Algoritmul făcutului mămăligii

Deși este simplu, a face mămăliga nu este laîndemâna oricui, pentru co există riscuri să iasă:

• cu cocoloase;
• vârtoasă;
• nefiartă;
• terci,

De aceea trebuie scris algoritmul preparării mămăligii care constă în următorii pași:

• se ia un tuci sau o cratiță;
• se ia o lingură sau un făcăleț;
• se iau mălaiul și sarea;
• se pune apa în tuci sau în cratiță;
• se pune sare în apă;
• se pun tuciul sau cratița pe foc;
• când apa fierbe, se toarnă mălai în ploaie;
• se mestecă în tuci să nu se facă cocoloașe;
• se pune în continuare măla în ploaie până se simte la mână necesitatea de a face efort când se mestecă;
• se lasă să fiarbă până când clocotește compoziția;
• se mestecă mereu și se urmăreste să fie omogenă compoziția;
• când compozișia este omogenă și se vede că mălaiul este bine fiert, se retrage vasul de pe ochiul aragazului;
• se răstoarna mămăliga pe farfurie.

Algorimului i se asociază și o schemă logică sau o altă reprezentare. Ideia este să facă omul pașii prezentați și în final să obțină mămăliga. Algoritmul este minimal dacă sărind oricare dintre etape nu se mai obține mămăliga.

(24 aprilie 2016)

Lucruri concrete

Eu am o teorie și anume:

• îmi imaginez un capitol de anatomie umană despre inimă să zicem, dar merge la orice domeniu, care are 25 de pagini; fiecărei pagini îi corespunde un cerc concentric pe un CD să zicem; înseamnă că sunt ocupate 25 de cercuri concentrice;
• un profesor care vrea să meargă la clasă memorează din cele 25 de pagini niște chestii importante, care insumează și acelea 10 pagini, concretizate prin 10 cercuri concentrice de pe un CD; să reținem că din cele 25 de pagini au fost selectate fragmente care însumează 10 pagini, dar sunt fragmente, nu un întreg coerent; repet: sunt fragmente;
• elevul învată și el din cele 10 pagini declamate de profesor din care în caietul său se află 5 pagini, 3 pagini; deci elevul completează și el 3 cercuri concentrice, adică fragmente din fragmente; la teză sau la tablă sau într-un extemporal el va reproduce din fragmentele memorate alte fragmente; deci capitolul coerent este cartea; profesorul memoreaza fragmente, coerența se pierde; elevul memorează fragmente din fragmente și coerența se pierde și mai tare.

Dacă învățământul nu ar fi bazat pe memorare:

• profesorul ar citi 25 de pagini;
• profesorul ar face un rezumat 100% coerent;
• elevul ar citi dele 5 pagini de notite coerente;
• elevul își face propriul rezumat de 3pagini coerente;
• în teze și în răspunsuri elevul dă răspunsuri logice la întrebări.

Unde nu este învățământ bazat pe creativitate și pe inovație nimeni nu are cum să ceară soluții proprii atât profesorului, cât și elevului. Profesorul invocă salariu mic, elevul arată către profesorul care de cele mai multe ori:
dă la toată clasa doi la un extemporal;

• bate și înjură pe elevi;
• face amor cu elevele;
• nu promovează examene de titularizare;
• vine nepregătit la clasă.

Acolo unde se practică altfel de învățământ elevii au rezultate spectaculoase la olimpiade dar si la faculatate.

Unde se memorează se văd oameni in toată firea cum elaborează materialele formate din fragmente incoerente. dacă sunt puși să spună care este algoritmul de a face mămăliga scriu niște chestii care în final te duc la cu totul altceva, numai la mămăligă, nu. Și asta pentru că fac jocul cu salturile de cercuri concentrice, așa cum au învățat în scoala primară, în liceu, dar mai nou și în facultate.

(24 aprilie 2016)

Flaviu Cernescu

Flaviu Cernescu - un sportiv desăvârșit
Despre Flaviu Cernescu știam multe mai ales de la participarea sa laconcursul  Românii au talent în martie 2012. Am devenit prieteni pe facebook și am avut prilejul să văd fotografii și filme cu marile lui performanțe, fie că este vorba despre lucru la mare înălțime, fie că este vorba de exerciții în care echilibrul este fundamental.

