Showing posts with label Ion DOLĂNESCU. Show all posts
Showing posts with label Ion DOLĂNESCU. Show all posts

Thursday, July 17, 2025

NECULAU Petrică Iulian, un nou mod de a face muzică Lume dragă lume

Pe FACEBOOK circula clipuri cu cântărețul   NECULAU Petrică Iulian, ceea ce arata ca muzica populara romanească nu mai este ce a fost, din moment oricine are un minim de tehnică pentru redare și înregistrare, are posibilitatea sa facă ceea ce acum 50 de ani numai marile studiouri de înregistrare ale radioului sau ale televiziunii de stat le puteau face, la nivel profesional.
Exemplific aici cu clipurile lui  NECULAU Petrică Iulian:
Salcâmule de la drum
Bate vântul florile
O astfel de abordare este posibili dacă și numai dacă cel ce face un astfel de demers:
- are voce,
- are talent,
- este convingător,
- are dicție,
- este cu un timbru cald,
și NECULAU Petrică Iulian le are pe toate, ceea ce în noilșe condiții se naște o nouă vedetă, din moment ce totul depinde de cel care derulează programul de realizare a clipurilor și nu mai sunt necesari intermediarii care:
- organizează spectacole,
- țin evidența încasărilor,
- realizează Discuri și CD-uri,
- compun muzica,
- angajează orchestre.
Este foarte important că artistul are multe referințe și se poate face analiza prin comparație, mai ales că NECULAU Petrică Iulian are clipuri iîn care apare simultan cu referința și chiar face interpretari suprapuse, ceea ce permite evidențierea diferențelor, care au menirea de a convinge sau de a concluziona ca originalul este mai valoros. Cu apariția lui NECULAU Petrică Iulian s-a schimbat din temelii conceptul de repertoriu, conceptul de vedetă, în care totul depinde de cel care realizează momentul artistic, fără interpuși. Nu mai există motive de a defini evoluții, din moment ce NECULAU Petrică Iulian arată că totul depinde de cel care dorește să genereze actul artistic. Acum totul depinde de NECULAU Petrică Iulian în structurarea repertoriului, de a se diferentia de alți artiști, de a deveni o personalitate importantă a folclorului românesc, pentru că are toate calitățile și ceea ce este cel mai important, totul depinde de el și numai de el, căci resursele necesare sunt infinite oferite de YOUTUBE, de existența negativelor și de compunere a noilor melodii în condiții profesionale de studio.

(17 iulie 2025)

Thursday, March 27, 2025

Cântecul MÂNDRA MEA SPRÂNCENE MULTE și interpreții săi Ion AMITITELOAIE

Pe când eram copil am ascultat la radio cântecul  MÂNDRA MEA SPRÂNCENE MULTE în interpretarea lui Ion LUICAN, parcă dar pe care nu o regăsesc în online.
Aveam multe întrebări la acea vreme, până mi-am dat seama că mândra avea sprâncene dese, nu așa cum aveau femeile de la oraș date cu creionul dermatograf, pe care le vedeam eu la coadă la pâine sau așa cum erau învățătoarele și profesoarele de la mine de la școală, de-și pierduseră naturalețea femeii de la țară.
Cântecul MÂNDRA MEA SPRÂNCENE MULTE a avut de-a lungul anilor multe interpretări, dintre care ofer aici și acum linkurile următoare, indicând numele interpreților:

Versurile cântecului MÂNDRA MEA SPRÂNCENE MULTE sunt frumoase și au rime perfecte precum: mărunte - multe - posomorâte, linte - mule, cobori - omori, omorât - avut, călare - dumitale, Gheorghiță - portiță - guriță, mea - nimenea, Marioară - moară, morăriță - guriță, ta - nimenea, mică - ibovnică, mine - tine, călare -cărare, dobori - omori.
De la interpret la interpret există mici variații, dar esența este aceeași.


(27 martie 2025)

Friday, January 24, 2025

Cântece de referință ale folclorului românesc (I)

Trebuie să mă laud și eu cu ceva: am identificat mai multe de cântece de referință ale folclorului românesc și am plăcerea să vi le împărtășesc și vouă, pentru a le asculta și a vă bucura nespus de mult. Ordinea este aleatorie.
Cine n-are dor pe vale - Lucreția CIOBANU
Astă noapte te-am visat - Maria TĂNASE
Pe Mureș și pe Târnave - Alexandru GROZUȚĂ
Balada puiului de cerb - Maria BURACIU
Balada lui CODIN - Ion DOLĂNESCU
Radu mamii, Radule - Benone SINULESCU
Leliță Ioană - Ioana RADU
Dragu-mi-i în vârf de munte - Felician FĂRCAȘU
Când eram pe Ialomița - Eugenia FRUNZĂ
Mierlița când e bolnavă -  Ileana CONSTANTINESCU
Mărie, Mărie - Tudor GHEORGHE
Se vede de departe că aceste cântece sunt culese de la firul ierbii. Au ceva al lor, care le deosebește de celelalte și le face să fie iubite de oameni pentru melodie, pentru text și pentru mesaj.

