Wednesday, January 29, 2025

Băncile virtuale împing digitalizarea în sus

Băncile virtuale reprezintă un nou mod de definire a fluxurilor bănești, total diferit de sistemul bancar clasic. În sistemul bancar clasic:
- omul venea la bancă cu banii la păstrare,
- omul stătea la coadă și la cheremul funcționarului,
- se pierdea mult timp pentru orice operație,
- și banca avea elementele ei de corupție în acordarea de credite,
- vulnerabilitățile băncii erau concretizate prin costuri plătite de cetățean.
Digitalizarea aduce elemente noi în societate, iar băncile profită copios în urma procesului de digitalizare, accelerându-l în ideea de a-l împinge în sus, căci digitalizarea aduce reducerea unor cheltuieli, care nu se răsfrâng în reducerea de costuri ale banilor din bănci, ci în creșterea profiturilor pentru toate componentele aflate în lanțul sistemului bancar. Apariția băncilor virtuale este una, dar banca mixtă, adică banca clasică cu numele și câteva funcționalități combinată cu banca virtuală, este construcția gen struțo-cămilă care funcționează de minune și care încurajează dezvoltarea laturii virtuale de bancă, pentru maximizarea profiturilor. Cine crede că băncile virtuale împing digitalizarea în sus de dragul progresului social, gândește pozitiv, dar nu realist, căci băncile dezvoltă virtualizarea pentru maximizarea profiturilor proprii, iar dezvoltarea digitalizării în societate va face ca profiturile să atingă pentru bănci niveluri inimaginabile, nu prin artificii șmecherești, ci prin implementarea de noi algoritmi inteligenți de relaționare a clienților cu banca. 
Acum pensionarii primesc pensia pe card, deci numărul de poștași se reduce, căci și taloanele vin pe e-mail la pensionari. În plus, pensionarii nu mai dau cei 5 lei poștașului că-i aduce pensia la nas. Deci construcția de poștă prin procesul de digitalizare își reduce volumul și tipologiile de activități.  Plățile de taxe și impozite se derulează prin fluxuri electronice, iar creșterea se va accelera în momentul în care și băncile virtuale se vor implica prin reducerea cu un procent minuscul a nivelurilor percepute de la cetățeni. Perioadele ce vor urma vor fi dramatice pentru toate entitățile care lucrează cu băncile, căci acestea vor determina calitatea fluxurilor și nivelul de închidere a circuitelor, prin presiunea pe care o vor face asupra tuturor entităților din societate. Numai dacă vorbim de taxa de înscriere la un examen, vom observa dramatismul pe care în viitorul apropiat îl vor trăi universitățile, căci se vor adapta la cerințele băncilor, prin presiunea cetățenilor care primsec facilitatea de plată în regim virtual și universitatea care dacă rămâne în urmă cu digitalizarea nu receptează mesajul băncii, punând în dificultate pe viitorul student, care a plătit și nu are niciun chef să mai miște hârtii, când el lucrează curent pe TIK TOK.





(29 ianuarie 2025)

Vlăduța LUPĂU mesager al cântecului popular din Sălaj

În prezentarea din online se spune că Vlăduța LOBONȚ este mesager al cântecului popular din Sălaj. Ea este o cântăreață cu voce plină, cu dicție foarte bună și cu ambitus excelent.
Ali Baba
Asta-I cheful cel mai tare
Cu ei, cu ei, numai cu ei
Du-te dorule 
Eu ma joc cu banii
 Frumoase-s romancele
Ion a nost'
Piesa fetelor
Prin multe-am putut sa trec 
Șoferia
Vai, ce bine
În versurile Vlăduței LUPĂU se află rime precum: bem - avem, zori - băieților, spus - sus, mare - tare, soarta - alta, trec - petrec, mereu - meu, orișicare - doare, viață - față, toți - hoți, lor - hoților, Baba - ta, Baba - așa, fac - veac, Dumnezeu - meu, banii - dușmanii, lasă - pasă, invidioasă - lasă,  colinda - ta, purta - mea, șoferie - meserie, pic - nimic, șoferaș - lași, șofer - boier, înalt - bărbat, două - amândouă, tac - fac.
Vlăduța LUPĂU a câtat împreună cu rapsozii Maramureșului, Nicu PALER, Katia IVAN, Sandu CIORBĂ, Georgiana LOBONȚ, JADOR, ANDRA, dar și cu alții.
Mi-ar fi plăcut să ascult vocea lui Vlăduța LUPĂU acompaniată de orchestre maramureșene cu structură clasică, iar artista să interpreteze și cântece de referință din zona Sălajului.

