Lagăre de exterminare dispersate

Tot apar pe la televizor niște centre cu copii cu dizabilități ținuți în condiții inumane, cum tot au apărut și acele aziluri de bătrâni, unde tot așa acei bătrâni erau și ei ținuți în condiții tot inumane. Îmi aduc aminte că imediat după Revoluția din 1989, televiziunile străine nu conteneau în a prezenta centre cu copii și cu bătrâni care erau chinuiți, subnutriți, de se mișcau despuiați ca niște schelete mobile. Dacă naziștii au construit lagărele de concentrare, acum în societatea căreia noi îi zicem cu mândrie mioritică, societate democratică, niște indivizi cu apucături naziste, din lăcomie, au construit centre pentru copii cu nevoi speciale și centre pentru bătrâni și ei cu nevoi speciale, de care nu se îngrijesc deloc, dar pentru care încasează de la stat sume importante, iar tratamentele sunt similare celor din lagărele de concentrare naziste, numai că aceste centre sunt lagăre de exterminare, dar dispersate și viața arată că sunt dispersate cam pe întreg teritoriul țării.
Se impune elaborarea unei legi de interzicere a exterminării oamenilor în spațiul mioritic și a tratării exterminatorilor exact după regulile aplicate naziștilor la Procesul de la Nürnberg. Nu vreau să mă pronunț acum dacă există sau nu o apetență a noastră spre exterminare, dar așa cum stau lucrurile, cu regret, balanța ar înclina spre da. Este interesant că există tot felul de organisme cu salariați bine plătiți care au rolul de a controla acele centre, de a asigura managementul acelor centre, iar rezultatul este nul.

(14 ianuarie 2025)