Flaviu Cernescu este un artist prin modul în care execută numerele pe care și le construiește și aici includ o serie de caracteristici printre acre precizia și coerența sunt de bază. La execuțiile sale nu există pauze de potrivire a poziției corpului în a găsi starea de echilibru, ci totul curge natural și în același ritm. 

Există la Flaviu Cernescu un mod de a se prezenta care arată sinceritate, siguranță și dorința de a fi perfect. În toate execuțiile sale apare acea grație masculină a marilor balerini care știu să asigure completitudine tuturor mișcărilor. La Flaviu Cernescu nu există ceva care să fie început și nedus la bun sfîrșit. De fiecare dată am urmărit nu numai exercițiul în sine, ci calitatea execuției. 

Flaviu Cernescu este un artist complet, ceea ce îi permite să abordeze multe dintre tipologiile de exerciții pe care le execută numai cei experimentați, talentași și încrezători în forțele proprii.

Am avut privilegiul să-l văd la treabă pe Flaviu Cernescu chiar la el acasă la Timișăara când eram la un curs de master de securitate informatică la UVT. Era într-o seară de sâmbătă a anului 2014 și la Operă el executa un exercițiu pe sârmă flexibilă. Erau acolo tot felul de televiziuni și de spectatori care se minunau că artistul Flaviu Cernescu evolua fără a avea elemente de siguranță așa cum fac circarii, cu plasă sau cu acea priză de siguranță corp-sârmă. 

A executat câteva treceri cu mare precizie și apoi a făcut o prindere foarte spectaculoasă dintr-un balans controlat total, la care toți din Piață au rămas înmărmuriți.

Am urmărit periplul californisan din 2015-2016 al lui Flaviu Cernescu și am văzut exact așa cum am mai discutat cu el pe chatul contului de facebook că el face față oricăror provocări de niverl ridicat de risc și de complexitate.

Flaviu Cernescu este maestrul înălțimilor și echilibrului pe care îl apreciez foarte mult.

Aceste poze sunt făcute de mine la început de octombrie 2014 în Timișoara.

(24 aprilie 2016)

Parandărătul

Și acum imi amintesc cu mare plăcere cântecul lui Florin CHILIAN din 22 iunie 2009 intitulat Go Go Ridzi în care apar versurile:

...la cât fu bugetul

Îi dăduși parandărătul.

Acest concept de o valoare inestimabilă pentru tot ce înseamnă dinamică economică se reduce la un procent care este dat celui în al cărui pix stă o aprobare, adică la cel care are puterea de a decide discreționar. Reclama aceea cu dacă vrei, vrei, este cea mai actuală, căci lucrurile aberante sunt apanajul mediocrilor și în zona deciziei nu se duce lipsă de lingăi, mediocrități și mai ales de stupizi, iar faptele demonstrează cu vârf și îndesat acest lucru.

Parandărătul în accepțiune modernă este o sumă sau un ceva de natură materială care este dat unuia care aprobă ceva, în mod condiționat, că altfel n-ar aproba. Parandărătul este cunantificat la nivel procentual. În ultimii 20 de ani procentul pe Dâmbovița a fost 10%.

Parandărătul inocent este acea sumă care se obține în sistem piramidal. O pâine costă, din întâmplare 1,98 de bani. Dacă credem că cine cumpără o pâine așteaptă cei 2 bani, deja suntem de un idealism vecin cu obscenitatea plină de rafinament de tip romantic. Așa că din tot felul de chioșcuri se știe că vor veni la primul nivel zilnic cam 3 lei dar vânzătorul și-a tras și el o,5 lei. Deci la nivelul al doilea se totalizează să zicem 50 de lei. La nivelul următor se totalizează 500 de lei, iar în vârf ajung 5000 de lei. Zilnic în buzunarul șefului suprem ajung 5000lei doar din cei 2 bani care nu se mai dau rest clienților grăbili, 2 bani considerați de client nesemnificativi.

