Tuesday, February 12, 2019

Volumul al XII-lea Civilizația românească

Aici mă voi referi la lucrarea:
Florin Gheorghe FILIP (coordonator) - Știința și tehnologia informației în România, Editura Academiei Române, București 2018, 464 pg, ISBN 978-973-27-2955-7
Lucrarea are 43 de autori pentru cele 11 articole.
Articolele acoperă o arie foarte mare de preocupări din zona informaticii, iar includerea în serialul de lucrări dedicate civilizației românești demonstrează faptul că știința și tehnologiei informației de la noi sunt lucruri deosebit de importante.
Cartea a apărut în condiții grafice de excepție, conține fotografii alb-negru, dar și numeroase fotografii color bine redate.
Este de apreciat efortul autorilor, efortul coordonatorului, dar și efortul editurii de a aduce în fața cititorului o lucrare specială din toate punctele de vedere.
(12 februarie 2019) 

Teodor ILINCĂI, tenorul poet

Teodor ILINCĂI este un tânăr tenor cu voce excepțională.
Teodor ILINCĂI este un tânăr și talentat poet.
Teodor ILINCĂI are o dicție perfectă.
Teodor ILINCĂI are un timbru care îl aliniază marilor voci de tenori ai lumii.
Teodor ILINCĂI este un artist foarte sensibil, trăiește rolurile intens.
Iată câteva exemplificări:
E lucevan le stelle
Nessun dorma
Vesti la giubba
Che gelida manina
Addio fiorito asil
Kuda, kuda...
Mamma, quel vino
No puede ser
Granada
Lunge da lei...Oh mio rimorso
Torna a Surriento
Oameni
Blue Christmas
My Way
Winter wonderland
Ch'ella mi creda
La cei 35 de ani, tenorul  Teodor ILINCĂI are deja o carieră internațională și un viitor plin de speranță pentru că:
- repertoriul să este bogat,
- are un dramatism special în aparițiile sale,
- muncește cu seriozitate,
- își respectă publicul,
- abordează cu seriozitate toate aparițiile,
- nu face rabat de la calitate,
- își gestionează bine resursele vocale,
- nu exagerează suprasolicitând vocea,
- are o mare ușurință în a cânta,
- trăiește fiecare are pe care o interpretează.
Deși foarte tânăr, Teodor ILINCĂI interpretat roluri importante în operele Madama Butterfly,Eugene Onegin, Nabuco, Faust, La Boheme, Romeo et Juliette, La Traviata, Macbeth, I Capuleti e i Montecchi, Norma, Adriana Lecouvreur, Don Carlo, Tosca și Otello.
Sunt sigur că va exista un mare dirijor care să știe să pună în valoare ceea ce are Teodor ILINCĂI ca tenor, ca actor și aparițiile sale la Scala și Met nu se vor lăsa așteptate prea mult timp, căci vocea lui este de nivelul celor două mari scene lirice. Dacă presa noastră ar aborda cu seriozitate spectacolele de la ONB și nu doar premierele, exact așa cum se întâmplă peste tot în lume, sunt sigur că despre tenorul Teodor ILINCĂI pentru fiecare reprezentație s-ar scrie cronici elogioase, căci acesta are numai apariții foarte bune, cântând ariile exemplar, comparabil cu cele mai mari voci cunoscute de-a lungul timpului. Teodor ILINCĂI este tenorul poet pe care îmi face o mare plăcere să-l aud interpretând dintre cele mai frumoase arii de operă, scrise parcă pentru el.
Teodor ILINCĂI a scris poezie pe care a publicat-o. Am avut ocazia să citesc și chiar l-am auzit recitând din versurile scrise de el. Sunt versuri frumoase, scrise de un artist care citește poezie. El are o pagină web oficială referită prin http://www.teodorilincai.com .
N-am inclus aici nicio fotografie cu tenorul Teodor ILINCĂI pentru că toate materialele din mediul digital conțin atenționări de copyright și nu am niciun chef să fiu târât prin tribunale pentru folosire fără drept a materialelor reperezentându-l pe artist.



