Școala de informatică economică din Centrul de Calcul al ASE

Centrul de Calcul aql ASE era recunoscut în epocă sub denumirea de Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE.

În acest Centru de calcul lucrau matematicieni, ingineri și economiști specializați în lucrul cu calculatorul. Ei au derulat contracte de dezvoltare ansistemelor informatice pentru întreprinderi, combinate și platforme industriale precum: 

Întreprinderea DANUBIANA,

Frabrica de sârmă de la Câmpia Turzii,

ICEPRONAV

Rafinăria de la Brazi,

Combinatul de Oțeluri Speciale de la Târgoviște,

Fabrica de Calculatoare,

Întreprinderea Electromagnetica.

Programatorii din Centrul de Calcul al ASE au dezvoltat produse software precum:

- VERONICA destinat construirii modelelor de prognoză,

- CROCODIL, destinat croirii optime de repere dreptunghiulare,

- EMI, destinat construirii modelelor de prognoză și analizei statistice,

- program de alocare și nivelare a resurselor,

- gestionarea unei baze de date statistice a cadrelor didactice,

- implementarea sistemului BOMP de management al producției.

Printre programatorii din Centrul de calcul al ASE care au avut contribuții importante enumăr aici pe:

Ioan CATONA

Gheorghe CIOBANU

Gabriel DIACONESCU

Lucian Doru DUȚĂ

Csaba FABIAN

Doina FUSARU

Vasile IONESCU

Ștefan MUSTĂȚEA

Cristian POPESCU

Margareta PENCEA

Gheorghe RUXANDA

Ana Maria SANDI

Ion TEODOR

Manole VELICANU

Gheorghe WEISZ.

Literatura română de informatică include în paginile sale și pe unii dintre cei pe care i-am enumerat aici, căci au publicat lucrări importante nu numai pentru specialiști, cât mai ales pentru studenții Secției de Informatică Economică din Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică de dinainte de producere a cataclismului de la plenara CC al P.C.R. din 29 iunie 1977.


(22 august 2026)

Cine este cercetătorul științific?

Aici voi expune numai opiniile mele legate de subiect, pornind de la experiența pe care am acumulat-o de-a lungul mai multor zeci de ani în mediul academic și cu ocazia colaborării cu oameni care făceau cercetare științifică în laboratoare ale catedrelor sau în institute de cercetări.

În primul rând, cei care desfășurau activitate de cercetare științifică erau absolvenți de frunte ai unor facultăți renumite din țară și avuseseră ca profesori nume de referință în domeniile în care activau și aici mă refer la academicianul Grigore MOISIL, profesorul Dragoș VAIDA, profesorul Edmond NICOLAU, profesorul Nicolae RACOVEANU și nu numai.

În al doilea rând, cei care făceau cercetare științifică, ajunseseră în acele locuri de muncă, având cărți de vizită impresionante, cu articole publicate, cu comunicări valoroase la conferințe științifice și cu bogată experiență apreciată la vechile locuri de muncă.

În al treilea rând, cei care ocupau poziții în activitatea de cercetare științifică, erau cu adevărat la curent cu literatura de specialitate clasică, dar și cu cele mai noi rezultate din domeniu și în orice clipă aveau posibilitatea să facă dovada documentării lor complete arătând fișele bibliografice, notițele făcute după lecturi la biblioteci tehnice, dar și teancuri de copii ale unor articole de reviste, dar și biblioteca strictă cu volume ale căror titluri conțineau cuvintele cheie specifice domeniului de activitate.

În al patrulea rând, cercetătorii științifici își ocupau timpul cu derularea etapelor specifice procesului de cercetare științifică.

În al cincilea rând, cercetătorii științifici lucrau în echipe interdisciplinare.

În al șaselea rând, cercetătorii științifici participau la seminarii științifice din laboratorul unde lucrau și dezbăteau în mod constructiv probleme și mai ales soluții la probleme.

În al șaptelea rând, cercetătorii științifici sunt persoane exigente și deschise la dialog, ceea ce le permite să prezinte clar stadiul în care se află cu soluționarea problemei și cu punctele critice din proces.