Parandărătul din priviri este dat undeva la niveluri ceva mai ridicate, unde din foarte multe sume strânse se reține la bază puțin. Multul pleacă sus. Și sus se retime puțin dar suficient pentru a fi mulțumită toată lumea și tot așa. Sus, în vârf ajung sume amețitoare. Unii mergeau în controale. Găseau nereguli. Între a plăti o amendă de 5.000 sau o șpagă de 1.000, privatul plătea șpaga. Din 100 de șpăgi se rețin 10% adică 10.000 la cel cu sapa, adică la coruptul de la nivelul de bază. restul de 90.000 pleacă mai sus. Cel putin 800.000 pleacă mai sus  și la ultimul nivel, nici nu vreau să-mi imaginez câte zerouri are ceea ce se găsește în TIR-ul cu parandărătul ca bani lichizi. Imi amintesc de unul care avea în sacoșă la ieșirea dintr-un sediu 80.000 euro șpagă și el zicea că sunt banii lui de piață. Fusese lacom și a fost dat în gât, cum se zice.

Parandărătul deșănțat corespunde unui procent de 30% din start, fără a se ști vreodată că a fost startată afacerea, dar pe care cel cu putere în pix îi cere în nesimțirea sa funciară, susținută și mai ales cultivată atent. Am avut un astfel de solicitare și mi s-a părut ireal. Și în cazul unor examene despre care presa a susținut ca subiectele se comercializau cu 5.000$ că nu exista euro la acea vreme. Chiar în condiții de maximă securitate tot au transpirat acele subiecte, lucru văzut din faptul că notele de 10 nu erau pe curba lui Gauss, adică puține.
Parandărătul nesimțit presupune aprobări condiționate în lanț, deci corespunde unui procent de peste 80% din suma care se primește dacă se aprobă un nu știu ce, pentru că fiecare dintre cei care aprobă vor un parandărăt mititel dar important. Numai așa se explică acele drumuri de prin comune făcute cu materiale casante în strat subțire, căci sus trebuie parandărărt, la județ trebuie parandărărt, la oraș trebuie dar și la comune trebuie. Care este explicația trecerii fondurilor de la autostrăzi către drumuri naționale și județene, dacă nu foamea de parandărăt de pe niveluiri, căci la autostradă există numai și numai un parandărăt, unul gras și indivizibil așa cum este sufletul.

Există o cultură, cea a parandărătului, așa cum învățământul preuniversitar are tendința de a se generaliza și parandârâtul este deja implementat, încât nu există entitate care să funcționeze în afara acestuia. Mecanismul este simplu:

- se generează o cerință;

- automat apar restricții aberante;

- se crează o cerere mai mare decât oferta;

- lipsește prețul cu care se reglementează acest raport;

- se generează parandărătul;

- funcționează parandărătul;

- la anul se repetă povestea.

Să dau exemplul cu clasa zero?

Să dau exemplul cu alegerea învățătorului?

Să dau exemplul cu solicitarea unei aprobări care se tot amană?

Să dau exemplul cu un control inopinat și o posibilă amendă?
parandărătul funcționează eficient și dacă un zvon este plasat unde trebuie și când trebuie pentru a băga groaza într-un grup țintă care are acumulări bănești ce trebuie redistribuite iute și dintr-o dată.

Nu.
Parandărătul este forma gingașă de a jupui un agent economic sau o persoană privată, cu grație și privindu-i în ochi cu îngăduința protectorului suprem.

(24 aprilie 2016)

Necesitatea externalizării

Pr Dâmbovița totul este deformat, aiuritor de îmbâcsit și fără sens. Se face ceva vorba cântecului, ca la noi la nimenea. Numai așa se explică faptul că externalizarea în loc să aducă beneficii aduce pagubă. Este exact ca în cazul licitațiilor în care o floare de 1 keu în documentele de derulare a unui contract câștigat prin licitație ajunge la 50 de lei. Aberații dâmbovițene și nu numai că hoția are caracter de generalitate.

Să luăm un exemplu. Avem de dactilografiat 3 zile din lună câte 200 de pagini, lucru care necesită 3 dactilografe cărora le plătim salariu în mână de 300 euro pe lună fiecăreia, deci 900 de euro, adică 1.800euro cu taxe , impozite și asigurări. Ele lucrează fiecare 3 zile din lună, în restul timpului taie frunză la câini. Cele 200 de pagini dacă le dactilografiem la o firmă specializată ne costă 400 de euro, prețul pe pagină fiind 2 euro. Dacă se face externalizarea, adică nu mai avem dactilografele noastre, este clar că vom plăti 400 de euro la firma specializată și nu 1.800 euro pe salarii. Externalizarea aduce o economie de 1.400 de euro. 

