ECECSR

 ECECSR - Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research este denumirea în limba engleză a variantei revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. Primul număr în limba engleză a apărut în anul 1966.
Acum revista este prezentată sub numele Journal of Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research.

În vremurile de demult, la creșterea numelui revistei ECECSR în străinătate, l-a avut doamna MIHNEA Bella, doamna care se ocupa de biblioteca de la etajul 7 din clădirea Centrului de Calcul al ASE. Doamna se ocupa de schimburile revistei cu universități din străinătate și obținea fie cărți la schimb, fie reviste de mare interes din domeniul informaticii, fie studii și teze de doctorat de la marile universități ale lumii. Dacă revista ECECSR era cunoscută în lume, cel puțin 99% se datora muncii doamnei MIHNEA Bella.

După Revoluția din Decembrie, cum era și normal, s-a prăbușit Centrul de Calcul al ASE, dar nici revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică nu i-a fost prea bine. Noile criterii economice au determinat o evoluție nefavorabilă în această zonă. Îmi aduc aminte cu precizie de telefoanele pe care le primeam de la cineva de la revistă să trimitem articole și am trimis. Ele s-au publicat. Erau puține persoane care trimiteau articole, căci totul era pe de-a moaca. Gloria postumă avea alte criterii și aici mă refer la indexarea în baze de date sau la criteriul ISI.

Când s-a făcut o ședință, undeva într-o sală de la etajul 6 de la Catedra de Cibernetică să se anunțe indexarea ISI a revistei ECECSR am fost invitat și eu. Am văzut acolo figuri pe care nu le văzusem niciodată în viața mea, dar nici de autori de articole la ECECSR  nu le știam. Se schimbase calimera. Aveam un articol în așteptare la revista nou indexată ISI și când am întrebat despre stadiul în care se află, doamna de acolo mi-a zis pe un ton superior: 

- Acum avem alte priorități!

Ceea ce eu am tradus pe limba celor din Vitan:

- Gunoiule, ce mama dracului mai vrei și tu? Acum alții au dreptul să publice în ECECSR!

Am retras acel articol și l-am publicat la o altă revistă ISI. La bază era un e-mai jignitor trimis de un nene, care încerca să mă lămurească despre politicile editoriale ale ECECSR.

Anul viitor ECECSR își aniversează 60 de ani. M-am bucura foarte mult dacă numărul omagial al reviste s-ar afla un articol bine documentat despre ctitorul revistei, Manea MĂNESCU, pentru că până în 1989, Manea MĂNESCU a publicat multe articole în ECECSR și o analiză a articolelor va scoate la iveală foarte multe lucruri, unele plăcute, altele mai puțin plăcute pentru contemporanii mei.


(15 septembrie 2026)

SCCECE

SCCECE - Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică  este o revistă al cărei ctitor a fost, este și va rămâne Manea MĂNESCU. În această revistă au publicat articole valoroase:
- specialiști din producție,
- ciberneticieni renumiți de la noi,
- cercetători din laboratoarele catedrei de cibernetică,
- profesori din catedra de cibernetică economică,
- personalități cu preocupări în modelare.

Primul număr al revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică a apărut în anul 1966. Ceva mai târziu, dar nu foarte târziu a apărut și primul număr al revistei în limba engleză  ECECSR - Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, unde articolele erau selectate cu grijă, pentru că în acele vremuri, ceea ce pleca din Ro, trebuia să fie:

- reprezentativ,

- original,

- extraordinar.

Exista o echipă de redacție excepțională care asigura înalta calitate a revistei și aici numesc pe doamna Zoe TRANDAFIRESCU, pe domnul Mihai LUTIC, pe doamna Iva IONESCU.

La mulți ani SCCECE!



(15 septembrie2026)

Ce se va întâmpla cu pilonul 2 de pensii?