(24 ianuarie 2025)




Wednesday, January 15, 2025

Cântăreți de muzică populară românească pe care i-am văzut pe scenă

Mie mi-a plăcut muzica populară românească autentică și mi-a plăcut să merg la spectacole unde apăreau cântăreți de folclor, încă de pe vremea când eram elev de școală elementară, iar pasiunea pentru a asculta live cântăreți de folclor s-a păstrat tot timpul. I-am văzut pe unii cântăreți de muzică populară românească pe scenă în spectacole, la nunți, la botezuri, lsa sărbători câmpenești. Voi enumera pe cei pe care i-am văzut cântând live.
Mariana ANGHEL
Nelu BĂLĂȘOIU
Tiberiu CEIA
Maria CIOBANU
Ileana CIUCULETE
Lucreția CIOBANU
Ileana CONSTANTINESCU
Mărin CORNEA
Maria CORNESCU
Ion CRISTOREANU
Mariana DEAC
Ion DOLĂNESCU
Maria DRAGOMIROIU
Constantin ENCEANU
Ionuț FULEA
Nicolae FURDUI IANCU
Emil GAVRIȘ
Tudor GHEORGHE
Alexandru GROZUȚĂ
Maria LĂTĂREȚU
Ștefan LĂZĂRESCU
Irina LOGHIN
Ion LUICAN
Polina MANUILĂ
Măriuca MATACHE
Dan MOISESCU
Angela MOLDOVAN
Achim NICA
Ana PACATIUȘ
Romica PUCEANU
Ioana RADU
Ștefania RAREȘ
Ileana SĂRĂROIU
Benone SINULESCU
Angelica STOICAN
Maria TĂNASE
Elisabeta TICUȚĂ
Sofia VICOVEANCA
Au mai fost și alții, dar nu i-am reținut, probabil fiind ei la început de carieră. Pe cei mai noi dintre interpreți nu i-am văzut în spectacole, pentru că nu agreez șușele și nici cântecele făcute prin garaje, garsoniere sau closete. Mie îmi place folclorul autentic. Am apreciat costumele impecabile și originale, ținuta îngrijită și mai ales, respectul lor față de public.

(16 ianuarie 2025)

Wednesday, March 13, 2024

5.000 cântăreți de folclor: Ion DOLĂNESCU.

De-a lungul timpului am scris mai multe articole despre Ion DOLĂNESCU. Chiar am fost la spectacole în care vedetă era Ion DOLĂNESCU și sălile erau în extaz. Eu care i-am ascultat la viața mea pe mulți artiști valoroși mi-am păstrat calmul cel englezesc, mai ales, căci mie îmi plac cântecele adevărate, nu cele făcute prin garaje, garsonierem, crâșme sau closete. La Ion DOLĂNESCU am apreciat vocea, dicția, muzicalitatea și economia gesturilor în fața microfonului.
Ion DOLĂNESCU este un reper în folclorul românesc al secolului al XX-lea. Chiar dacă unele cântece au versuri făcute și nu culese de la sursă, acele texte sunt îngrijite, au rime corecte și versurile sunt bine construite. Unele cântece sunt din folclorul nou. Cântărețul avea costume cu flori viu colorate și de mari dimensiuni, ceea ce n-am prea văzut prin muzee atât pentru zona de origini a sa, dar nici din Oltenia.

(13 martie 2024)


Saturday, January 27, 2024

5.000 cântăreți de folclor: Maria CIOBANU

Despre Maria CIOBANU scriu căci am văzut-o în spectacole nu departe de momentul în care se despărțise de Ion DOLĂNESCU și când apărea ea pe scenă își cânta focul că a fost separată de fiul ei. În sălile de spectacole erau femei de la țară care o compătimeau și-i adresau cuvinte grele lui DOLĂNESCU. Am ascultat multe cântece interpretate de Maria CIOBANU, doar unele mi-au plăcut căci erau cântece vech, cărora Maria CIOBANU le-a dat o haină nouă specifică vocii sale. Alte cântece nu mi-au plăcut că versurile erau slabe și  chiar artista merita altceva.
Enumer aici câteva dintre cântecele care mi-au plăcut în interpretarea lui Maria CIOBANU.
Vecina de peste drum
Spectacolul de la Cerbul de Aur de la Brașov în care s-a încercat să se reconstituie duetul lui Maria CIOBANU cu Ion DOLĂNESCU a fost ceva interesant, dar doar atât. Maria CIOBANU a cântat și cu fiul ei Ionuț DOLĂNESCU, dar piesele au fost mediocre, căci se refereau la băutură și românul nu e un popor de bețivani. Spectacolul de la Sala Palatului a arătat o Maria CIOBANU care încă avea timbrul vocii inconfundabil, dar mie îmi place s-o am în memorie pe Maria CIOBANU așa când era ea la apogeul carierei. Am văzut că în vremurile de demult, Maria CIOBANU a participat la campania electorală a lui Ion ILIESCU, ceea ce m-a convins că artiștii nu trebuie să se implice în politică.
Există numeroase înregistrări ale lui Maria CIOBANU  cântând în duet cu Ion DOLĂNESCU și cine vrea să le asculte nu are de făcut altceva decât să dea o căutare pe GOOGLE și le va găsi. Nu este întâmplător că cele trei cele mai mari interprete de folclor se cheamă MARIA.

