Am în mână acum cartea referită prin:
Vlad DIACONIȚA - Soluții informatice și economice pentru integrarea piețelor de instrumente financiare, Editura ASE, București, 2014, 191 pag., ISBN: 978-606-505-790-6
Cartea are o Introducere la paginile 9 - 12, în care autorul
Bibliografia de la paginile 147 - 156 include 92 de titluri care cuprind o perioadă cuprinsă în intervalul 1962 - 2014. Autorul Vlad DIACONIȚA apare în calitate de coautor la 15 dintre lucrările incluse în bibliografie. 23 dintre lucrările mai recente din bibliografie sunt indexate în baze de date sau sunt indexate ISI Thomson. Studiind bibliografia, m-am convins că ea a fost întocmită cu grijă și autorul arată că pentru realizarea acestei lucrări s-a documentat folosind lucrări de strictă specialitate.
Capitolele 1 - 4 au 5 subcapitole, iar al VI-lea subcapitol este de concluzii, ceea ce arată claritate în gândirea autorului atunci când a realizat structurarea cărții, astfel încât cititorul să înțeleagă demersul său și să-și dorească să realizeze în practica sa rezolvări de probleme la același nivel.
Autorul a structurat cartea în 5 capitole după cum urmează:
Capitolul 1, de la paginile 13 - 50, intitulat Considerații privind piețele financiare, prezintă concepte de bază precum: piețe, burse, piețe financiare, piețe de capital, instrumente financiare, acțiuni, obligațiuni, instrumente financiare derivate, tranzacții, vânzări, lichiditate, divizibilitate. Tabelul 1.1 de la paginile 36-37, cu comparația dintre principalele piețe, sintetizează avantajele și dezavantajele pe care le prezintă aceste piețe. Detaliile pe care le furnizează autorul dovedesc nivelul de aprofundare ridicat la care a ajuns pe problema piețelor de capital, căci detalierea celor șapte criterii de standardizare enumerate la pagina 44 (multiplicatorul, simbolizarea, data scadenței, marcarea marjei, tranzacționarea, prețul, decontarea) numai în aceste condiții este realizabilă, pentru a pregăti dezvoltarea de algoritmi pentru accesarea de informații din bazele de date reale, luarea de decizii și efectuarea de tranzacții în timp real, așa cum autorul și-a propus. Citind acest capitol, mi-am dat seama că expunerea este clară datorită faptului că DIACONIȚA s-a documentat, a lucrat pe problemă și a înțeles foarte bine mecanismele, reușind să sintetizeze aspecte de mare complexitate, pentru a pregăti dezvoltarea de soluții reale și realiste, care să joace rol de integrator pe piețele de instrumente financiare, un obiectiv deosebit de ambițios.
Capitolul 2, de la paginile 51 - 86, intitulat Comparație între tehnologiile informatice utilizate pentru integrarea piețelor, prezintă mai întâi stadiul cunoașterii din domeniul integrării sistemelor informatice, cu ajutorul portalurilor - POAI, prin procese de afaceri - BPOAI, integrarea orientată pe date - IOAD și integrarea orientată pe servicii - SOA, metode pe care le analizează în detaliu, iar tabelul 2.2 de la paginile 65 și 66 detaliază într-un mod concentrat avantajele, respectiv dezavantajele acestor strategii de integrare. Autorul efectuează comparații între integrarea orientată pe servicii - SOA și o serie de arhitecturi, folosind detalii de ordin tehnic. Secvența de text sursă WSDL de la pagina 71, arată discret că acest capitol impune o serie de cunoștințe din zona gestiunii bazelor de date cu mult peste nivelul mediu.