Am cunoscut cercetători științifici autentici, care m-au impresionat prin anvergura cunoștințelor din domeniile lor de activitate, prin profunzimea abordărilor și prin deschiderea la nou și aici numesc pe Alexandru VINEA, Csaba FABIAN, Gheorghe CIOBANU, Gigi RUXANDA, Alexandru BALOG, Ioan CATONA, Cristian POPESCU, Margareta PENCEA, Iulian SATRAN.



(24 ianuarie 2025)

LCCE ’60

 La 1 decembrie 1970 am devenit analist stagiar ca angajat în Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE și acesta a fost primul meu loc de muncă de pe poziția de absolvent de studii superioare, căci în liceu am fost salahor pe un șantier de zidărie, iar în studenție am lucrat într-o vacanță ca muncitor necalificat la o stație de sortare a cerealelor. Eu am lucrat într-un laborator pe durata a nouă luni, când am trecut asistent stagial la Catedra de Cibernetică Economică, exact așa cum scria pe foaia mea de repartiție guvernamentală, din vara anului 1970. În studenție am frecventat mult biblioteca LCCE de la etajul al VII-lea unde am primit sfaturi deosebit de importante de la bibliotecara Bella MIHNEA. Tot atunci am învățat foarte multe lucruri de programare de la Ștefan MUSTĂȚEA, Alexandru VINEA și de la Gheorghe WEISS.
În toamna aceasta s-au împlinit 60 de ani de la înființarea Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE și cei ce au lucrat acolo s-au întâlnit în data de 8 octombrie pentru a sărbători această frumoasă aniversare.

Acum voi scrie câteva cuvinte despre cei cu care eu am lucrat direct în intervalul foarte scurt cât am stat în biroul de la etajul al III-lea, unde acum este sediul Departamentului de Informatică și Cibernetică Economică, sala 2314. Acolo am fost coleg cu Ana Maria SANDI, Doina FUSARU, Dan SOMNEA, Ioana SOARE, Georgia HERA. Am lucrat la un contract de implementare a sistemului BOMP de la IBM în cadrul unui colectiv în care lucrau Ioan CATONA, Cristian POPESCU, Margareta PENCEA. Sectorul era coordonat de matematicianul Vasile IONESCU. Am lucrat și la un contract coordonat de fostul meu profesor Valeriu PESCARU, iar în colectiv făceau parte Csaba FABIAN și Ștefan MUSTĂȚEA. Și după ce am devenit cadru didactic în catedră, tot timpul am avut un birou la sala 2320 unde am avut colegi pe Janette CUCU, Doina FUSARU și Rodica MARINESCU.

Am cuvinte de laudă pentru Emilian ABĂLUȚĂ, care într-un moment extrem de important al vieții mele, mi-a întins o mână de ajutor, pentru care îi voi fi recunoscător cât voi trăi.

Sunt sigur că acea întâlnire a fost extraordinară și mă bucur că oamenii care au lucrat în LCCE au plăcerea de a se revedea, căci acolo a fost viața lor și tinerețea lor.


(30 octombrie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Alexandru TEODORESCU

L-am cunoscut pe Alexandru TEODORESCU prin intermediul matematicianului Ioan CATONA pe când lucrat în Centrul de calcul al ASE. Era un om înalt, calm și care mi-a dovedit că atunci când vorbește, știe ce spune, căci pe mine mă interesau chestiouni de ASSIRIS limbajul de asamblare al calculatorului FELIX C-256 și Alexandru TEODORESCU m-a lămurit ca un profesionist desăvârșit ce era, cum stăteau lucrurile, căci el făcuse o specializare în Franța.

Alexandru TEODORESCU era coautorul cărții publicate împreună cu Ioan CATONA și Cristian POPESCU despre Sistemul de operare al calculatorului FELIX C 256, publicată în anul 1974 la Editura Academiei RSR, carte de 447 pagini, prefațată de prof.dr.doc. Solomon MARCUS, carte pe care am citit-o cu mare atenție căci aveam un seminar de limbaj de asamblare ASSIRIS la studenții Secției de Informatică Economică din Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică.