(27 ianuarie 2024)

Wednesday, November 8, 2023

Cântecul lui Codin în interpretarea lui Ion DOLĂNESCU

 
marele interpret de muzică populară românească a interpretat Cântecul lui Codin într-o variantă prescurtată în anul 1977 și într-o altă variantă mai dezvoltată interpretată după 1989 când exista posibilitatea să se spună mai multe, exact cum era acel cântec în original, fără prelucrări forțate ale textului, ca să treacă de cenzură.
Codin, în pădure la daimac - 1977 are durata de 2 minute și 34 de secunde
Măi Codine, măi Codine- 2015 are durata 7 minute și 54 de secunde
Diferențele de text sunt evidente și explicațiile prescurtărilor și transformărilor pe textul din 1977 reflectă o mentalitate a faptului că toată lumea se temea de cenzură și de frică, oamen ii făceau orice, inclu=siv mutilau texte perfecte, pentru a oferi texte care să treacă de cenzură, căci între a nu face nimic și a face ceva, oamenii alegeau forma de a face ceva, chiar dacă acel ceva era slab din punct de vedere valoric, pentru că orice compromis nu duce la capodopere. Compromisurile pe text nu le fac marii poeți, ci oameni care vor să supraviețuiască și se tem de ziua de mâine. Cunoaștem cazuri în care și geniile au cedat și s-au conformat, căci romanul Mitrea COCOR nu l-am scris eu și nici volumul Cântare omului... Nici sub cupola Academiei RPR, nu eu i-am zis lui A. TOMA că este mai mare decât EMINESCU...

(08 noiembrie 2023)

Niște cacofonii oarecare....

Acum mulți ani, pe când ziarul Jurnalul Național se vindea cu un supliment care conținea și un CD, am cumpărat cu regularitate acele CD-uri și acum mă laud că am om colecție de CD-uri ale unor interpreți, cărora le-a venit acum rândul să-i ascult, căci eu când ascult muzică o fac cu mare atenție, mai corect cu foarte multă atenție. 
Numai așa se explică faptul că ascultând CD-ul de muzică de colecție nr. 40 la cântecul Mândro, te aștept pe răzor, am sesizat ceva nefiresc la versurile:
Să trec eu c-o săbărea
Care mi-a fost mie dragă.
Înregistrarea cântecului este din anul 1975 și am întrebări dacă în acea perioadă, când ochii erau ațintiți pe tot și pe toate și nu era avalanșa aceasta de producții necontrolate, cum de a trecut neobservată respectiva construcție bizară. Dacă era vorba de un cântec autentic cules aș fi înțeles, dar cântecul La poarta sărutului îmi arată că există și producții făcute pe colo și pe colo, nu folclor autentic.
În cântecul Bat-o sfântul de lupoaie există versurile:
Bat-o sfântul de lupoaie,
Mă mănâncă ca pe-o oaie.
Cântecul se află pe poziția 9 de pe CD cu muzică de colecție din volumul 46 editat de Jurnalul Național.

(08 noiembrie 2023)

Wednesday, April 6, 2022

Estimarea averilor, pentru cine n-are ce face

vedem cum tot felul de personaje se laudă cu averile lor.
Există averi licite, făcute la vedere, cu acte și cu achitarea dărilor către stat și există averi ilicite, făcute prin evaziune fiscală, cu banii obținuți prin muncă sau prin furt, fără a fi plătite dările către stat. Eu aș zice că mai ușor cu pianul pe scări, pentru cei care fac sau au făcut averi fără să plătească dările la stat. În oala acoperită nu cad muștele în ea. Eu nu știu ce legi vin și toți care nu păstrează discreția este posibil să fie călcați de fisc și nu le va cădea bine dacă ceea ce nu justifică cu acte se confiscă automat, căci UE este orientată 100% spre combaterea corupției și evaziunea fiscală este parte din lupta împotriva corupției.
Să nu uităm că Sophia LOREN a făcut 4 luni de pârnaie că a făcut evaziune fiscală. Nu ea, ci impresarul ei. Tot probleme au avut și doi foarte mari cântăreți de operă, dar statele de origine i-ai iertat că erau foarte  bătrâni.
Există modalități de a estima averea cuiva. Se vor obține un nivel optimist și unul pesimist și cu probabilitatea de 99% averea respectivului se află în acel interval.
Să presupunem că nu avem ce face, ne mănâncă-n c-r și vrem să vedem cam care este averea lui X. Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.
Se impune să facem niște ipoteze.
Un cântăreț de folclor cântă la nunți, botezuri, aniversări private, spectacole cu public.
La o nuntă cu ștaif, să zicem că primește 20.000 euro. Pe an nu are mai mult de 10 nunți cu ștaif.
La o nuntă cu dare de mână, să zicem că primește 10.000 de euro. Pe an are 20 de nunți mișto.
La o nuntă de oameni sărmani primește 5.000 de euro. Pe an are 40 de nunți de calici.
Înseamnă că din nunți, la cele 70 de bucăți, câștigă 600.000 d euro și nu dă nimic la stat.
Să zicem că succesul său este constant timp de 20 de ani, deci orice ar face, câștigul respectivului nu depășește 12 milioane de euro.
Există modalități de a înmulți banii.
Prin camătă, banii se dublează o dată la 10 ani dacă ai o rețea de recuperatori eficientă.
Prin investiții, dublarea capitalului se face în 15 ani dacă ai fler.
Dacă duci banii la bancă din 10.000.000 în 5 ani vei avea 9.500.000 fără să faci nimic.
Anul are 52 de săptămâni. Deci, să acceptăm că artistul merge în anumite zile și la nunți sâmbăta și duminica, deci din cele 104 duminici îi mai rămân 34 de zile când merge la evenimente, unde să zicem că obține 5.000 euro, adică 170.000 euro pe care îi adaug la cele 12.000.000, deci un cântăreț de folclor și dacă se dă peste cap toată viața, nu are cum să câștige mai mult de 20.000.000 de euro. În ipoteza că am greșit și el câștigă 30.000.000 să nu uităm că este o persoană socială și are costuri, ceea ce mă duce la concluzia că vrea casă, vrea mașină, mai dă și el o masă, se mai plimbă cu o gagică, mai plătește o pensie alimentară, mai ajută, mai împrumută. Să acceptăm că are la ciorap între 10 și 20 de milioane de euro. 
Acesta este scenariul optimist. În realitate, foarte mulți artiști o duc greu, chiar foarte greu și muncesc de le sar capacele pentru o bucată de pâine. Românului îi place să se gea grande, dar uneori se scapă. Zicea o cântăreață că ea cântă în America, dar a luat-o gura pe dinainte și a zis că frecventează magazine precum  cele din lanțul Marshalls de tip off-price, adică cu mărfuri bune dar demodate și cu prețuri pentru săraci. Cine stă cu c-r-l pe sacul de bani nu merge acolo, ci merge la Macy's  unde sunt prețuri foarte bune pentru lucruri în trend, dar triple decât la Marshalls sau ROSS cu dress for less al lui.
Mulți dintre cântăreți mor săraci, chiar dacă lumea îi știa bogați.
Noroc cu unii care mai fac reclame.