Să luăm un alt exemplu. Avem birouri care trebuie curățite o dată pe zi, Sunt făcute calcule și sunt angajate 5 femei de serviciu cu un salariu  în mână de 400 euro fiecare, adică 800 euro brut, în total 4.000 de euro. Femeile de servici au același program si fac curat în timp ce salariații ceilalti lucrează ceea ce nu e normal. Se angajează o firmă de curățenie care trimite 10 femei dimineața la ora 5 și fac curat în birouri zilnic, plătind 3.000 de euro. Externalizarea aduce aici pe lângă o economie din punct de vedere profesional dar și 1.000 de euro economie la prima vedere la nivelul salariilor, la care se mai adaugă costurile cu mături, detergenți și alte materiale utilizare de femeile de servici.

Numai că, în zona Dâmboviței dar și în zonele limitrofe, externalizarea este identică cu căpușarea. Și așa din căpușare în căpușare se alege praful de tot ce este organizație profitabilă de stat din economie sau din educație sau din administrație, Ca urmare a externalizării se ajunge la o dublare de personal. va exista și firma de dactilografiere, dar pentru așa-zise situații de urgență va exista și o dactilografă care nu face nimic. Pe lângă firma de curățenie va exista și o femeie care să facă curățenie în situașii speciale, situații care apar o dată pe an.

Firmele căpușe au apărut nu în zona producției sau serviciilor, ci în zona de intermediere, adică să se facă și ele că vând ceva, deși în organizația producătoare exista compartiment care face așa ceva. Externalizarea de acest tip este o creație mioritică de-a noastră, a plaiurilor noastre, care nu a făcut altceva decât să preia o activitate sigură, să-i adauge un profit propriu și să scoată din cursă pe producător, pentru că din întâmplare firma căpușe este a unui apropiat sau unui potentat al producătorului. Producătorul din lăcomie și din prostie își taie creanga de sub piciaore.

Să nu se uite că există și unele sindicate au firme care cumpără  tot de la producătorul unde are salariații afiliați, pune și el un ce acolo de 10% și revinde. Niciodată nu a făcut plăți în avans către producătorul direct. Să nu se uite că externalizarea prin închirierea de spații prin stațiile de metrou sau gări sunt pașii necesari unui comerț civilizat dar și sursa unei corupții infantile dacă este analizată ca situație particularizată de externalizare, care de fapt e cu totul altceva, nu externalizare. Pe Dâmbovița din 10 externalizări 12 sunt cu efecte negative la baza eficienței celui care este beneficiar al procesului. Și externalizarea la noi are ca și managementul de proiecte o interpretare originală, ineficientă, adică devine o povara.
Ca fapt divers: câte dintre activitățile TVR au fost externalizate? Câte dintre ele au generat profit: Cred ca niciuna, pentru că externalizarea a fost făcută tocmai de aceea nu pentru binele public.

TVR, TVR, unde e? Nu mai e!

Televiziunea națională cu  foste conduceri incompetente a ajuns și la fundul sacului și fără chiloți. Și totul se întâmplă din cauza simplă și cotidiană, vorba clasicilor socialismului științific, a lipsei unui management de bun simț. Destrăbălul din RTV a fost fără margini și nimeni nu și-a pus nicio problemă de niciun fel. S-a pornit de la premisa eronată că TVR are monopolul, lucru perfect adevărat acum 30 de ani pentru transmisiile pe întreg teritoriul țării. Acum când tehnologia a ajuns așa de departe acest argument a căzut și acum oricine are un capital deloc substanțial și idei deschide o televiziune și penetrează în casele oamenilor instantaneu, dacă are cu ce. Acum se pleacă de la cerințele grupului țintă și se caută ca aceste cerințe să fie îndeplinite. Acum mai mult ca  oricând zicerea clientul nostru, stăpânul nostru este mai adevărată ca oricând. Clientul are telecomanda și ratingul este dat de cei care apasă pe buton și te selectează. Restul este moft.

Toate conducerile nu au fost în stare să facă acea revoluție absolut necesară legată de personal, conținut și obiective. S-a pornit de la premise false precum:

• toată lumea care lucrează în TVR este de un profesionalism impecabil;
• personalul din TVR este numeric optim ca nivel;
• există un sac de bani, fără fund;
• bălăceala continuă la infinit;
• dezvoltarea extensivă este cheia succesului.