(29 ianuarie 2025)

Cum o scaldă responsabilii de tezaurul furat

Cred că se va ajunge la concluzia că ne merităm soarta, din moment ce pe toate nivelurile, toți o scaldă de colo până colo, pentru a nu-și asuma nimeni vreo responsabilitate. Au trecut multe zile de la jaful de la Muzeul DRENTS din orașul Assen și nu a demisionat nimeni, nimeni nu are nicio vină. Dacă totul este perfect la București, înseamnă că tezaurul trebuia furat pur și simplu, ca să fie liniște și pace pe malurile Dâmboviței.
Directorul Muzeului Național de Istorie e tot directorul Muzeului Național de Istorie.
Ministreasa care a dat avizele este bine mersi și apare la televiziuni cu justificări ilogice și stupide.
Televiziunile care au dormit în cizme, acum s-au deșteptat și latră din zori și până-n noapte.
Evenimentul nefericit nici nu trebuia să aibă loc dacă în toate posturile de la cultură ar fi fost oameni responsabili și de onoare și nu funcționari mediocri, care dorm pe ei, nu gândesc și nu-și asumă nimic, pentru că sunt leneși, fără conștiință, lipsiți de responsabilitate, profitori, jalnici și inexistenți ca activitate. Mă și mir cum n-au dispărut piese de tezaur chiar din muzeele din țară, din moment ce lucrurile care stau la baza activității din muzee sunt nearticulate. Stau și mă gândesc cum ar sta lucrurile dacă sălile unde sunt amplasate tezaurele ar fi sigilate și de a doua zi s-ar face inventarul lor și nici nu vreau să mă gândesc care ar fi rezultatul, dar sigur e vecin cu catastrofa.
Există o monedă de aur emisă în 1999 de către BNR cu coiful de la Coțofenești.


(29 ianuarie 2025)

Autorii de librete pentru opere celebre

Când mergem la un spectacol de operă admirăm cântăreții, ne minunăm de calitatea sunetului orchestrei și de frumusețea versurilor care se cântă. Am ascultat arii celebre, voci celebre, m-am gândit la compozitorul care a scris muzica, dar niciodată nu m-am gândit la cel care a scris libretul operei, deși fără un text adecvat, muzica oricât de bună ar fi, vocea oricât de bună ar fi, ambele și-ar pierde din valoare cât de cât. De aceea, azi mi-am propus să fac o enumerare a celor care au scris librete pentru opere celebre compuse de VERDI, PUCCINI, MOZART, GUNOD, BELLINI, BIZET, ROSSINI, DONIZETTI, arătând în dreptul fiecărui nume titlul sau titlurile operelor pentru care a scri libretele.
Giuseppe ADAMI - Turandot (PUCCINI) 
Angelo ANELLI - L'italiana in Algeri (ROSSINI)
Jules BARBIER - Faust, Roméo et Juliette (GOUNOD)
Leone Emanuele BARDARE - Il Trovatore (VERDI)
Giuseppe Bardari - Maria Stuarda (DONIZETTI) 
Salvadore CAMMARANO - Il Trovatore (VERDI), Lucia di Lammermoor (DONIZETTI)
Michel CARRÉ - Faust, Roméo et Juliette(GOUNOD), Les pêcheurs de perles (BIZET)
Eugène CORMON - Les pêcheurs de perles (BIZET)
Charles DUVEYRIER - Vecerniile Siciliene (VERDI)
Jacopo FERRETTI - La Cenerentola (ROSSINI) 
Giovacchino FORZANO - Gianni Schicchi (PUCCINI)
Giuseppe GIACOSA - La bohème, Madama Butterfly, Tosca (PUCCINI)
Johann GOTTLIEB STEPHANIE - Răpirea din serai (MOZART)
Ludovic HALÉVY - Carmen (BIZET)
Luigi ILLICA - La bohème, Madama Butterfly, Tosca (PUCCINI)
Andrea MAFFEI - Macbeth (VERDI)
Francesco MARIA PIAVE - Ernani, Attila, Macbeth, Rigoletto, La Traviata (VERDI)
Henri MEILHAC - Carmen (BIZET)
Lorenzo da PONTE - Nunta lui Figaro, Cosi fan tutte (MOZART)
Felice ROMANI - Norma,  I Capuleti e i Montecchi, La sonnambula, Il pirata (BELLINI), L'elisir d'amore (DONIZETTI)
Gaetano ROSSI - Semiramide (ROSSINI)
Giovanni RUFFINI - Don Pasquale (DONIZETTI)
Emanuel SCHIKANEDER - Flautul fermecat (MOZART)
Eugène SCRIBE - Vecerniile Siciliene (VERDI)
Renato SIMONI - Turandot (PUCCINI)
Temistocle SOLERA - Nabucco, Attila (VERDI)
Antonio SOMMA - Un ballo in maschera (VERDI)
 Cesare STERBINI - Il barbiere di Siviglia (ROSSINI)
Și în cazul libretiștilor vorbim despre geniul creator, căci nici nu închipuim cum ar suna aria ce are în text cuvintele La donna è mobile sau cum ar suna muzica dacă nu ar fi cuvintele Vissi d'arte, vissi d'amore, ca să nu mai spun cum ar suna muzica fără cuvintele Celeste Aida, forma divina și tot așa.