(06 aprilie 2022)

Thursday, December 23, 2021

O exagerare dezgustătoare, bizară, inutilă și gratuită

Aș înțelege pe cei care fac niște gesturi grăbite în timpul vieții, căci realizează că după ce dau colțul, cei ce rămân, nu le fac și ei țin neapărat ca acele gesturi să fie făcute.

Nu înțeleg cum cei din jurul unor oameni fac lucruri de nefăcut atât timp cât omul căruia i se fac acele lucruri trăiește. Este inexplicabil cum persoana căreia i se fac gesturile le acceptă și chiar crede că este normal să se întâmple așa ceva.

Ca să fiu mai concret, trecând prin comuna Bascov de lângă Pitești, am fost șocat să văd că există acolo Casa de cultură Adriana TRANDAFIR. În mintea mea, câtă mi-a mai rămas, știam că se dă numele unei persoane pentru o clădire, atunci când persoana a plecat dintre noi. Eu o văzusem la televizor pe marea actriță Adriana TRANDAFIR câteva zile mai înainte și m-am speriat. Am crezut că a plecat dintre noi. Am oprit mașina. Am intrat pe Internet de pe telefon și m-am liniștit, căci Wikipedia, care se actualizează în timp real, arăta că Adriana TRANDAFIR trăiește. În Cluj există un cinematograf Florin PIERSIC.

Acum există festivaluri de muzică populară românească dedicată unor mari artiști plecați dintre noi, așa cum se întâmplă cu festivalurile dedicate Mariei TĂNASE, Lucreției CIOBANU, Ilenei CONSTANTINESCU, Dan MOISESCU, Ion DOLĂNESCU, Drăgan MUNTEAN, Ion PETRĂUȘ, Maria LĂTĂREȚU, Maria DRĂGHICESCU. Există și festivalul care poartă numele cântărețelor Saveta BOGDAN, Mariana IONESCU CĂPITĂNESCU, Aneta STAN, Tita BĂRBULESCU - 2020, dar și altele. Cândva, stadionul Farul s-a numit 1 Mai, apoi s-a numit Gheorghe HAGI. În Botoșani sala polivalentă se numește Elisabeta LIPĂ.

Mi se pare exagerat ca o persoană care este în viață să accepte ca un edificiu public să poarte numele său, să accepte să i se inaugureze un bust, să i se facă o pictură care să fie expusă într-un loc public sau chiar și o statuie. Îmi aduc aminte cum nenumărați pictori realizau tablouri cu războinicul luminii, doar ca acesta să-i miluiască cu ceva bănuți prin achiziționarea acelor tablouri. Îmi aduc aminte că era un dramaturg care și-a făcut bust pe care l-a pus în curte când trăia. Am trecut prin dreptul casei lui și așa era. 

Am apreciat universitarii care au pus pe pereții departamentului tablouri ale unor personalități care le-au fost colegi, după ce respectivii au plecat spre cele veșnice. Am apreciat că există amfiteatre care poartă numele unor savanți, desigur, după ce acei savanți au trecut în lumea umbrelor. Este normal ca un scriitor în timpul vieții să se zbuciume să-și publice opera, chiar sub numele de opere complete, dar n-aș fi de acord ca un scriitor să se zbuciume ca numele unei haznale să-i poarte numele.

Pentru oamenii care au obținut rezultate de excepție de-a lungul carierei lor, există nenumărate modalități de a li se arăta respectul și recunoștința de către cei din jur, de către oficialități, de către popor. Se acordă premii. Se acordă rente viagere, se scriu cărți despre aceste personalități. Sunt invitați oamenii de seamă și primiți cu onoruri la evenimente speciale. Se scriu articole, se proiectează filme cu momente din carieră, în care se văd performanțele. Părerea mea este că nu se dau nume de străzi pentru persoanele în viață. Nu se dau nume de edificii publice pentru persoanele în viață. 