Pilonul 2 de pensii are cam 50 miliarde de euro, exact trebuie guvernuluin să iasă din c-c-t. Îmi aduc aminte că în anii 90, un premier a confiscat valuta cetățenilor pentru a-și rezolva niște probleme la nivel macro.
Așa cum au fost văduviți bolnavii de medicamente, așa cum au fost impozitate pensiile, sunt mai mult ca sigur că guvernanții, chiar și fără puteri depline, se vor uita chiorâș la banii din pilonul 2 și dacă nu va fi cineva să le dea peste mână, se vor înfrupta din acești bani. Sunt bani siguri. Nu necesită dobânzi și în plus, sunt banii cetățenilor și guvernanții nu au respect față de cetățean. Pentru ei cetățeanul nu reprezintă nimic, din moment ce au făcut dezmăț cu banul public de s-a ajuns la situația de acum.
Cu burțile pline, politicienii în special și guvernanții în particular, își permit orice, deci și decizia de a umbla la bănuții din pilo=nul 2 tot în pixul lor stă.

Mimarea reformelor, mimarea marilor decizii, nu au avut efectul scontat, că nici nu aveau cum. S-a umblat acolo unde nu se întâmpina rezistență, adică la pensionari, la elevi, la bolnavi și de acolo s-a jumulit tot ce putea fi jumulit. A venit rândul pilonului 2 care-i atrage pe toți ca un magnet. Împrumuturile de 20 miliarde de euro sunt un mizilic. Acum se vrea peștele cel mare de 50 de miliarde, căci pofta e imensă, căci foamea de bani este și mai mare, iar sudoare nu e nimeni dispus să aibă pe frunte din muncă.

(144 septembrie 2026)

Cuplul RADU - ANNE MARY s-a destrămat

De când am văzut primele imagini cu cuplul RADU - ANNE MARY, mi-am dat seama că nu va rezista, pentru că:
- ANNE MARY are grave carențe de caracter, 
- ANNE MARY are un vocabular neadecvat,
- ANNE MARY se crede ceea ce nu este,
- ANNE MARY vede în bărbat o otreapă,
- ANNE MARY se crede femeia perfectă,

- ANNE MARY este buricul pământului.
Realitatea este că RADU își cunoaște valoarea și nu va accepta niciodată o femeie care să-l facă să joace cum îi cântă ea. Lipsită de principii, de educație, fiind extrem de plină de ea, ANNE MARY a făcut exact ceea ce știa ea, adică să-l facă pe RADU:

- să sufere,

- să se simtă umilit,

- să fie acaparat,

- să fie singur,

- să fie trist.

RADU este un altfel de model de bărbat, căci are toate caracteristicile să aibă succes total la cel puțin 80% dintre femeile singure, cu prinse între 22 - 35 de ani, în timp ce numai 5% dintre bărbați ar accepta o femeie ca ANNE MARY. Este sigur că RADU nu făcea parte din cei 5%, din moment ce s-a despărțit de ANNE MARY doar după două săptămâni. Studiind-o pe ANNE MARY mai cu taenție, mi-am dat seama că profilul ei era absolut ortogonal cu profilul de femeie cu care RADU ar forma un cuplu. 

Lui RADU îi plac femeile care emană liniște, ANNE MARY emana tensiune.

Lui RADU îi plac femeile care îi vorbesc frumos, ANNE MARY i se adresa cu prostule.

Lui RADU îi plac femeile care știu să fie femei, ANNE MARYștia să fie doar ea, fără  femininitate.

Lui RADU îi place să fie iubit, ANNE MARY știe doar să se iubească pe ea.

Cuplul RADU - ANNE MARY s-a destrămat cu viteza cu care s-a constituit, exact ca o construcție cu multe etaje, făcută pe nisip, fără fundație.

(14 septembrie 2026)

Profesorii mei din studenție: Dragoș VAIDA

Dragoș VAIDA  a fost profesorul meu în studenție și în carnetul de student am semnătura sa de la examenul de Programarea calculatoarelor din 14.06.1969. Sunt foarte mândru că la acel examen am obținut nota 10(zece). Eu mi-am ales tema lucrării de diplomă, echivalentul lucrării de licență de azi, rutine interpretative și rutine compilative și conducătorul meu științific a fost profesorul Dragoș VAIDA.

Am fost profund impresionat că la prima întâlnire cu profesorul meu coordonator al lucrării de diplomă, acesta mi-a dat manuscrisul lucrării sale Algoritmi de compilare, care avea să apară un an mai târziu tipărită și care este acum referită prin:

Dragoș VAIDA - Algoritmi de compilare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971, 212 pag.

