt dezactivate, fie nu mai sunt utilizate. Nu așa stau lucrurile în cazul profesorului Nicolae ISTUDOR. Acesta are cont pe rețeaua de socializare FACEBOOK și acolo:
- prezintă activitățile specifice muncii de rector,
- dezvoltă teme extrem de interesante despre învățămânul economic,
- postează fotografii privind evoluția ASE,
- face comentarii detaliate asupra temelor propuse,
- răspunde celor care sunt în lista sa de prieteni.
Apreciez foarte mult această abordare, care ține de personalitatea profesorului Nicolae ISTUDOR care tot timpul a avut o anumită ținută în relațiile cu profesorii și cu studenții, ceea ce i-au adus aprecieri în mod continuu, iar rezultatele voturilor din 2016 și 2020 consfințesc modul de a fi plin de respect și de omenie ce-l caracterizează pe profesorul Nicolae ISTUDOR, care tot timpul are o vorbă bună și o soluție favorabilă celor care vin cu probleme, acolo unde știu că găsesc înțelegere.
Dintotdeauna rectorii ASE au provenit din facultăți mari, precum facultatea de Management, Facultatea de Contabilitate, facultatea de Finanțe, Facultatea de Relații Economice Internaționale și Facultatea de Cibernetică. Mecanismele de alegere a rectorului pe vremea când Senatul ASE prin votul său hotăra cine este rector, iar acum comunitatea cadrelor didactice este cea care prin vot îl alege pe rector, au făcut ca facultățile cu număr foarte mare de studenți, deci cu număr mare de profesori, deci cu număr mare de membri ai senatului, să hotărască cine este rector. Rectorii din ultimii 50 de ani în raport cu anul 2016 verifică această afirmație
Se știe că profesorul Nicolae ISTUDOR provine dintr-o facultate cu un număr de studenți ceva mari redus,  cu un număr de asemenea, mai redus de profesori pentru specializările din planurile de învățământ și aici mă refer la facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului, înseană că pentru a fi ales pe poziția de rector, candidatul trebuie să întrunească o serie de calități care să convingă o majoritate că el este acela care dispune de tot ceea ce este necesar pentru a conduce o instituție de complexitatea Academiei de Studii Economice. Este nevoie de tact, experiență, viziune, talent, capacitate de înțelegere a vremurilor și de înalt profesionalism.
Cele 371 de voturi obținute de profesorul Nicolae ISTUDOR în 2016 din cele 731 de voturi exprimate i-au asigurat acestuia 50,88% câștigarea primului mandat de rector, al doilea clasat obținând 18,74%
Cele 681 de voturi obținute de profesorul Nicolae ISTUDOR în 2020 din totalul de 757 de votanți arată că tot ceea ce a realizat pentru ASE  în intervalul 2016 - 2020 trebuie continuat prin hotărârea comunității academice a Academiei de Studii Economice, votul fiind covârșitor, adică 89,7% .
Comunitatea academică a ajuns la un nivel de maturitate foarte ridicat și are clar definite criterii valorice care să-i permită efectuarea de evaluări corecte, iar în fața urnei de vot să ia acea decizie care să asigure realizarea de obiective pe termen mediu și pe termen lung încât renumele Academiei de Studii Economice să fie mai pregnant în conțtiința poporului român.


(23 martie 2021)
