Părerea mea!



(23 decembrie 2021)

Friday, December 17, 2021

Maria CIOBANU, cântăreața cu voce de privighetoare

Din start, nu voi compara vocea Mariei CIOBANU cu nicio voce a Gorjului, căci vocea Mariei CIOBANU este unică. Se recunoaște din 10.000 de voci care cântă simultan, căci are un timbru aparte. Eu știu de Maria TĂNASE, de Maria LĂTĂREȚU și de Maria CIOBANU. Există niște multe locuri libere și după aceea vin alțte soliste de muzică populară românească. Așa văd eu lucrurile, căci gusturile nu se discută.
Maria CIOBANU are un repertoriu extrem de bogat format din cântece ale ei, din cântece preluate de la alte cântărețe, dar pe care le-a transformat, aducându-le ceva nou, precum și cântece din așa-zisul folclor nou, despre care nu am o părere bună, dar ea a cântat și pe la nunți, dar și în concerte unde acele cântece erau cerute. Cum publicul e suveran, Maria CIOBANU s-a conformat.
Eu am fost la un concert de muzică populară românească unde au cântat mulți soliști. A cântat Maria CIOBANU și a jelit despărțirea de băiețelului ei. Dar a cântat și cântece bune și nu mi-a părut rău că am dat banul pe bilet. Mie nu mi-au plăcut chestiile lacrimogene de la Brașov de la cerbul de aur.
Am apreciat mult costumele ei populare.
În repertoriul lui Maria CIOBANU sunt cântece precum: Mândro-n lunca Nanului, Lume, lume, bun găsit, face-m-aș privighetoare, Greieraș, cobzar de noapte, Colo la Ponoare, Prin pădurea cu flori multe, Geaba mă sculai de noapte, Mă cheamă un dor mereu, Măicuță cu părul alb, Ce n-aș da să mai fiu mică, Roată, roată..., Doar o mamă poate ști, Spune-mi neică-adevărat, Te țin minte, măi, dragă Mărie, A căzut frunza din vii, Lie ciocârlie, Pe un drum bătrân de țară, Ia-ți mireasă ziua bună, Gheorghe, pălărie neagră, Hai, du-mă dorule, hai!, Au, lele, vino-ncoa, Geaba mă sculai de noapte, Omule, măi, omule, Greieraș, cobzar de noapte, Cei mai frumoși ani ai mei, De-o fi neică să te-nsori , Spune-mi, inimioară, spune, Cât de mult am pătimit, Ia-mă, neică, vara-n munte, Mândro-n lunca Banului, Face-m-aș privighetoare, Sanie cu zurgălăi, Aurelu’ mamei..., Vântul de vară mă bate, Lângă poartă am un tei, Spune-mi neică-adevărat, Ai, lele vino-ncoa, Mi-ai luat mândro, dragostea, Dragul măicuții fecior, Copilașii mamii dragi, Puiul mamii, puișor, Ia-mă neică, vara-n munte, Măi Ioane, Ionică, Vino pe Olteț la vale, Cine fluieră și cântă, Tată, eu nu știu de ce, dar și multe, foarte multe alte cântece.
Când a împlinit 80 de ani i s-a organizat la sala Palatului un concert unde Maria CIOBANU a etalat o aceeași voce proaspătă de mare cântăreață de folclor.
Am văzut atunci cum a cântat cu Ionuț și cu cele două fete ale ei, Camelia și celebra soprană Leontina VĂDUVA. Mie nu mi s-a părut chiar fericită structura acelui program, dar 30% tot a fost ceea ce mă așteptam. Nu-mi plac versurile făcute în grabă, fără metafore, cu povești simplificate.




(17 decembrie 2021) 





Friday, December 10, 2021

Dinamica folclorului prefabricat

Comuniștii au considerat că poporul este manipulat prin cultură și artă. Folclorul a fost zona unde s-au simțit foarte puternic influențele politicii partidului.
Folclorul nou, căci așa s-a numit ceea ce se cânta după ce România a devenit Republică Populară. După 1950 deja cântăreții de folclor făceau referiri directe la:
- munca pe ogoarele înfrățite în CAP,
- sărbătorile tradiționale în CAP,
- apariția tractoarelor pe ogoare.
În anul 1950 Gena BÎRSAN avea un cântec intitulat Muncitorii noștri luptă, ale cărui versuri erau:
Foaie verde foi de nucă
Muncitorii noștri luptă,
Țărănimea se frământă
Pentru pace și dreptate
Foaie verde măr rotit
Muncitor neobosit
Să muncești în grădini 
De chiaburul cel hain
Frunză verde de-avrămeasă
Partidul să ne trăiască
Trăiască cu toți ai lui
Cu fiii poporului
Foaie verde de-abrămeasă,
Noi prin vocea noastră
Să strigăm republica să-nflorească