Pe tot parcursul cât am fost coordonat de profesorul meu Dragoș VAIDA, am avut de învățat foarte multe.

Profesorul Dragoș VAIDA mi-a lăsat libertatea de a structura lucrarea.

Profesorul Dragoș VAIDA a supravegheat întocmirea bibliografiei.

Profesorul Dragoș VAIDA m-a învățat ce înseamnă proporțiile capitolelor.

Profesorul Dragoș VAIDA mi-a dat sugestii legate de profunzimea abordării.

Profesorul Dragoș VAIDA era exigent cu stilul de redactare.

Profesorul Dragoș VAIDA mi-a arătat ce însemnă gestionarea redunadanței în lucrare.

Profesorul Dragoș VAIDA avea un mod de a dialoga astfel încât pregăteai temeinic întâlnirea cu el.

Susținerea lucrării de diplomă în fața comisiei a fost un succes, succes care i-l datorez profesorului Dragoș VAIDA, pentru modul în care m-a coordonat, să ajung la acel nivel pe care comisia care îl avea ca președinte pe profesorul Nicolae RACOVEANU, să-l considere de nota 10(zece).

Peste ani, mai precis în primăvara anului 2001, l-am reîntâlnit pe fostul meu profesor Dragoș VAIDA la Conferința Internațională de Informatică Economică, prilej cu care i-a fost decernate Diploma și Medalia Grigore MOISIL pe anul 2000, pentru contribuții fundamentale la dezvoltarea învățământului de informatică economică de la noi din țară.

Profesorul Dragoș VAIDA a mai scris și publicat cărți precum:

Dragoș VAIDA - Descrierea algoritmică a proceselor de calcul, Editura Tehnică, București, 1957, 128 pag. Dragoș VAIDA - Programarea calculatoarelor electronice, Editura Academiei RSR, București,1967, 384 pag. 

Dragoș VAIDA - Elemente de informatică aplicată, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureți, 1968, 191 pag.

Dragoș VAIDA - Algoritmi de compilare, cu aplicații la limbaje de tip ALGOL, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971, 213 pag.

Foști colaboratori ai profesorului Dragoș VAIDA au scris cartea referită prin:
Cristian S. CALUDE, Marian GHEORGHE, Afrodita IORGULESCU, Gheorghe PĂUN, editori - Dragoş Vaida – un profesor participant la istorie, Ed. Tiparg, Piteşti, 2020.

Dragoș VAIDA este unul dintre autorii cărților de informatică ai perioadei de început ai acestui domeniu, care avea să înflorească și să se dezvolte accelerat în deceniile care urmează, iar literatura de informatică a perioadelor ce aveau să vină, se diversifica și căpăta alte valențe, căci dezvoltarea informaticii impunea abordări noi, care să țnă pasul cu tehnologiile care se implementau într-un mod absolut accelerat.



(14 septembrie 2026)

Manea MĂNESCU și informatica economică

Eu aș fi ultimul individ care ar scrie despre Manea MĂNESCU după decizia brutală luată de el împotriva mea pe nedrept, dacă meritele lui în dezvoltarea informaticii economice în ASE nu ar fi excepționale, pentru că el:

- a instalat la cârma Facultății de Cibernetică pe poziții de decani pe NICOLAU și RACOVEANU,

- a impus dotarea cu tehnică de calcul de vârf a Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică,

- a coordonat realizarea și publicarea unei cărți fundamentale de mașini de calcul,

- a stimulat cercetarea științifică românească în domeniul informaticii economice,

- a stimulat informaticieni români să aibă  lucrări la Congresul Mondial de Cibernetică din 1975,

- a construit Centrul de Calcul al ASE, iar cercetătorii de acolo predau studenților cursuri de informatică,

- a adus în Facultatea de Cibernetică profesori de informatică de mare clasă,

- a contribuit la dezvoltarea sub-colectivului de informatică economică din Catedra de Cibernetică Economică,

- a definit cadrul legal al  Secției de Informatică Economică în Facultatea de Cibernetică,

- a condus teze de doctorat ale unor specialiști din domeniul informaticii economice.