Au fost nenumărate tentative de a lua bisturiul și de a înlătura cangrena din TVR dar de fiecare dată s-a lucrat asupra piciorului sănătos. Oricine dorește să facă o analiză, lucrurile sunt bazate pe metode clasice, verificate de o mie de ani.

• Analiza de personal presupune mai întâi să existe o listă a celor care lucrează în TVR și toate documentele care să dea o imagine reală a aportului fiecăruia în derularea activității acolo, inclusiv cu calificativele și salariile primite. este creată o imagine clară legată de resursele umane existente acolo. Vor fi identificate persoanele ce au depășit vârsta de 65 de ani. Sunt identificate persoanele care generează costuri pe categorii: cazare, diurnă, premieri și alte tipuri de cheltuieli dependente de intervale de timp. Prin analiză cantitativă se vede aportul fiecărui salariat la derularea proceselor specifice din TVR, fără a se lua o decizie. Este eronat să se pornească de la premisa tâmpită care era în informatică de reducere a personalului dacă se cumpără un calculator că acesta înlocuia munca oamenilor, deși un calculator necesita cel puțin 50 de programatori pentru a scrie programele destinate rezolvării de probleme din organizație. Erorile majore ale conducerilor TVR au fost acelea de a semăna panică și de a da afară oamenii ca să se reducă cheltuielile.
• Analiza structurală vizează organigrama TVR în care se vor vedea numărul de posturi, pe categorii și a nivelurilor de subordonare. managementul modern are o serie de principii și analiza organigramei are menirea să se vadă dacă au fost respectate acele principii. Orice organigramă are trebui să fie sub forma unei piramide. Ne amintim că imediat după venirea comuniștilor la putere s-au făcut epurări masive în învățământul superior și vechile cadre calificate au fost înlocuite cu tineri calificați pe puncte, ceea ce a determinat ca piramida să stea cu vârful în sus datorită numărului mare de profesori universitari, situație care s-a perpetuat până în zilele noastre. Se vorbește de sisteme birocratice, de structuri greoaie și de abordări puțin flexibile. Toate calitățile sau toate defectele vor rezulta numai după analiza acelei organigrame.
• Stabilirea concordanței dintre obiectivele strategice, tactice și cele operaționale definite și modul efectiv în care s-au derulat activitățile în TVR pentru a duce la îndeplinire ceea ce s-a stablit. este important să se utilizeze metode de cunatificare a concordanței pentru a vedea care sunt abaterile, unde s-au înregistrat și mai ales care au fost cauzele care le-au generat. În momentul în care lucrurile stau așa cum stau în TVR nicio forță de acolo nu trebuie să opună rezistență pentru că o decizie care se ia are toate șansele să ducă inclusiv la desființarea TVR și la crearea unei alte instituții de la zero bazată pe cu totul alte principii de management, în care eficiența economică și eficiența socială să meargă mână în mână eliminându-se elementele de căpușare. Se șie că statul este un prost administrator, bla bla bla. dar tot atât de bine se știe că staul are toate pârghiile de a aduce acolo unde nu este, un management nou și de a tăia răul de la rădăcină, adică de a face revoluție, chiar dacă TVR are a se lăuda cum a slujit ea nu revoluția, nici pe revoluționari, ci forțe care au confiscat acel frumos vis al unui popor.
• Evaluarea programelor nu este o chestie de vendetă, ci aplicarea de criterii cantitative, verificate pentru a ierarhiza produsele media ale unei instituții media, ca oricare altă instituție. De aceea, se inventariază tot ce s-a făcut în TVR ca emisiuni, luând în considerare obiectul care a stat la baza aprobării acelor emisiuni, calitatea lor, costurile, personalul angrenat. Se vor construi  grile și nu mică va fi surpriza când se va vedea ceea ce se regăsea prin proiectele acre solicitau finanțare, adică persoane care pontau 50 de ore pe zi sau erau prin 20 de proiecte cu un fond de timp anual în fiecare dintre proiecte, care de fapt prin însumare dădea ceva echivalent cu 10 ani, cel puțin. este cunoscută lăcomia fiecăruia dintre noi, numai că unii sunt cu mult mai lacomi, dar și reușesc să-și atingă obiectivele. Ca urmare a evaluării nu vor rezulta programe sau emisiuni necesare, respectiv, nenecesare, care trebuie să dispară. A induce frica în oameni este metoda specifică unui management discreționoar și nefericitul de scriitoraș cu amantă comună cu a prezidentului de demult, care a început exact cu asta a eșuat rău de tot.
• Stabilirea strategiei de urmat vizează un interval scurt de redresare în ideia de a reduce progresiv cheltuielile, folosind ceea ce în contabilitate se cheamă standard costing. Tot procesul de schimbare din rădăcini al TVR trebuie să fie fără sughițuri, fără jertfe și mai ales trebuie să țintească principii și bazele unei structuri de miriapod cu picioare de lut. Strategia, ca orice strategie trebuie să fie detaliată pe etape și să aibe definite obiective clare, nezgomotoase. Dacă se procedează empiric se va produce ceea ce s-a produs și până acum. Vor fi anunțate cifre de disponibilizări. Nu este cazul pentru că TVR nu are resurse de care să-și bată joc. Etapele trebuie să fie cu durate precise, cu obiective precise și cu activități precise. ne dăm seama din start cât de tâmpit este un management când de a doua zi de la o numire managerul vine și prezintă cifre, fără a face o analiză cantitativă dublată de o analiză calitativă.
• Analiza ratingului care niciodată nu a favorizat TVR se face nu pentru a scoate emisiuni din grilă așa cum eronat s-a făcut, ci mentru a vedea neconcordanțele dintre conținutul emisiunilor și grupurile țintă. Dacă o emisiune se adresează managerilor activi, cu siguranța că dacă este prezentată joia la ora 14,30 când toti managerii sunt la muncă, evident nu conținutul și nici grupul țintă nu au ceva de împărțit, ci trebuie ales alt moment al zilei. ratingul este arma simplist utilizată în mâna șefilor pentru a se răzbuna pe subalterni. Nu trebuie văzut acest rating ca un scop în sine. El trebuie analizat ca dinamică. Acolo unde apar fluctuații este clar că se întâmplă ceva și calitatea emisiunii este fluctuantă iar membri grupului țintă sunt hărțuiți pur și simplu. 
• Analiza cheltuielilor pornește de la faptul că TVR are un mare avantaj legat de banii siguri din taxe în comparație cu toate celelalte televiziuni care trăiesc fie din bani curați, fie din șpăgi și alți bani negri. Există legi care evidențiază cum stau lucrurile cu orice organizație din punct de vedere financiar și sunt încadrări foarte clare legate de utilizarea banului public, de la neglijența în serviciu, la utilizarea ilegală a banilor sau și mai rău, furtul la drumul mare. Faptul că nu au existat corupții în TVR și a existat corupție, este clar că aici este vorba de complictăți. Toată lumea se victimizează acolo, toată lumea ridică din umeri neputincioasă, dar cine are acces la cașcaval ia feliile cu ambele mâini și le îbeasă între fălci dar le mai bagă și în sân. Analiza cheltuielilor trebuie să evidențieze care a fost stilul de a se cheltui, nu neapărat pentru a găsi vinpvați. L-am apreciat pe acel rector care a avut tăria să accepte să nu se anuleze examenelor pentru  studentele denunțătoare ale cadrelor didactice care solicitau favoruri sexuale în schimbul promovării de examene. Numai așa a reușit să arate cine erau acele gunoaie care ani în șir au poluat mediul academic. Este comparabilă situația, pentru că dacă vor fi căutați cu tot dinadinsul vinovații din TVR, clar că se vor acoperi unii pe alții și nu se va ști niciodată care au fost mecanismele dezastrului economic de acolo.