(29 ianuarie 2025)

Mari dirijori de operă ai lumii

 Un spectacol de operă este bun sau nu este bun și după cum se aude orchestra și mai ales cum aceasta imprimă ritmul întregului spectacol. Am fost la spectacole unde sala avea o acustică mizerabilă și dădea impresia de muzică de bâlci. Era și faptul că instrumentele de percuție se auzeau disproporționat de tare. Un rol special în tot spectacolul îl are dirijorul orchestrei, treabă care face diferența între un dirijor mare și un dirijor oarecare, gen lasă-mă să te las. În continuare voi enumera dirijori de operă foarte mari, pentru acre pe Internet există fie înregistrări audio, fie înregistrări video sau chiar filme ale unor spectacole de operă, ceea ce ne dă posibilitatea să auzim sau să și vedem ce minuni face un dirijor extraordinar.
Claudio ABBADO
Marin ALSOP
John BARBIROLLI
Daniel BARENBOIM
Leonard BERNSTEIN
Karl BÖHM
Patrick CARFIZZI
Riccardo CHAILLY
André CLUYTENS
 Leopold DAMROSCH
Colin DAVIS
Placido DOMINGO
Oliviero De FABRITIIS
Ferenc FRICSAY
Wilhelm FURTWÄNGLER
John Eliot GARDINER
Valery Abisalovich GERGIEV 
Bernard HAITINK
Nikolaus HARNONCOURT
Herbert von KARAJAN
John KEENAN
Carlos KLEIBER
Erich KLEIBER
Rafael KUBELÍK
James LEVINE
Yevgeny MRAVINSKY
Carlo MARIA GIULINI
Michael MAYER 
Dimitri MITROPOULOS
Francesco MOLINARI PRADELLI
Riccardo MUTI
Yannick NÉZET-SÉGUIN
Antonio PAPPANO  
Giuseppe PATANÈ  
Georges PRÊTRE
Karl RANKL
Simon RATTLE
Victor de SABATA 
Nello SANTI 
Anton SEIDL 
Tullio SERAFIN
Georg SOLTI
Russell THOMAS
Arturo TOSCANINI
Alberto ZEDDA
Am avut ocazia să văd pe viu câteva spectacole mari cu dirijori mari și spun că au fost adevărate evenimente artistice.

