Analiza literară pe text

Rezumatele, chinul elevilor sunt chestii pe care niște juriști adevărați le-ar desiința într-o secundă, iar consecințele prin aplicarea corectă a legilor ar duce pe făptași la agi grei de pușcărie.
Este inadmisibil să spui tu ca autor de rezumate că autorul X a vrut să spună, când tu doar ai citi ce a scris respectivul, fără să fi stat de vorbă cu el măcar o secundă. Este impardonabil să faci presupuneri după cum te taie pe tine capul ca autor de rezumate și să construiești judecăți de valoare, doar că ți se pare ție ceva într-un anume fel. 
În concluzie, consider că rezumatele trebuie să conțină obligatoriu în ele formulări precum:
- așa cum mi se pare mie,
- după opinia mea,
- cred că autorul a vrut să spună,
- o interpretare a mea pentru metaforă este,
- criticul literar X a concluzionat că.
Niciu rezumat nu mai trebuie să fie literă de lege din moment ce e construit numai prin presupuneri și ipoteze, iar textul unui autor este interpretat pur și simplu, iar autorii de rezumate îl cred că este analizat. Analiza presupune cu totul altceva, mai exact documente și mărturii ale autorului care a oferit textul editurii și imediat s-a apucat să scrie ceea ce a vrut el să zică, pentru a exclude interpretări arbitrare și tot felul de deduceri care mai de care mai imposibile și mai ilogice.

(06 iunie 2024)