Când omenirea se va îngrozi, va fi prea târziu

Așa cum stau lucrurile în ziua de azi, când amenințările vin din toate părțile și sunt extrem de clare, nu m-ar mira dacă s-ar produce cel mai îngrozitor eveniment și anume ar exploda o bombă nucleară, dar nu o bombă nucleară lansată, ci una greșit manevrată de către niște militari nepregătiți pentru manipularea acelui obiect îngrozitor, exact așa cum s-a întâmplat cu instalația de GPL de la Crevedia, când neatenția cuiva a generat acea catastrofă inimaginabilă.

Nici explozia de la Cernobîl nu a fost ceva voit. A fost un accident de muncă, accident care se întâmplă la zidari, la tâmplari, la agricultori, la strungari, dar care prin proporțiile lui a fost un dezastru ecologic și umanitar, ale cărui consecințe nici azi după 47 de ani se resimt cu mare intensitate. 

Acum este ca la bețivi. În crâșmă lumea bea, se încing spiritele, atenția scade, concentrarea scade și ea și din nimic iese scânteia în crâșmă și de aici s-a dus pe apa sâmbetei întreaga atmosferă plăcută a celor veniți să dea pe gât o dușcă sau și pe a doua. Atmosfera în lume este tensionată. Se aude zăngănit de arme și au loc repoziționări. Tocmai în acest proces în care se fac repoziționări, într-un moment de neatenție, o nerespectare a unui pas dintr-o procedură datorită lipsei de concentrare a unui om, o manevră greșită duce la catastrofa nucleară și consecințele sunt cu mult mai dure decât au fost la Hiroșima și Nagasaki. În plus, acum sunt foarte mulți și foarte neomogeni cei care stau în preajma arsenalelor nucleare din țările care dețin focoase nucleare. Nici nu este nevoie de o decizie a celui cu butonul de la servieta nucleară. Nici nu este nevoie ca racheta purtătoare să-și ia zborul spre o țintă anume. Eroarea umană care are în momentul de față o probabilitate de producere ce depășește 0,8 este la o jumătate de pas să se producă și omenirea va fi îngrozită, dar cum nimeni nu învață nimic din trecut, cei îngroziți vor ridica din umeri și a doua zi vor merge mai departe, concluzionând că se putea și mai rău sau mult mai rău.


(10 noiembrie 2023)

Riscul unui accident nuclear crește vertiginos

Dacă facem un inventar al accidentelor oarecare, vedem că numărul lor a crescut. Trebuie să acceptăm că accidentele feroviare sunt evenimente rare. Tot rare sunt și accidentele aviatice. Accidentele rutiere nu sunt deloc evenimente rare și acest lucru are explicație prin numărul foarte mare al mijloacelor de transport de pe șosele și a numărului foarte mare de șoferi ca mulțime absolut neomogenă, care relaționează pe trasee și generează accidentele din varii cauze.

Acum sunt mai mulți deținători de focoase nucleare.

Acum există niveluri diferite de securitate în manipularea focoaselor nucleare.

Acum riscul de producere a unui accident nuclear este mai mare ca oricând.

Acum probabilitatea unui accident celui care a generat pandemia de COVID, este imensă.

Acum este imposibil  a face diferența între un accident nuclear și o acțiune nucleară militară.

Inexistența unui studiu bazat pe teoria probabilității care să furnizeze informații așa cum sunt date cele de la loterie, dar în zona de risc nuclear, relaxează atitudinea decidenților. Cine se va pune pe treabă și construiește un model probabilistic suficient de realist, va concluziona că riscul unui accident nuclear cu consecințe dintre cele mai grave este îngrijorător de mare și numai faptul că timpu trece, face ca probabilitatea producerii accidentului nuclear să crească de la sine, căci riscul este cu aceeași tendință pe care o are un motor care funcționează de a se defecta pur și simplu că fiabilitatea motorului este invers proporțională cu durata acestuia de funcționare.



(19 aprilie 2023) 

Ca să fim îngroziți, în mass-media iarna va fi foarte grea

Se știe că predicțiile meteorologilor nici ca glume proaste nu trebuie luate în considerare. Acum ceva vreme mi-am pierdut timpul și am făcut un tabel cu 3 coloane. Pe prima coloană am pus data, pe coloana următoare am pus timpul probabil anunțat la Tv de meteorologi și pe coloana a III-a am notat cum era în realitate vremea. Am numărat și am văzut pentru 100 de zile consecutive că doar în 15 cazuri ceea ce s-a previzionat s-a suprapus cu ceea ce s-a petrecut în realitate.

Dacă așa stau lucrurile, cum de-și permit așa-zișii meteorologi să ne spună cum va fi vremea. Ar fi decent să ne spună care au fost ipotezele de lucru și ce calcule au făcut și abia după aceea să ne spună cum au obținut rezultatele și cum le-au interpretat.

Eu zic: anu trecut a fost o iarnă ușoară. Și în anul precedent iernii de anul trecut, a fost o iarnă ușoară. Mergând pe ideea că evenimentele nu se repetă, deci cu probabilitate de 0,33 iarna aceasta care va veni va fi și ea o iarnă ușoară. Este absolut irelevant acest 0,33 în contextul în care dai cu zarul de 1000 de ori 6-6 și nu ești sigur dacă a 1001 oară va reveni 6-6...

Deci chestia cu iarna teribil de grea este o mare gogoașă de a-i speria pe oameni și nimeni nu plătește pentru minciuna aceasta oribilă cu care mass-media manipulează oamenii inducându-le groaza ca să fie acoperite alte mizerii ale vieții cotidiene.

Luați previziunile meteo de la orice post tv pe 30 de zile consecutive și veți vedea că valoarea predicțiilor este jalnică și vă veți convinge că meteorologia este o armă criminală, asemeni bombelor atomice de la Hiroșima și Nagasaki.