(12 februarie 2019)


Securizarea promovării examenelor

Și în cazul examenelor din universități a vorbi despre securizare este un lucru normal. Fiecare student are mii de posibilități în a-și securiza examenele. Conceptul de securizare a examenelor nu este deloc sofisticat. El presupune întreprinderea acelor măsuri care să reducă la un nivel cât mai scăzut riscul de a nu promova examenul. Acum lucrurile sunt foarte clare pentru că există transparență maximă în ceea ce privește sistemele de acordare a notelor.
Există pentru fiecare discipină o curricula în care se specifică modul în care se construiește nota de la examen. În multe cazuri se zice că 40% din notă este activitatea din timpul anului și 60% reprezintă nota de la examen. Studentul face proiecte, dă teste și are intervenții în timpul seminariilor, toate fiind notate. La ultimul seminar se prezintă notele din timpul anului pentru fiecare student. Dacă studentul a avut activitate de nivel maxim, adică de nota 10 în timpul anului, el intră cu 4 puncte în alcătuirea notei finale. Aici am inclus și punctul din oficiu. Dacă studentul la examen ia nota 7, ponderea de 60% arată că în nota finală lucrarea lui va fi 4,20, deci nota studentului va fi 4+4,20 = 8,20 și prin rotunjire devine 8 sau dacă profesorul dorește, datorită activității din timpul anului acordă în final nota 9.
A securiza un examen, înseamnă:
- a munci în timpul anului pentru a acumula puncte cât mai multe,
- a învăța pentru examen, astfel încât nota de la examen să fie peste 5,
- a lăsa o impresie bună profesorilor pentru a stimula rotunjirea.
Mulți dintre studenți au defectul unei supraaprecieri nejustificate, care îi face să nu aibă activitate la cursuri și la seminarii și intră cu 0(zero) puncte în examen, ceea ce impune ca la examen, pentru a promova trebuie să ia cel puțin nota 8 pe lucrarea scrisă sau la proba orală. În acest context, 60% din nota 8 reprezintă 4,8 și prin rotunjire studentul primește nota 5 la disciplina unde structura este 40% semestru și 60% examen. Mulți cred că neparticipând la cursuri și seminarii vor fi în stare să obțină minim 8 la examen. Experiența arată că mai puțin de 30% dintre studenții care nu vin la cursuri și seminarii și intră cu 0(zero) puncte în examen, obțin note peste 8 și promovează undeva cu note de 5 și 6, prin aplicarea mecanică a algoritmului dat în curricula. Restul de 70% nu și-au securizat examenul. Sunt situații în care studenții fără activitate în timpul anului nu au drept de a intra în examen. Activitatea nu înseamnă doar prezență, ci prezentare de referate și  de proiecte.

(12 februarie 2019)