Acum trăim vremuri dificile și nu mă miră că a fost îndepărtată statuia lui Octavian GOGA de la Iași. Vor trece foarte mulți ani până când oamenii vor avea capacitatea să separe grâul de neghină.  Ca om politic, Manea MĂNESCU nu s-a ridicat deloc la cerințe, trăind sub vremi, dar meritele lui de profesor nu are cum să i le ia nimeni, pentru că Manea MĂNESCU:

- a creat o facultate, Facultatea de Cibernetică Economică,

- a creat o catedră, Catedra de Cibernetică Economică,

- a impus o disciplină, disciplina Cibernetică Economică,

- a creat revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică  Economică,

- a creat Școala de Cibernetică Economică din România,

- a contribuit major la construirea clădirilor din EMINESCU, DOROBANȚI și MACEDONSKI.

Mi-aș dori ca toți cei care au mâncat și încă mai mănâncă o pâine albă de pe urma lui Manea MĂNESCU să-i fie recunoscători și măcar o clipă să-și îndrepte un gând bun spre cel care, prin realizările lui, a creat premisele ca ei să fie oameni și să-și realizeze visurile, dar și cariere strălucite. Mi-aș dori ca la aniversarea a 60 de ani de la înființarea Facultății de Cibernetică, în luările lor de cuvânt, ștabii să vorbească mai aplecat despre cel care a făcut ca evenimentul să existe și ei să fie fericiți.

(13 septembrie 2026)

Maria MIHALI, cântăreața Maramureșului

Maria MIHALI are în repertoriul ei cântece precum:

Cât îi lumea-n lung și-n lat

Nu-s câini cu colaci în drum

Jertfa de pe Cruce

Cât îi muntele de sus

Inimă, inima me'

Lume de rău mă grăiești

Horă

Mândruțu cu mândre multe

Măi mândruţ cu clop

Oameni faini și lumea bună

Dezbălțuitul miresei

Măi, mândrule de demult

Mama mea m-o învățat
În cântecele Mariei MIHALI apar versuri cu rime precum piatră - încapă, topesc - iubesc, dorul - ocolul, bine - nime, bine - tine, tău - Dumnezeu, lume - nime, acasă - masă, străine - bine - mine, păsat - tratat, speteam - aveam - știam, întâmplară - vară, mult - trecut- crescut, plin - suspin, apasă - casă - frumoasă, străinătate - toate, bun - spun - drum, vieții - tinereții, sus - dus, mea - ia, putregai - tai, mea - durea, bine - zile, cruțată - iartă, faci - împaci, rând - râd, păcat - sărutat, măi - văi, avut - făcut, dulce - duce, iubim - povestim, învățat - bărbat, lui - capului, care sunt bine alese și care slujesc temei, dar și ritmului cântecelor.

Maria MIHALI poartă costumul tradițional maramureșan cu cămașa albă, cu zadii colorate în roșu și negru, cu basma și cu cojoc frumos ornamentat. Ea are ciorapi de lână și opinci.
Maria MIHALI are cântecele acompaniată de taraf tradițional maramureșan format din ceteră, zongoră, dobă, gordună, contră.
Maria MIHALI este o cântăreață cu voce clară, timbru puternic, cu dicție perfectă. Dacă asculți două-trei cântece interpretate de ea, o poți recunoaște dintr-o mie, pentru că acel ceva care o face unică.
Interpreta Maria MIHALI și-a înregistrat cânticele în peisajele superbe ale Maramureșului cu câmpii întinse, cu dealuri molcome și cu cre luminos.
Maria MIHALI are în repertoriul său cântece lente, hore și pricesne și este o reprezentantă a cântecului maramureșan autentic. Mi-a plăcut cum interpretează DOINA și referința lui Floarea CALOTĂ este egalată, căci MIHALI are resursele care i-au permis. Acompaniamentul i-a scos în evidență calitățile vocale de excepție. Multe din înregistrări le are împreună cu grupul Iza, format din trei instrumentiști.

Maria MIHALI este câștigătoarea Marelui Premiu la Festivalul National de Folclor Lucretia CIOBANU ediția Sibiu 2016     



(13 septembrie 2026)