Reclame inutile

Internetul e inundat de reclame. Dacă vrei să citești un articole de ziar online, reclamele sunt atât de supărătoare că nici nu mai comntinui și o lași baltă. În opinia mea de reclamă au nevoie doar produsele:
- inutile,
- proaste,
- scumpe,
- nevândute,
- necalitative.
vedem că așa stau lucrurile. În copilăria mea era o supă concentrată SUPCO. Era bună. Producătorul văzând că are succes, a umblat la rețetă și a stricat produsul din lăcomie și din dorința de a avea profit pe nimic. Văzând că produsul nu se mai vinde, producătorul a început să bage reclame, dar nu l-a ajutat. Cu timpul produsul a ieșit de pe piață. Toți trebuie să știe că produsul bun se vide singur și nu este nevoie de nicio reclamă, de nimic. Coca Cola, se va vinde și fără vreo reclamă. În clipa în care se va umbla la rețetă și calitatea va scădea, produsul iremediabil va eșua. Cei de la Coca Cola știu acest lucru și sunt foarte atenți la calitate. De aceea a rezistat.
În opinia mea, reclamele sunt inutile pentru că:
- sunt false,
- conțin minciuni,
- dezinformează,
- plictisesc,
- repetă banalități,
- conțin erori,
- au mediocritate,
- au lungimi,
- nu spun nimic.
Fiecare dintre noi are nevoi. Cineva dorește un medicament. Cineva vrea o băutură. Altcineva vrea haine. Pentru așa ceva se merge în magazin. Se stă de vorbă cu farmacistul, cu vânzătorul. Se ia produsul. Se probează dacă e gaină. Se miroase dacă e parfum. Reclamele caută să se substituie produselor și simțurilor noastre pentru că sunt mincinoase. Vor ca produse de proastă calitate să fie vândute în mod abuziv ca fiind de succes. Cei ce fac reclame sunt la fel de escroci ca și cei care le comandă, pentru că ambii știu că dacă produsele ar fi de succes și raportul calitate/preț ar fi cel corect, reclamele nu ar fi necesare. Reclama nu este făcută pentru a informa, ci pentru a influența, pentru a păcăli. Nimeni nu face revlamă pentru a informa corect, căci nimeni nu spune nu luați produsul că nu este bun, nu folosește la nimic, nu face ceea ce scrie pe prospect și vă înșeală așteptările.




(23 martie 2021)

Monday, March 22, 2021

OMS nu studiază gâlcile

În anul 2020 mi s-a arătat că OMS este ca un miriapod cu picioare de lut care se mișcă greoi în direcții nedefinite. Spusele oficialilor de la OMS au arătat:
- indecizie,
- necunoaștere,
- tărăgănare,
- inconsistență.
Eu credeam că OMS are o clărire cu câteva calculatoare, are niște baze de date în care sunt tot felul de informații privind fenomene descrise la nivel primar și acolo în clădire sunt niște matematicieni, nu mulți și niște medici, nu mulți, care fac tot felul de modele, simulează și oferă scenarii, iar decidenții definesc:
- fluxuri,
- proceduri,
- norme,
- acțiuni,
- tratamente,
care să soluționeze situații care apar la nivel de grupuri de state sau la nivel global. Ca în anul 2020 să-mi vină mie OMS și să ridice din umeri în problema pandemiei de COVID 19 mi se pare chiar o glumă proastă. De acolo trebuia statele să ia lumină, nu instantaneu, ci hai, la o săptămână cel mult două ca factor de întârziere, dar bălăceala în incertitudini îmi arată că la OMS birocrația este foarte puternică și a sufocat partea de operaționalizare a obiectivelor pentru care a fost creat acest organism. Nu zic să nu existe oameni de birou, dar OMS trebuie să aibă și cabinete de cercetare, nu de orice fel de cercetare, ci de cercetare a fenomenelor de masă, care se referă la grupuri de țări, la continente la toată lumea. Ori nu s-a văzut că ar exista rezultate de acest fel.
Am ajuns la concluzia că nici despre gâlci nu se știe prea multe la OMS din moment ce chestia cu masca a fost poem metafizico-filosofic, de sorginte kafkiană, iar aparițiile oficialilor m-au dis cu gândul la zicerea lui HAGI, să fie bine, ca să nu fie rău.