Monday, February 11, 2019

Prognoza populației

Sunt acum foarte mulți care fac prognoze pentru populație, mai ales de când:
- au apărut calculatoarele personale,
- sunt publice produse software specializate,
- multe serii de date statistice sunt publice,
- tot omul se crede deștept din născare,
- mulți au timp liber și pentru așa ceva.
Când se face o prognoză, este corect să se spună:
- cu ce date se lucrează,
- care sunt ipotezele de lucru,
- cât de precise sunt rezultatele,
- dacă există rezerve de interpretare.
Din start, trebuie să se înțeleagă că orice prognoză furnizează o informație orientativă legată de un fenomen și ăn niciun caz nu trebuie să existe așteptarea ca tot ceea ce s-a prognozat să se și întâmple 100% întocmai. Față de datele prognozate vor exista abateri în plus sau în minus, mai mici sau mai mari și este absolut normal să fie așa, căci la prognozare:
- se iau anumite date și nu toate datele,
- se fac niște calcule care nu se substituie realității,
- prognoza include limitele noastre inerente.
Este aberant să se reproșeze cuiva care a făcut o prognoză că lucrurile nu s-au produs întocmai cum a arătat datele de pe hârtie. Nici nu are cum să fie o prognoză atât de bună încât să prevadă totul și mai ales să nu existe abateri față de cum decurg lucrurile în realitate. Prognoza ne reprezintă pe noi care nu suntem nici pe departe perfecți, frumoși și din cale-afară de deștepți.
Prognoza populației prin progresie aritmetică se realizează astfel:
- se iau datele din anu 2017 și din 2018 cu noii născuți și decedații și se calculează fie sporul, fie descreșterea populației, adică diferența D;
- se ia populația din 2018și se construiește pe baza  ipotezei că de la an la an populația se va modifica cu diferența D,
- se construiește o serie pentru anii 2019, 2020, 2021 și tot așa cât vrem noi.
Această prognoză este acceptată dacă se acceptă ipoteza enunțată, ipoteză extrem de restrictivă și simplistă, căci nu ține seama de politicile demografice guvernamentale.
Prognoza populației prin progresie geometrică se realizează astfel:
- se iau datele din anii 2017 și 2018 ai populației P2017 și P2018,
- se calculează raportul R=P2018/P2017,
- se consideră că populația va avea același ritm de modificare de la an la an,
- se obțin noii termeni prin înmulțirea populației din anul curent cu acel R.
Și în acest caz trebuie precizat cu exactitate că seria prognozată s-a obținut cu ipoteza că ritmul de modificare este același R și se spune din ce s-a obținut. Există tot felul de indivizi care lansează afirmații bizare legate mai ales de descreșterea populației, doar prin folosirea de:
-  metode greșite de calcul,
- nespecificarea ipotezelor,
- alegerea anumitor date.
Fără a folosi metode științifice, fără a spune care sunt ipotezele și mai ales, fără a da dovadă de probitate profesională, orice prognoză este lipsită de valoare științifică și miroase a șarlatanie pură. Acum există metode de prognoză pentru populație extrem de elaborate, care nu au nimic cu simplismul obscen al manipulării de trei serii de date (populația, nou născuții, decedații), care includ politicile guvernamentale, migrația și mulți alți factori, fără a fi neglijeată religia în această ecuație. Oricât ar fi de sofisticate acele modele de prognoză, un lucru este sigur: vor exista abateri între datele prognozate și cele reale, căci așa este și normal, nimic nu este perfect din ceea ce mintea omului născocește, adică: nu există om perfect, nu există crimă perfectă, nu există mașină perfectă, nu există mâncare perfectă, deci în concluzie, nu există nici prognoză perfectă.


(11 februarie 2019)

Workshop-uri de dragul worksho-purilor

Un workshop se organizează atunci când:
- se identifică o problemă,
- se găsesc oameni interesați,
- există o dorință reală de soluționare,
- cineva vrea să pună față în față oameni,
- se definește un obiectiv clar,
- sunt puși de acord participanții,
- există un moderator recunoscut.
Un wokshop își propune dezbaterea unei probleme punctuale între specialiști din diferite domenii care trebuie să interacționeze în rezolvarea acelei probleme, în mod real și nu formal. Dacă se organizează un workshop doar pentru ca participanții să se audă vorbind, este clar că lucrurile arată inutilitatea demersului. Am participat la multe workshop-uri fără finalitate. După dezbateri îndelungi am plecat cum am venit, adică fără un plus legat de soluția problemei, adică rămâne cum am stabilit. Există mult formalism și multă inerție în abordări, iar participanții la worksop0uri nu sunt persoane de specialitate sau dacă sunt de specialitate nu au dreptul de a angajea soluționări concrete, ceea ce face ca dezbaterile să se rezume la principii sau la a susține puncte de vedere rigide care nu duc la nific pentru că fiecare crede în dreptatea lui, ignorând ceea ce zic alții.
Ca un wokshop să fie eficient, trebuie să aibă o problemă de rezolvat, iar la încheierea lucrărilor acea problemă să aibă cel puțin două soluții la fel de bună, existând un termen până când decidenții să dispună trecerea la implementarea uneia dintre soluții. Altfel, workshop-ul a fost apă de ploaie.