Maria LĂTĂREȚU a cântat Hora păcii în care nu se încingeau să joace nici chiaburii, nici boierii și nici bancherii, căci lor nu le era dragă hora înfrățirii tuturora. Tot Maria LĂTĂREȚU cânta cum că pasărea să se lase-n zbor pe aripa la tractor. Dar cânta cum că fata lui Ilie face nuntă la gospodărie, hop una, ș-apăi două, că trăim o viață nouă.
Vasile CĂNĂNĂU cânta în Toamna la cules de vie cum fetele formau brigăzi care umpleau căzile cu struguri. Tot acolo:
Strugurel cu brumă deasă,
Eu mire și ea mireasă,
Colectiva-i gazdă mare...
Tot acesta avea un cântec intitulat Avem o recoltă bună, pe care-l ascultam după 1960.
...
Să jucăm hora de mână
C-avem o recoltă bună.
...
Noi în fiecare an,
Dăm recoltă peste plan.
Că lucrăm cum ne-o-nvățat
Agronomul cel din sat.
....
Zi și noapte vom munci
Și fruntași mereu vom fi.
Că pământul ce avem
În colectivă-l lucrăm.
Îmi amintesc de un cântec al aceluiași cântăreț care vorbea despre lampa lui Ilici pe masă, să ne fie casa, casă și viața luminoasă.

În 1982 a apărut un discu intitulat I-auzi cum mai cântă țara unde nume sonore interpretau folclor nou, ceva mai cizelat, despre patria înfloritoare, despre zilele senine, despre pace. Iată ce conținea:
Maria CIOBANU - Mi-am luat cântecul cu mine.
Benone SINULESCU - Zboară dor, în zări albastre.
Angelica STOICAN - Eu te cânt, frumoasă țară.
Vasile IOVA - Floare mândră din Bihor.
Saveta BOGDAN - Dragu mi-i de tine, țară.
Nicolae SABĂU - Cine seamănă târziu.
Florica BRADU - Așe îi neamul meu
Floarea TĂNĂSESCU - Hai la sârbă, hai la joc.
Ion DOLĂNESCU - Cântec de pace.
Elena ZAMFIRA - Câte țări or fi pe lume.
Tiberiu CEIA - Eu te cânt, vatră străbună.
Ileana CIUCULETE - De-aș fi pasăre să zbor.
Florica ZAHA - De pe valea Crișului.
Nicolae ROTARU - I-auzi, cum mai cântă țara.
Mioara VELICU - Zboară cântu, peste brazi.
Nu spun că interpreții mureau de plăcere să imprime astfel de cântece. Pentru a apare la televizor în program ce dura numai două ore zilnic, era musai să joci cum ți se cântă. De aceea trebuie totul judecat în cheia corectă, fără excese. Numai ultimul cântec face referire explicită la partid, dar într-o formă ceva mai domoală, comparativ cu ceea ce se cânta în obsedantul deceniu.
Să s-audă-n orice prag,
Că eu cânt de ce mi-e drag.
Mi-e drag de tot de e drept,
De partidul înțelept.
.....
Zboară cântu peste plai,
Înflorit în luna mai,
Să ducă partidului,
Mulțumirea omului.

Și acum este un folclor nou, așa-zisul folclor de garsonieră, făcut de persoane cu mari carențe de literatură, care au scremeri groaznice în a compune versuri despre băutură, despre amantlâcuri, despre mândr, despre performanțele lui nana și multe alte bizareri. Ceea ce este foarte trist se leagă de faptul că voci mari se dedau la coborârea ștachetei crezând că preluarea unor subproduse le aduce succesul. Acum mulți ani, la o nuntă era o cântăreață bună îmbrăcată în sclipici. Am mers la ea și i-am zis că nu se cade să se coboare la ceea ce face. I s-a dat un costum național și femeia a cântat ceea ce cântase ea cândva. A avut un succes total. Oamenii nu impun ei, ci preiau ceea ce li se propune. Foarte rar, vin ei cu solicitări. dacă li se propun porcării și în ziua de azi porcăriile din folclor au făcut deja inflație, porcării acceptă. dacă li se propun bijuterii, oamenii reacționează ca atare.
Coace Doamne prunele
Să umplem cazanele
Să curgă rachiu pe țavă
Să beau cu mândrța dragă




(10 decembrie 2021)







(10 decembrie 2021)

Saturday, November 27, 2021

Duete de muzică populară: Maria CIOBANU și Ion DOLĂNESCU

Despre cântăreții de muzică populară românească Maria CIOBANU și Ion DOLĂNESCU am aflat când veneam spre Pitești cu trenul. Era o doamnă care povestea că i-a avut la nunta fiică-si pe cei doi, pe bani grei și că a dorit să-i aibă și la botezul nepoatei sale, dar Maria CIOBANU și Ion DOLĂNESCU se certaseră și nu mai cântau în duet.

Am mers la un concert la Sala Polivalentă unde au cântat Maria CIOBANU și Ion DOLĂNESCU, dar separat. Întâi a cântat Ion DOLĂNESCU. Și-a plâns singur de milă în niște cântece miorlăite cum că l-a părăsit muierea și l-a lăsat cu un copil și bla, bla bla, bla.