(29 ianuarie 2025)

Tuesday, January 28, 2025

Există o înălțime optimă pentru înotători? Rowdy GAINES

Pentru a da răspuns la această întrebare este necesar să consultăm listele cu marii înotători ai lumii de-a lungul timpului și să vedem ce înălțimi aveau ei în momentul stabilirii performanțelor și abia după aceea să tragem o concluzie. Cred că o modalitate de a aborda problema este aceea de a face referire la campionii olimpici din istoria modernă a olimpismului.
Nathan ADRIAN - 198 cm
Alain BERNARD - 196 cm
Matt BIONDI - 201 cm
Kyle CHALMERS - 194 cm
César CIELO - 195 cm
Tamás DARNYI - 186 cm
Caeleb DRESSEL - 191 cm
Anthony ERVIN - 191 cm
Rowdy GAINES - 185 cm
Gary HALL Jr. - 198 cm
Pieter van den HOOGENBAND - 193 cm
Tom JAGER - 190 cm
Kosuke KITAJIMA - 178 cm
Jason LEZAK - 193 cm
Ryan LOCHTE - 188 cm
Florent MANAUDOU - 199 cm
Léon MARCHAND - 187 cm
Roland MATTHES - 189 cm
Cameron McEVOY - 185 cm
Jim MONTGOMERY - 180 cm
Ryan MURPHY - 191
Aaron PEIRSOL - 193 cm
Michael PHELPS - 193 cm
Alexander POPOV - 197 cm
David POPOVICI - 190 cm
Don SCHOLLANDER - 180
 Mark SPITZ - 183 cm
Ian THORPE - 196
Johnny WEISSMULLER - 190
Jörg WOITHE - 198 cm
Pan ZHANLE - 190 cm
Se observă că dintre cei 31  campioni olimpici, 23 au înălțimi ce depășesc 190 cm, reprezentând 74,19% ceea ce mă duce cu gândul că oricare dintre persoanele care doresc să acceadă la marea performanță în acest sport, trebuie să fie cu o înălțime în jur de 190 cm sau cu mult peste.

(29 ianuarie 2025)

Angela SIMILEA, o mare cântăreață de muzică ușoară Ovidiu KOMORNYIK

Înainte de Revoluția din Decembrie 1989, dar și câțiva ani după, vocea lui Angela SIMILEA era una de referință pentru muzica ușoară românească unde:
- la ELECTRECORD se produceau discuri,
- exista un sistem bine pus la punct de a organiza concerte,
- televiziunea națională avea câteva ore de muzică ușoară,
- exista un public pentru acest gen de muzică.
Cu trecerea timpului lucrurile s-au schimbat și sistemul de transmitere a muzicii a devenit altul, cu abordări ale unor organisme private, unde cererea și oferta joacă un rol esențial, iar compositorii și cântăreții trebuie să facă lucruri în plus pentru a se promova. 
Angela SIMILEA a înregistrat multe melodii de muzică ușoară, iar vocea ei se recunoștea de către ascultători foarte repede, căci timbrul vocii sale este unic.
Nufărul alb  cu Florin PIERSIC
Privește cerul cu Ovidiu KOMORNYIK
E noaptea cea mai lungă cu Ovidiu KOMORNYIK
Angela SIMILEA a interpretat cântece compuse de Marius ȚEICU, Marcel DRAGOMIR, Florin BOGARDO, George GRIGORIU,  Ion CrISTINOIU,  Zsolt KERESTELY, Temistocle POPA,  Marian NISTOR, Adrian ENESCU.
Eu am văzut-o pe Angela SIMILEA la un spectacol cu mai mulți interpreți la Sala Polivalentă în vremurile comuniste și atunci nu existau acele artificii din concertele de azi, unde multe efecte suplinesc carențele vocale. Angela SIMILEA mi-a dovedit atunci că este o artistă adevărată, care a interpretat mai multe cântece și tot timpul a rămas cu aceleași calități vocale. Am văzut-o și la teatrul de vară de la Mamaia și acolo Angela SIMILEA a arătat profesionalism, înaltă clasă. M-am întrebat de multe ori de ce s-a retras din viața artistică, pentru că sunt sigur că așa cum sunt cântărețe care și la peste 80 de ani cântă și o fac foarte bine și ea ar fi pe scenă o prezență de mare anvergură, căci calitățile vocale o ajută foarte mult.




(28 ianuarie 2025)