Invazia ca idee bizară

De câteva săptămâni bune se vorbește despre invadarea Ucrainei de către armatele rusești. Cine a citit cărți despre teoria și practica războaielor va vedea că abordările jurnaliștilor sunt în totală contradicție cu ceea ce înseamnă o invazie în teorie, dar și în practică.
Așa-zișii strategi sau analiști militari din spațiul nostru cel mioritic s-au trezit vorbind și ei. Dar dacă tăceau, filosofi rămâneau.
Invazia nu se anunță.
Invazia este secretă.
Invazia este elementul surpriză.
Invazia are ca obiectiv cucerirea teritoriului unei țări.
Invazia nu este precedată de acțiuni de intimidare.
Invazia se produce și punct.
Nu trebuie să vin eu să scriu despre invazie. Să luăm cum au fost invadate teritoriile de dinaintea celui de al Doilea Război Mondial. 
A fost invadată Austria.
A fost invadată Polonia.
Să luăm și invaziile ceva mai recente, iar anul 1968 este de referință.
Acum se potrivește povestea cu Ionică.
Ionică păzea oile satului. I-a venit în minte să-i sperie pe săteni. S-a urcat pe un stâlp și a început să urle că vin lupii. Bieții oameni s-au alertat și ajunși la fața locului, au văzut că au fost mințiți.  Ionică a mai făcut așa încă o dată. Sătenii s-au alarmat, au văzut cum stau lucrurile și iar și-au dat seama că au fost păcăliți. Când însă a treia oară Ionică a urlat că a venit lupul, sătenii nu l-au mai luat în seamă. Lupul tocmai venise. Așa și cu jurnaliștii și analiștii noștri de paie. Au banalizat invazia Ucrainei de către armata rusă, atât de mult, încât chiar dacă se va produce, nu-i va mai lua nimeni în considerație.

(19 februarie 2022)