Pe mine m-a impresionat Alexandru TEODORESCU ca profesionist care lucra efectiv cu calculatorul, scriind programe pentru rezolvarea de probleme la locul lui de muncă din ICI. Experiența lui își spunea cuvântul căci nu vorbea din cărți așa cum fac mulți tipi vopsiți în programatori. El folosea documentație originală și experiența proprie și de aceea cee spunea era bun spus, concis, clar și la obiect.

(27 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Codrin IONESCU

Și Codrin IONESCU asemeni lui Mircea MAGDA, era un absolvent cu 5 ani de facultate, al Secției de Informatică Economică de la Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică. El lucra în același birou cu Mircea MAGDA și m-a impresionat că atunci când era de lucru, Codrin IONESCU lucra, iar dacă era de glumă, Codrin IONESCU glumea. Am admirat la el seriozitatea cu care se așeza la birou și nu se ridicat de acolo decât numai după ce termina ce-și propusese să facă. El avea o față luminoasă și un zâmbet care te cucerea și-ți crea o stare de confort în dialogul cu el. Codrin IONESCU nu dădea niciodată senzația că este supărat, că ar avea vreo problemă. M-a impresionat o dacă când la un seminar științific al sectorului a prezentat el alături de colegii lui ceva despre baza de date statistică a personalului din învățământ. Mi-a plăcut că a vorbit liber. Era cu halatul lui cel alb de salariat al Centrului de calcul al ASE și avea niște planșe cu niște algoritmi codificați de regăsire a informației în baze de date mari, căci în acele vremuri, o bază de date cu 400.000 de înregistrări era o bază de date foarte mare.

Mi-a plăcut la Codrin că făcea tot ce trebuie făcut. El scria programul pe foi. El ducea foile de programare la sala unde se perforau. El mergea și lua cartelele perforate. El își verifica jobul. El ducea cutia cu cartele și tot el prelua cartelele și foile de imprimantă după ce programul era rulat. Este impresionant să vezi că o persoană derulează în liniște, întreg ciclul de realizare a componentelor ce-i revin, fără să facă valuri și acest lucru trebuie spus despre Codrin.

(19 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Margareta PENCEA

dacă spun despre cineva că m-a impresionat în mod deosebit, acea persoană se numește Margareta PENCEA. Ea a provenit din prima promoție de absolvenți ai Secției de Mecanizare și Automatizare a Calclul Economic, din Facultatea de calcul Economic și Cibernetică Economică, din anul 1969. Margareta PENCEA a fost repartizată ca programator în Centrul de calcul al ASE și când eu am ajuns să lucrez ca analist stagiar în decembrie 1970, am avut șansa să fiu repartizat în echipa matematicianului Ioan CATONA, acolo unde mai erau Cristian POPESCU, Rodica MARINESCU, YLLAN și Margareta PENCEA. Ea lucra pe probleme de baze de date, iar în 1970 acest domeniu era la începuturi, căci bazele de date presupun capacități mari de stocare datelor, iar benzile magnetice care erau generoase la acest capitol nu satisfăceau pentru regăsirea de informații, iar discurile magnetice erau de capacitate mică și aveau niște dimensiuni nepermis de mari.
Directorul Centrului de calcul al ASE era fostul meu profesor inginerul doctor Valeriu PESCARU, cel care schimbase filosofia cercetării de acolo, orientând-o spre contracte care aduceau bani pentru ASE și bani sub forme de prime barosane cercetătorilor din Centrul de calcul. Țin minte că și eu am câștigat bani frumoși ca prime din contracte, chiar și după ce am trecut la catedra de Cibernetică Economică, dar am continuat să lucrez la contractele de cercetare. În acest context, am avut șansa să intru în echipa care dezvolta implementarea sistemului BOMP al IBM la Întreprinderea de anvelope Danubiana. Am învățat foarte multe lucruri. Vedeam cum programatori cu mare experiență veneau să se lumineze de la Margareta PENCEA, care știa baze de date din facultate, dar și de la cursurile de instruire ținute de specialiștii de la IBM veniți din USA în Centrul de calcul al ASE. Când o delegație din Centrul de calcul a plecat în Elveția la Geneva pentru un curs de specializare, din acea delegație printre numele foarte amri de programatori din laboratoarele Centrului de calcul, a mers și Margareta PENCEA, ceea ce arăta că este acel specialist de care cercetarea în baze de date avea mare nevoie.