Numai cine dorește să ia taurul de coarne va avea succes, pentru că altfel drumul este anunțat de la început că este înfundat. Niciodată nu trebuie să te uiți la cățelul care mârâie, ci trebui văzut cine este stăpânul. Așa că dacă se începe prost presiunile sunt imense. Nu știu cum mama dracului s-a întâmplat că acestă instituție fanionsau care ar fi trebuit să fie fanion pentru media, a avut în frunte indivizi care n-au condus barem o roabă cu mortal sau cu gunoaie de colo-colo să vadă care sunt responsabilitățile de la a pleca de la un punct și de a ajunge în alt punct și de a răsturna roaba exact acolo unde trebuie și mai ales cum trebuie. Când mușuroiul de furnici este agresiv și neperformant, trebuie un personaj eficient, care cunoaște legile și nemilor, care știe ce obiectiv are de dus la îndeplinit. Prin 2003 am văzt un tinerel de 27 de ani cum singur restructura o universitate veche din Olanda. Avea foarte clar totul și mari profesori trebuiau să aleagă noi poziții sau plecau. Era totul foarte clar. Un puști, fără mamă, fără tată cum se zice pe Dâmbovița, într-o săptămână cât am stat acolo în birou, cu calm, cu tact și cu bun simț a dus la îndeplinire un obiectiv. Nu am auzit răgnete, nu am auzit telefoane, nu am văzut ieșiri nervoase. Era loc pentru toată lumea. Numai că erau alte locuri. Ceea ce se face pe Dâmbovița apare nenatural, forțat, subiectiv, obscen chiar prin dimensiune și prin soluții aberante. Pentry a se face curățenie în TVR este nevoie de creier și nu de tărâțe. Pentru a se face curat în TVR este nevoie de a trage aer în piept și a accepta că așa nu mai este posibil să se continue. Curățenia nu se face din exterior către interior. Dacă vedem procesul ca un set de cercuri concentrice, parcurgerea se face de la centru spre exterior. Forțele externe nu știu ce înseamnă televiziune. Trebuie abordată problema din interior, dinspre centru, către cercurile care merg spre exterior. este vorba de a nu vorbi despre sacrificiu și sacrificați, ci de a vorbi despre dezvoltare. TVR nu se reorganizează, pentru că reorganizarea este un proces în care vrăbiile sunt izgonite de pe crengile unui arbore și ele revin dar pe alte crengi. Dezvoltarea TVR este cu totul și cu totul altceva. Se ia totul de la zero căci este vorba de o nouă construcție. Orice altă abordare este un fâs și dacă se va face ceva peste 5 ani se va vedea că s-a ajuns exact în punctul unde este TVR azi, adică în dezastru total.