A apărut apoi Maria CIOBANU care și-a jelit și ea viața, arătând că a fost deposedată de copil și suferă amarnic. Îmi aduc aminte că eram la Neptun la mare, stăteam la un hotel unde managementul era asigurat de o fină a lui Ion DOLĂNESCU. Într-o zi s-a nimerit că Ion DOLĂNESCU era pe plajă cu fiul său Ionuț și cu încă cineva. Ionut a vrut porumb fiert și DOLĂNESCU tatăl s-a executat imediat. M-am luat cu poveștile și am uitat să scriu despre duetul Maria CIOBANU și Ion DOLĂNESCU. Față de Irina LOGHIN și Benone SINULESCU, Maria CIOBANU și Ion DOLĂNESCU erau în vremurile lor bune, când făceau duet și un fericit cuplu. Iubirea lor era afișată, comentată și hrănea mitul din jurul lui Maria CIOBANU și al lui Ion DOLĂNESCU, ceea ce făcea ca totul să fie și mai interesant.

În repertoriul cuplului Maria CIOBANU și Ion DOLĂNESCU erau cântece precum: Au lele, vino-ncoa,  Face-m-aș privighetoare, Mă Ioane, Ionică, Mândruliță din Bechet, Prin pădurea cu flori multe, Cât oi trăi și-oi fi fată, Cine nu știe ce-i doru, De-o fi neică să te-nsori, Neică, unde-ai fost aseară, Vino pe Olteț la vale, Prin pădurea cu flori multe, Hai la horă-n poieniță, Mă suii pe-un bolovan, Mă uitai în vale-n luncă, Ia-mă, neică, vara-n munte, Mă dusei pe deal la vie, Pe sub dealul cu izvoru', Colo la Ponoare, Mărie, frumosu-ți vine, dar și alte cântece.

După foarte, foarte mulți ani, Maria CIOBANU și Ion DOLĂNESCU au cântat din nou împreună la Festivalul Cerbul de Aur de la Brașov, ediția din anul 2004. A mai fost un concert în anul 2010 când au cântat Maria CIOBANU și Ion DOLĂNESCU împreună. este adevărat că a făcut senzație reunirea acestui duet, dar după 30 de ani a dispărut prospețimea și se vedea că este o chestiune de marketing și dorința fiului lor Ionuț de a-și vedea părinții împăcați.
Maria CIOBANU era olteancă din județul Vâlcea. Ion DOLĂNESCU era originar din județul Dâmbovița. Era vorba de două zone folclorice foarte diferite, iar se știe că întotdeauna contrastele se atrag. Maria CIOBANU și Ion DOLĂNESCU erau două voci de mare calitate, iar duetul a generat efectul sinergetic, cu rezultat clar măsurat prin audiența fenomenală a cântecelor lor în concerte și pe discuri. Maria CIOBANU are o voce cristalină, distinctă, pe care o recunoști dintr-o mie și Ion DOLĂNESCU este un tenor cu voce caldă, de asemenea pe care o recunoști dintr-o mie. Acest duet, fiind și cuplu în viața de zi cu zi s-a sudat și a avut posibilitatea să se exprime muzical în plenitudinea talentului uriaș al celor doi.

Publicul are nevoie de povești, iar Maria CIOBANU și Ion DOLĂNESCU livrau din plin povești lacrimogene care impresionau pe cei care trebuiau să asocieze muzica lor cu astfel de povești. Eu am avut aplicație pentru cu totul altfel de muzică, dar pentru cultura mea am ascultat cântecele duetului Maria CIOBANU și Ion DOLĂNESCU nu pentru a-mi satisface setea de muzică, ci pentru a vedea dimensiunea muzicală a demersului lor, deși nu-mi propusesem să scriu ceva despre ei în acele vremuri căci în anii '70 și '80 alte îmi erau obiectivele, dar acum îmi prind bine analizele de atunci.


(26 noiembrie 2021)


Monday, November 1, 2021

Duce-m-aș și m-al tot duce

 
Frumosul cântec de muzică populară Duce-m-aș și m-aș tot duce este una dintre pietrele de încercare pentru cei care doresc să atingă pragul de sus al performanței, pentru că în el sunt strânse sentimente de mare densitate, iar perfecțiunea versurilor crează mari probleme de rostire și de ritm.
Printre cei care au interpretat acest cântec enumer pe:
Mariana DRĂGHICESCU
Ionuț DOLĂNESCU
Ion DOLĂNESCU
Adriana IRIMEȘ
Fiecare dintre cei care au interpretat acest cântec au adus câte ceva din personalitate, schimbând chiar și mesajul, căci tristețea de a rămâne fără mamă sau durerea de a ajunge într-o situație grea se încadrează în ritmul melodiei, chiar dacă direcțiile sunt diferite.

(01 noiembrie 2021)

Saturday, August 21, 2021

Spune, spune pui de corb

Elena TEODORESCU
Acum există tehnic vorbind, nenumărate posibilități de înregistrare performantă a oricărei producții, drept care și pentru acest șlagăr minunat există foarte multe înregistrări. Unele sunt clasice, altele sunt ceva mai puțin performante, dar vremea le va cerne. Îmi amintesc cum acum multe decenii Giulietta MASSINA spunea că în Italia la fiecare pas găsești un mare cântăreț, trebuie spus că și pe meleagurile noastre mioritice oricine crede că are ceva de zis, zice și asta este. Drept care apar înregistrări și pe Youtube se găsesc extrem de multe clipuri, căci acum costurile sunt rezonabile și orice este posibil. Au trecut vremurile în care discurile de vinil erau apanajul calculelor sofisticate de rentabilitate. Există tutoriale care de fapt regrupează cam tot ceea ce se află legat de un anume subiect. Și pentru acest șlagăr exstă un. tutorial interesant, dar cred că înainte de a face cunoștință cu acele elemente de acolo, este mai nimerit să fie ascultate înregistrările lui Gabi LUNCĂ, Floarea CALOTĂ și încă ale câtprva interpreți mai renumiți de muzică populară și de muzică lăutărească.
(21 august 2021)