Capitolul 3, de la paginile 87 - 123, intitulat Soluții pentru tranzacționare integrată pe mai multe piețe financiare, prezintă modul concret de abordare de către autor a problemei actuale, știind că în anul 2014 erau 44 de societăți de investiții financiare, 15.000 de clienți activi și, mai ales, un anume nivel de informatizare a proceselor de tranzacționare, ceea ce determină o anumită abordare a proceselor de integrare, căci componentele software pe care autorul le va realiza trebuie să țină 100% seama de contextul existent, căci problema integrării este, la autor, o problemă care trebuie rezolvată pe contextul dat. Este o abordare realistă, pe care o apreciez la autor, mai ales că el dorește o soluție de integrare care să opereze în timp real și în mediu real. Detaliile de la paginile 91 și 98 arată că într-adevăr DIACONIȚA lucrează în mediul real și cunoaște detaliile efective de operare. Utilizează formule pe care le va folosi în textele lui sursă care concretizează soluția de integrare. Am apreciat caracterul explicit al prezentării soluției, căci prezentarea tabelei futures_solduri de la paginile 101 - 106 și formula de calcul a indicatorului DZC, ca să dau doar un exemplu, au rolul de a deschide apetitul cititorului pentru a aprofunda studierea soluției, mergând pe analiza de text sursă, pentru a măsura performanța tehnică a soluției. Figurile incluse în capitol concentrează structuri de procese asociate soluției de integrare. Figurile 3.7 și 3.8 dau măsura complexității soluției, pentru că autorul definește foarte multe clase, a căror prezentare succintă este realizată tot în acest capitol.
Capitolul 4, de la paginile 124 - 146, intitulat Soluție hibridă pentru integrarea sistemelor informatice, motivează alegerea acestei soluții și vine cu multe secvențe de text sursă pe care le explică. Am apreciat că autorul a oferit două soluții, paginile 126 - 132, și faptul că insistă asupra definirii unei interfețe care să asigure accesul prietenos la derularea interacțiunilor utilizator - aplicație este un lucru care arată realismul abordării problemei de către acesta. Textul sursă de la paginile 136 - 138 este dovada că DIACONIȚA a scris software operațional, care funcționează și pe care îl supune analizei cititorilor dornici să analizeze performanțele programatorului DIACONIȚA, ceea ce este un lucru foarte curajos. Faptul că în subcapitolul 4.5 evaluează propria soluție arată exigența autorului față de munca sa, față de opțiunile pe care le-a ales pentru a derula efectiv procesul de integrare. Cele 44 de scenarii analizate sunt reprezentative pentru multitudinea de interacțiuni utilizator - aplicație.
Capitolul 5, de la paginile 147 - 156, intitulat Studiu de caz: integrare orientată pe date folosind Oracle Database Gateways, este dovada existenței soluției de integrare și autorul vine aici cu toate elementele care să permită utilizatorilor să interacționeze cu aplicația. El oferă suficiente detalii legate de procesele de interogare, de definire a conexiunilor, de configurare Open Database Connectivity. Textul sursă de la paginile 153 - 156 mi-a arătat că DIACONIȚA este programator de mare clasă, căci l-a structurat astfel încât secvențele să aibă niveluri de omogenitate cât mai ridicate și să asigure lizibilitatea textului, iar mesajele incluse care vor fi afișate arată caracterul prietenos al relației aplicație - utilizator.
Există un index al celor 36 de figuri, paginile 157 - 166.
Există un index al celor 12 tabele, paginile 169 - 170.
Cele 4 anexe se referă la:
Anexa 1 - Aplicația de tranzacționare online, paginile 171 - 179, prezintă 11 capturi de ecran și câteva funcții PL/SQL construite de autor.
Anexa 2 - Aplicația de tranzacționare, modulul integrare, paginile 180 - 187, conține secvențe de text sursă pentru realizarea conexiunii, pentru declararea și utilizarea timer-ului, pentru o integrare hibridă.
Anexa 3 - Piețele de tranzacționare existente în BVB, secțiunea BVB și secțiunea RASDAQ, pagina 188.
Anexa 4 - Lista abrevierilor folosite, prezentate în ordine alfabetică, începând cu API - Application Programming Interface și încheind cu XSLT - eXtensible Stylesheet Language Transformations, paginile 189 - 191.
Cartea conține numeroase secvențe de texte sursă și de capturi de ecrane, care fac dovada că autorul ei, Vlad DIACONIȚA, este programator, și nu orice fel de programator, ci unul de înaltă clasă, ceea ce eu apreciez foarte mult, căci nimeni n-ar trebui să vorbească despre soluții informatice dacă nu a scris la viața sa niciun program pe care să-l ruleze și ale cărui rezultate corecte și complete să le folosească în vreun fel în mod concret. La susținerea tezei sale de doctorat, Vlad DIACONIȚA a arătat că, folosind programe scrise de el, se efectuează tranzacții online în timp real pe o piață financiară concretă.
(21 octombrie 2026)