(11 februarie 2019)

Expozițiile de dragul expozițiilor

Se fac expoziții de calculatoare, de mobilă, de autoturisme, de lenjerie, de echipamente medicale, de microcentrale, de materiale de construcții, de sticlărie, de vase de menaj și de elemente de optică.
Expozițiile au ca obiectiv:
- anunțarea ultimelor noutăți,
- reunirea de producători specializați,
- reclamă de produse,
- încheiere de contracte,
- sensibilizarea publicului,
- vânzări directe.
Expozițiile de dragul expozițiilor au loc doar pentru a fi arătate produse, iar cei care le produc nu dau explicații, nu au materiale promoționale sau sunt extrem de aroganți, disprețuitori și scârboși. Am văzut pe unii care lucrau în fier forjat și se purtau mizerabil atunci când au fost întrebați asupra unui produs. Alții care lucrau în sticlă s-au dovedit de-a dreptul stupizi și aroganți când am discutat cu ei despre producerea unor degetare artizanale de serie mică așa cum se produc la Murano, arătând un degetar făcut în celebra localitate.
Foarte multe dintre expozițiile de la noi sunt făcute de dragul expozițiilor pentru că toți care expun plătesc, iar organizatorul își urmărește profitul lui și nu eficiența, pe catre o transferă exclusiv celor care expun, dar care de regulă nici ei nu sunt interesați în a face lucruri spectaculoase prin participări la expoziții, ei având cu totul alte interese decât politicile de marketing real.


(11 februarie 2019)

Conferințe științifice de dragul conferințelor științifice

În mod normal, lucrurile ar trebui să se întâmple așa:
- există niște laboratoare unde se face cercetare științifică,
- există niște cercetători care fac activități de cercetare,
- există niște firme care au probleme de rezolvat,
- cercetătorii găsesc soluții noi problemelor din firme,
- se fac contracte între firme și laboratoare,
- lumea trebuie să cunoască soluțiile noi la probleme,
- cercetătorii prezintă în conferințe noile rezultate,
- se produce generalizarea soluțiilor,
- se extinde aplicarea soluțiilor și la alte firme.
Rezultă de aici că se organizează conferințe științifice pentru a fi răspândite noi soluții obținute de cercetători, astfel încât să se îmbunătățească fluxuri de producție, tehnologii și chiar produse. Se vine în conferințe doar după ce au fost parcurse cicluri complete de cercetare și rezultatele noi, deci originale, sunt stabile.
De foarte multe ori se organizează conferințe științifice doar de dragul de a avea evenimente în organizație, iar participările sunt:
- simbolice, în ideea că numărul de participanți este redus,
- fără contribuții majore, datorită impactului conferinței,
- pe alte teme, diluândundu-se tematica pentru particianți,
- dependente de nivelul la care se face editarea volumului,
- strict legate de a bifa participări la conferințe,
- mai mult turistice decât științifice.
Mulți organizatori de conferințe pornesc în forță, dar nu au puterea de a continua, ceea ce duce la stoparea după doar câteva ediții a conferinței, din lipsă de participanți, din lipsă de fonturi și din lipsă de interes pentru tematica abordată. Sunt situații în care conferințele sunt legate de numele unei persoane și din clipa în care respectiva persoană nu mai este interesată sau pur și simplu dispare din peisaj, evident, alți organizatori ezită să se înhame la munca deosebit de dificilă de a organiza conferința, mai ales când din start ea nu a fost definită și ca business.
O conferință adevărată are o eficiență a ei, în ideea că lucrările prezentate sunt deschizătoare de drumuri. De la cele prezentate acolo se dezvoltă alte și alte colaborări și domeniul de care se ocupă conferința, de la an la an face pași importanți, iar lucrările prezentate acolo sunt citate de alți cercetători și soluțiile sunt asimilate în industrie. Conferințele de dragul congerințelor se fac doar pentru a se prezenta lucruri, care după aceea nu folosesc la nimic. Contactele dintre participanți sunt formale și nu continuă sub nicio formă după aceea ca viitoare colaborări.

(11 februarie 2019)