365 împotriva României: Radu VASILE un țărănist insgtructor la învățământul de partid

Nu voi scrie aici despre Radu VASILE cel cu brățară care apărea la televizor.

Nu voi scrie aici despre Radu VASILE cel care a semnat pacea de la Cozia cu minerii.

Nu voi scrie aici despre Radu VASILE cel care nu s-a lăsat dus din clădirea guvernului.

Nu voi scrie aici despre Radu VASILE cel care a publicat sub pseudonim un volum de poezii.

Nu voi scrie aici despre Radu VASILE cel care se mira că salariul de profesor universitar e mic.

Voi scrie aici doar despre Radu VASILE cel metamorfozat în mare țărănist, care înainte de 1989 îl seconda pe profesorul său Nicolae MARCUS la ședințele de învățământ politic și despre rigiditatea sa de a nu ieși din cuvântările și din tezele șefului cel mare. Îmi aduc aminte cum în 1990 atunci când noi cei din nouînființata Catedră de Informatică Economică construiam planurile de învățământ ale Secției de Informatică Economică inspirându-ne din ceea ce se învăța la marile universități de peste ocean, a venit foarte tânărul pe atunci Radu VASILE care era lector la Catedra de Istorie a Economiei Naționale și ne-a zis că un economict trebuie să știe și ceva istorie a economiei naționale. Eu care fusesem chinuit cu această disciplină de un descriptivism revoltător, i-am zis că în Secția de Informatică Economică așa ceva nu-și găsește locul, căci informaticiennii n-au nevoie să știe câte mori de apă erau în Evul Mediu în Principate și nici ce s-a întâmplat cu Banca Marmuroș Blank nu sunt interesațși informaticienii.

La învățământul politic profesorul Nicolae MARCUS se vedea de la o poștă că are o ținută, că vorbește din cele citite de el, căci era un om ce călătorea foarte mult în Vest, în timp ce învățăcelul lui, Radu VASILE  nu ieșea din dogmele și lozincile momentului. După 22 Decembrie 1989, când l-am întâlnit pe holurile ASE, nu mai era acel asistent de pe vremuri cu care mai spuneai un banc. Era un nou Radu VASILE, cel care avea să devină premier, căci rolul său era deja scris în piesa depusă la secretariatul teatrului și acceptată de la prima lectură, iar Emil CONSTANTINESCU a lăsat să se înțeleagă cine era dramaturgul și în c e condiții a fost scrisă piesa, căci el a rostit fraza memorabilă la final de mandat: M-a învins sistemul!

(03 septembrie 2018)