Șoferii sportivi

Șoferii sportivi sunt niște șoferi civilizați în trafic. Se deosebesc de ceilalți prin maniera lor de a conduce un pic mai altfel decât ceilalți șoferi pentru că:

- au viteză de reacție foarte bună;

- stăpânesc volanul cu precizie;

- calculează cu precizie toate mișcările;

- anticipează corect ceea ce este în trafic;

- iau deciziile cele mai bune în a se mișca;

- semnalizează și nu incomodează;

- dau dovadă de stăpânire de sine;

- conduc detașat și nu se enervează;

- ceea ce fac, fac bine și cu precizie;

- respectă regulile de circulație întocmai;

- au un calm și o seninătate cu totul speciale la volan;

- știu să mulțumească celor care le fac o favoare.

Am cunoscut șoferi sportivi și nu mi-au lăsat impresia că sunt vitezomani, dar nici nu sunt molâi atunci când legea le dă voie să meargă în forță. Ei nu exagerează căci își știu cu precizie resursele nu niciodată nu i-am văzut făcând chestii bazate pe decizii în care riscul este indecent de mare. La șoferul sportiv în conducere toate detaliile contează și un lucru care mi s-a părut excepțional, nu au mișcări bruște ale autovehiculului datorită necesității de a face schimbări mari ale vitezei sau de a frâna pentru a evita un pericol generat de o lipsă de informație procesată cum trebuie și când trebuie.

(24 septembrie 2017)

300 km la oră

Am călătorit pe distanța Frankfurt - Bremen cu un tren care avea un afișaj în vagon deasupra ușii și care arăta când 295, când 300, adică aceasta era viteza. Distanța de 458 km a fost străbătută ca vântul și ca gândul, iar eu cel obișnuit cu viteze de 40 - 80 km la oră am mers cu o spaimă teribilă pentru că. Am ajuns acolo în 3:31 m, cu toate opririle.

La noi, distanța București - Timișoara de 544 kmse parcurge cu un tren Intercity în 7:33 h.

Acum la noi trenul care pleacă din București ajunge în Pitești pe o distanță de 115 km face 1:56 h, adică merge cu sub 60 km pe oră, iar dacă trenul ar avea 300 km oră, aceeași distanță s-ar parcurge în 20 min. Să fim mai umani, cu 150 km la oră, trenul ar ajunge într-o oră cronometrat pe ceas, cu opriri cu tot. Vitezele mici pe calea ferată de la noi duc la risipa celei mai importante resurse care există pe acest pământ pentru omenire și anume timpul.

(20 septembrie 2017)

E deja campanie electorală!

Deși este numai 11 martie 2016, campania electorală este departe de a fi la început. Acum este cu mult mai vizibilă deși nu există:
- afișe electorale;
- chipuri ale candidaților pe blocuri;
- în cutiile poștale pliante cu angajamente;
- încă nu este campanie negativă;
- minusuri de promisiuni;
- tatonări de candidați.
Acum, mai mult ca oricând primarii în funcție își fac simțită prezenta prin:
- plantarea de bănci și unde trebuie și unde nu trebuie;
- schimbarea și îndesirea coșurilor de gunoi;
- trimiterea de echipe care să curețe copacii;
- insistența cu care sunt îngrijite aprcurile;
- măturarea străzilor și trotuarelor.
Un lucru devine acum și mai vizibil. Au apărut firmele care instalează schele la blocuri, mai ales în zone cu vizibilitate maximă pentru a face cât mai repede anveloparea blocurilor respective. Viteza este suspect de mare, dar dacă se fac calculele, rezultă că o anvelopare de bloc mare durează cam două luni, ceea ce înseamnă că undeva prin mai locatarii vor  fi fericiți și se estimează ca oamenii fericiți dau votl celor care îi fac fericiți. Așa o fi. Important este că dacă alegerile acestea locale dar și parlamentare ar fi anuale, cu siguranță toată lumea ar fi super-mulțumită pentru că:
- s-ar face mult mai des câte ceva esential în sector;
- cei ce vor fi aleși ar tremura pentru un nou mandat că nu s-au îngrășat și mai vor unul;
- votanții s-ar lăsa cu mult mai greu păcăliți.
Trebuie mult rafinament pentru a mai câștiga voturi din mpment ce lumea s-a prins cât de mult s-a furat și acum vrea oameni care să fure un 5% nu 95% ca în anii trecuți. Nu există o explivcație decentă la o întrebare banală: de unde 100.000 pentru o super- călătorie de nuntă în Alpi, când salariul de primar este cu mult mai mic de 1.500euro lunar, iar gura alesului mănâncă și ea oarece.


(11 martie 2016)