Lanțul prostiei

Noi vorbim despre:

- lanțuri Markov;

- lanțuri de iubire;

- lanțul de la fântână;

- lanțul de la gâtul câinelui;

- lanțul de aur de la gâtul barosanului.

Nu vorbim niciodată despre lanțul prostiei, lanț care în ultimul timp se vede cu ochiul liber și ale cărui efecte le simțim, prin caracterul lor ineficient, dureros și costisitor din punct de vedere financiar. 

Un prost are o ideie, evident proastă, aceeea de a face un teren de fotbal într-un loc unde nu se va juca niciodată fotbal.

Un al prost vede proiectul, îl laudă, îl evaluează și zice că acolo unde nu se va juca niciodată fotbal se impune să se construiască urgent terenul de fotbal, fundamentarea sa fiind proastă rău de tot.

Un al treilea prost, pe baza concluziei și punctajului dat de prostul precedent, semnează finanțarea exact a sumei prost calculată, care este cu mult mai mare decât ar fi necesar, pentru că în prostiile lor, niciunul dintre proști nu-și crează dezavantaje de niciun fel, ci confort total.

Se face o licitație tot de niște proști, care cu certitudine alege cea mai proastă echipă de constructori care să pună în operă proiectul prost, iar ca totul să fie sublim, locul unde se va construi terenul de fotbal este ales de un primar prost cu votul unor consilieri comunali, cu mult mai proști decât el.

Terenul este prost construit și o echipă formată din specialiști care în mod natural sunt și ei proști vin la fața locului și omologhează construcția, arătând că este făcută conform proiectului prost, aprobat de proști, construit de proști, pe un teren ales prost.

La televizor, toată lumea vede un teren de fotbal construit în pantă.

Să nu-mi spună mie nimeni că dacă era în acel flux măcar un om cât de cât normal și nu prost nu stopa acea averație. Dar cum toți au fost niște proști, lanțul prostiei a dus la acea finalitate devastator de catastrofală. Nici lăcomia și nici graba nu sunt explicații, ci prostia pură, care a format lanțul.
Lanțul prostiei este unul care se construiește cu mare ușurință, căci marile complicități se nasc între proști, oamenii deștepți nu au timp să facă năzbâtii inutile pe bani mulți, de care lumea să râdă și mai apoi să-i arate cu degetul. Noi avem vorba: prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul.

(21 octombrie 2017)