Pentru a face ceva diferit trebuie:

• definit un nou obiectiv;
• elaborată o nouă strategie;
• construită ă nouă arhitectură funcțională;
• stabilite etape;
• derulare procese prin autoselecție;
• reiterare până la amortizare.

Dacă nu se va proceda așa, tot ce se va obține va fi numai o umbră a ceea ce a fost și nostalgiile vor fi dominante, iar cu năravuri în adormire reculul este inevitabil. Numai ceva nou, absolut diferit ca arhitectură, principii și management va aduce acea schimbare care să facă din TVR exact ceea ce așteaptă de la ea plătitorul taxei și așa nesimțit de mare în condițiile în care eu urmăresc nici 15% din programle jegoase, stupide, monotone, neinteresante, prăfuite, zgomotoase, sordide, lălăite, pline de vorbăreală, repetitive, clientelare, anoste și aiurea ale acestei televiziuni slabe în raport cu oricare altă televiziune  comercială

Al cincilea sau al V-lea?

Se vântură în târg că și Cătălin Predoiu va fi retras. Am argument să cred că nu va fi așa ceva pentru că:
- este cel din vârful organizației;
- calculele îl poziționează binișor;
- nu mai există altcineva;
- este o prezență;
- are verb;
- crede ce zpune;
- este educat;
- nu e mocirlit;
- s-a ținut departe de lucrurile mărunte;
- a căutat un aliat în Coicu;
- e dinamic;
- are coerență.
partea proastă este că vine după ce trei au eșuat. va trebui să repare ce au stricat cei de dinainte. Niște strategi buni dacă știu pe ce să pună accent Predoiu va urca în sondaje. În târg se zvonea că însuși fostul președinte ar fi invitat să candudeze ca unic reprezentant al dreptei și erau înșirate chestiuni de la formarea USL, trecerea liberalilor în PPE, crearea noului PNL toate ca să-i creeze drum liber fostului președinte spre funcția de premier prin halat Primăria București. Consider că s-a terminat sarabanda candidaturilor în PNL. Deci nu va fi și a cincea propunere de candidat. Punct.

(22 aprilie 2016)