(04 octombrie 2022)

Loviturile nucleare

Nimeni nu se aștepta la ceea ce s-a întâmplat în zilele de 6 august 1945 cu orașul Hiroșima și cu 9 august cu orașul Nagasaki. În acele zile au fost aruncate două bombe atomice care au ucis peste 160.000 de oameni și au rănit alte câteva sute de mii, iar efectele acelor bombe au fost pe termen extrem de lung.

Hiroșima era în 1945 un oraș cu o populație de 345.000 locuitori, iar numărul decedaților datorită exploziei sau datorită radiațiilor a depășit cu mult 100.000 de oameni.

Populația orașului Nagasaki era în 1945 de 263.000 de locuitori, și bomba atomică a ucis în jur de 59.000 de oameni.

Distanța dintre Tokyo și Hiroșima este de 676 km.

Distanța dintre Nagasaki și Tokyo este de 961 km.

Distanța dintre Hiroșima și Nagasaki este de 299 km.

Nimic nu a fost întâmplător în decizia luată cu mult înainte de 6 și 9 august, căci se urmărea un anumit obiectiv: capitularea Japoniei.

Uneori se aud voci de dincolo de Urali despre lovituri nucleare. Omenirea nu a dezvoltat armele nucleare doar în laboratoare, ci le-a experimentat care pe unde a avut ocazia, pentru a nu produce efecte catastrofale și pentru a menține secretul rezultatelor. În acest context, trebuie acceptat că există vectori de opinie și nimeni nu deschide gura în spațiul rusesc doar că i se năzare lui și că îl ia gura pe dinainte sau vorbește gura fără el sau că vrea să se afle în treabă, ca pe Dâmbovița. Influencerii știu exact ce au de făcut și se manifestă ca atare, cu măsură și la momentul potrivit.

Îmi aduc aminte că acum mulți ani, un stăpân a două miliarde și ceva de suflete se întreba:

- Și acum ce facem?

Începutul războiului ruso-ucrainean nu a fost o mare problemă ca soluție, dar terminarea războiului este o mare problemă, căci o parte vrea capitulare și cealaltă parte vrea victorie. Nu întâmplător am făcut referire la 6 și 9 august 1945. Nu întâmplător am dat și distanțe. Nu întâmplător am dat și cifre. Nu întâmplător zumzăie unii despre lovituri nucleare. Ei le văd ca singura soluție a capitulării. În momentul de față forțele beligerante au terminat tatonarea, sunt spre finalul luptelor de uzură. Sunt sigur că pe tabla de șah a fiecăruia se află cel puțin cinci mutări în avans și a juca ultima carte nu există pentru niciuna dintre părți. Dar o parte, are asul în mânecă și Europa știe acest lucru. Se zice că istoria se repetă. 15 august nu este numai Sfânta Maria Mică, este cu mult mai mult și lecția de istorie merită să fie recitită.




(19 iunie 2022)

Teoria probabilităților, bat-o vina!

Omenirea trăia mai fericită dacă nu apărea și nu se studia și nu se aplica teoria probabilităților. Fericiți cei săraci cu duhul, se zice! Este un mare adevăr. Acum că se știe teoria probabilității, aceasta se aplică în teoria riscurilor.
Dacă un om face o acțiune, probabilitatea ca ea să fie bine făcută este p = 0,5 în ipoteza că persoana lucrează omogen, adică face bine, dar și greșește, în egală măsură. Dacă sunt două persoane care fiecare execută aceeași operație independent, probabilitatea ca respectivii să facă simultan bine ceea ce fac este    p = 0,25. Riscul ca ei să facă greșit, die separat, fie împreună, este q = 0,75.
Tot așa stau lucrurile și în cazul manipulării unui recipient cu viruși ucigași. Dacă este un laborator, riscul de a se produce un accident de manipulare a recipienților este cu mult mai mic, comparativ cu cazul în care există două laboratoare. Lucrurile devin și mai dramatice dacă sunt mai multe laboratoare și riscurile de producere a accidentelor de manipulare a recipienților cresc cu cât numărul de laboratoare este mai mare. Am presupus că indivizii din acele laboratoare au abilități care nu diferă de la un laborator la altul.
Dacă există focoase nucleare, problema se pune tot așa, chiar dacă există mai multe filtre așa cum există cele 12 chei care deschid o ușă dacă simultan sunt utilizate la Pražský hrad. Dacă însă cei ce manipulează butoanele o fac bine, dar pe lanțul de manevrare există mulți alții care au comportamente diferite, acestea se adaugă creșterii riscurilor de apariție a accidentelor nucleare. În consecință:
- cu cât trece timpu,
- cu cât crește numărul de focoase nucleare,
- cu cât se diversifică cei care manipulează,
- cu cât se accentuează uzura fizică,
cu atât riscurile accidentelor nucleare în depozitele cu focoase cresc necontrolat, ceea ce mă duce la concluzia că nu va fi nevoie de o decizie la nivel înalt pentru folosirea cu intenție a focoaselor nucleare, ci iadul se va dezlănțui exact așa cum s-a dezlănțuit pandemia cu COVID 19 din Wuhan, prin manipularea defectuoasă a unui flacon de către un individ neglijent. 
Noi avem o vorbă: un nebun când aruncă un bolovan în râu, o mie de înțelepți caută să scoată bolovanul. Uneori reușesc, alteori, nu reușesc. Dacă bolovanul de la Wuhan a fost scos prin apariția vaccinurilor, bolovanul nuclear nu va mai fi scos, căci nu mai are cine s-o facă.
Există remedii, dar societatea umană nu este pregătită să le accepte și să le pună în practică.

(16 marie 2022)