(23 martie 2021) 

Mihai GÂDEA face transfer de notorietate

Credeam că jurnalistul Mihai GÂDEA are notorietate atât de mare încât să nu trebuiască să facă transfer de notorietate de la alții spre el. Faptul că l-am văzut azi în compania Flafiei GROȘAN medicul care a reușit performanța să-i scoată din minți pe unii dintre cei care considerau că doi adunat cu doi fac patru, ea venind să spună că uneori rezultatul este cinci sau șase sau cât vrea fiecare.
Ca să meargă acolo în Bihor să facă acel reportaj și să o întâmpine pe doctoriță care este acum pe mare val de simpatie, este un gest ce trebuie văzut într-o altă cheie, aceea a transferului de notorietate. Se știe că dana BUDEANU a avut o reacție de un anume fel față de Radu TUDOR care a făcut oarece afirmații legate de doctoriță, care a apărut oarecum ciufulită la începuturile difuzării de interviuri. Vom vedea dacă Mihai GÂDEA a avut dorința de a puncta decisiv în această mică dezbatere. Oricum cei din Bihor au reacționat disproporționat. Ei dacă erau deștepți puneau pe un nene sau o tanti să joace rol de pacienți care într-o nemulțumire epică să-i facî doctoriței un denunț și ar fi fost mult mai eficient demersul de azi și nu s-ar fi recunoscut că denunțul nu vine de la un pacient.
Nici aranjamentele nu mai sunt ceea ce erau cândva, iar amatorismul este păgubos în teoria derulării evenimentelor de laborator. Totul este o fâsâială jalnică, iar aceste momente delicate când pandemia este într-un stadiu despre care nu se știu multe, a trata și această desfășurare cum nu trebuie duce exact la efectul invers decât cel planificat.
Cum nicio minune nu ține mai mult de trei zile, cazul Flavia GROȘAN se va epuiza rapid că alte teme vor apare cu rezonanță ceva mai puternică și erorile de tratare a pandemiei ca anexă la agenda politică din 2020 vin din urmă cu efecte nebănuită, căci populația avea nevoie de acțiuni ferme când la guvern era bairam sau la adunările de partid se încălcau reguli elementare. Nu s-a întâmplat nimic atunci, ceea ce a generat semne de întrebare și oamen ii reacșionează ca atare.




(22 martie 2021)

Manipularea prin influenceri

Pe vremea comuniștilor erau propagandiștii. Ei erau cei care mergeau în mase și vorbeau ca de la om la om sau țineau conferințe pe diferite teme, având grijă să popage politica partidului, în forme extrem de fine, ca oamenii să nu-și dea seama unde bătea întregul demers, dar efectul era scontat. Propagandiștii știau:
- limbajul celor cărora li se adresau,
- temele agreate de auditoriu,
- să presare vorbe de duh și glume,
- să se adreseze cu nume și prenume,
- să dezvolte un context bine orientat,
- să poarte un dialog viu, aplecat,
- să creeze senzația că este omul locului.
Acum vremurilșe s-au schimbat și întâlnirile cu oamenii nu mai sunt de efect din moment ce rețelele de socializare și alte mijloace de comunicare au capacitatea să preia mesajele și să permită dialogul propagandistului cu masele în formate mult mai eficiente. Nici nu ar fi rezonabil ca în aceste condiții omul să se mai numească propagandist, e inuman, învechit, nerelevant, drept care se cheamă influencer, adică un termen mai boieresc, mai nou, mai acceptat și cu rezonanță specială. Influencerul tot manipulator este. o face pe cont propriu că partidele și organizațiile care ar trebui să patroneaze această nouă formă de propagandă sunt înțepenite în formele vetuste și nu știu să exploateze noua mină de aur care s-a născut prin tehnologia informației și comunicațiilor.
Ce bine ar fi fost dacă statul ar fi folosit influencerii în timpurile acestea de pandemie pentru a duce în mase mesajele corecte. Nu ar mai fi apărut aceste confuzii care trag înapoi demersurile statului.


(22 martie 2021)