Am apreciat-o foarte mult pe Margot, cum îi spuneam noi, cei care o cunoșteam și lucram cu ea. A publicat articole. A șinut cursuri și seminarii studenților din Facultatea de Cibernetică. După Revoluția din 1989 Centrul de calcul al ASE a luat-o la vale și lipsa contractelor provenite din industria aflată în disoluție, a făcut ca activitatea să se restrângă drastic. Am reîntâlnit-o pe Margareta PENCEA pe Facebook unde suntem prieteni și discutăm ca doi pensionari cu ștate vechi. Eu rememorez vremurile când Margareta PENCEA la biroul ei de la fereastră de la sala 2316 scria programe și dădea consultanță colegilor, căci era singura care știa multe despre bazele de date moderne și avea practică multă în spate.

(22 ianuarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ioan CATONA.

Am avut posibilitatea să-l cunosc și să lucrez cu matematicianul Ioan CATONA în perioada de început pe când eram în Centrul de calcul al ASE. Ioan CATONA era un excelent programator care știa foarte bine să programeze în ASSEMBLER, dar știa tot atât de bine să programeze în limbajul COBOL. El era un ardelean calm, cu vorbă domoală, care nu se enerva niciodată.

Își făcuse un colectiv format din tineri cu care lucra pentru Întreprinderea Danubiana, unde dorea să implementeze sistemul BOMP, un fel de ERP din ziua de azi, dar la nivelul anilor '70. Când am ajuns să lucrez în centrul de calcul cel cu care am avut primul contact ca analist, a fost matematicianul Ioan CATONA, care mi-a explicat ce problemă am de rezolvat. Sistemul BOMP avea un anumit nivel de complexitate. Studiasem eu ceva structuri de date în studenție, dar problemele de explozie și de implozie, așa cum erau ele descrise în documentația BOMP erau ceva miraculos, căci memoria calculatorului nu permitea dezmățul din ziua de azi și totul se stoca pe un disc magnetic, chiar și așa bântuit de nenumărtate restricții unde se lucra cu Mb, nu cu Gb și nici cu Tb cu atât mai mult.

Pe mine mă preocupau și probleme de optimizare în programe și documentația era pe optimizare de programe FORTRAN și programul la care lucram care era în COBOL a devenit nu o problemă, ci o obsesie ca să-l optimizez, ceea ce m-am străduit și zic eu că am reușit într-o oarecare proporție.

Peste ani, am avut ocazia să studiez în detaliu o carte a lui Ioan CATONA, scrisă împreună cu Cristian POPESCU și cu Alexandru TEODORESCU despre Sistemul FELIX C-256, carte de 447 pagini,  pe care au publicat-o în anul 1974 în Editura Academiei RSR. la paginile 390 - 423 se află ceea ce mă interesa pe mine, anume programarea în limbajul de asamblare al acestui calculator ASSIRIS unde Ioan CATONA era un adevărat maestru.

Când Manea MĂNESCU a devenit președintele CSP, o echipă puternică din Centrul de calcul al ASE, din care a făcut parte Ioan CATONA a plecat să dezvolte informatica în planificarea economiei naționale. Cu el au plecat Valeriu PESCARU, Cristian POPESCU și Vasile MIERLEA.

Am mai ținut legătura cu această echipă și când am avut o practică de specialitate la CSP, am avut ocazia să cunosc realizările echipei de informaticieni plecați din ASE și se vedea spiritul dominant al lui Ioan CATONA care nu lăsa la voia întâmplării niciun detaliu. A fost șansa mea să-mi încep activitatea de proaspăt absolvent în compania acestui excelent programator!


(12 ianuarie 2023)