Monday, March 15, 2021

Cum atrag unii artiști atenția că mai există

Se știe că orice artist are un ciclu de viață artistică definit prin perioadele:
- de început, când curba succesului urcă,
- de apogeu, când curba a atins zona mexină,
- de platou, ce corespunde rămânerii în vogă,
- de declin care arată că succesul este în declin,
- uitare, în care numele artistului nu se mai aude.
Numai unii artiști au capacitatea să se reinventeze și atunci când simt că se apropie de zona de declin, dezvoltă procesul de reinventare și își asigură în acest fel continuitatea succesului. dacă reușesc să se reinventeze de nenumărate ori, artiștii rămân în actualitate perioade foarte lungi așa cum a fost cazul marelui Gică PETRESCU.
Mulți dintre artiști nu au această capacitate și reapar pe micile ecrane nu cu producții specifice procesului de reinventare ci cu povești legate de:
- violențe suferite în copilărie,
- mariaje nereușite și divorțuri,
- căsătorii târzii,
- recăpătarea virginității,
- întâmplări din turnee,
- cheltuirea de bani imaginari,
- scandaluri de turnătorie,
- decese subite,
- trai încărcat de lipsuri,
- internări în spital,
- înmormântări televizate,
- discursuri despre morți,
- dușmănii specifice breslei.
Toate ar avea o justificare, dar pentru alte vremuri. Acum când un telefon mobil și nenumăratele negative  sunt  suficiente pentru a face un clip de foarte bună calitate și există și modalitatea de a-l posta și face cunoscut, orice artist în loc să se lamenteze și să identifice piedici în manifestarea uriașului talent, mai bine ar produce și ar arăta că se reinventează și acum în condiții de pandemie. În contextul tehnic de azi nu mai trebuie ca niciun artist să ne mai spună platitudini din care unele sunt invenții pentru a da bine la Tv și pentru a stârni compătimirea telespectatorilor, ci trebuie să creeze pentru că de aceea este artist, fie că are are 25 de ani sau 35 sau 50 sau 70 de ani, căci arta nu are vârstă.


(16 martie 2021)

Wednesday, October 17, 2018

365 împotriva României: Ionuț DOLĂNESCU băiețelul cu mofturile satisfăcute

Nu aș fi scris acum nici  despre Ionuț DOLĂNESCU, nici despre Dragoș DOLĂNESCU, dar faptul că au trecut ani buni de când Ion DOLĂNESCU nu mai este printre noi și casa din buricul Bucureștilor nu este muzeu mă doare. Nu am fost fan Ion DOLÎNESCU câtuși de puțin, dar el a lăsat o zestre, a lăsat un nume și sunt acum piese despre care se știe cu certitudine că poartă marca Ion DOLĂNESCU.
Eram la Mamaia cu copiii mei care erau mititei. Întâmplarea a făcut să stau în același hotel cu ce mai rămăsese din familia DOLĂNESCU după divorțul de Maria. Tot întâmplarea a făcut să stau într-o zi cu cearșaful lâng Ion DOLĂNESCU, Ionuț DOLĂNESCU și încă un bărbat. Pe plajă mișinau tot felul de corcianți ambulanți. Unul dintre aceștia avea porumb fiert. Am văzut o scenă incredibilă între puștiul DOLĂNESCU, tatăl DOLĂNESCU și vânzătorul ambulant. Într-un final i s-a luat porumbul fiert atât de dorit. Se vedea că Ionuț DOLĂNESCU era un răsfățat și tată care-l câștigase de partea lui și-l dorea cu ardoare să rămână veșnic de partea lui. Măcar pentru acele eforturi inimaginabile ale unui matur de a se alinia la mofturile unui dolofănel, Ionuț DOLĂNESCU ar fi trebuit să facă orice era omenește posibil pentru a avea poporul fan Ion DOLĂNESCU un loc de perelinaj. N-a fost să fie și de aceea l-a pus și pe el în această listă.


(17 ocotmbrie 2018) 

365 împotriva României: Dragoș DOLĂNESCU ca transfer nefericit de notorietate

Dragoș DOLĂNESCU este exemplul foarte des întâlnit de transfer de notorietate dinspre tătă către fiu. 
Dacă știm medici celebri care au dorit ca fiii lor să devină medici și au reușit, dar odraslele nu au avut faima părinților, sunt de apreciat căci măcar au încercat.
Dacă știm instrumentiști celebri care au dorit ca fiii lor să devină instrumentiști și au reușit, dar odraslele nu au avut faima părinților, sunt de apreciat căci măcar au încercat.
Dacă știm arhitecți celebri care au dorit ca fiii lor să devină arhitecți și au reușit, dar odraslele nu au avut faima părinților, sunt de apreciat căci măcar au încercat.
Dacă știm profesori universitari nu foarte celebri care au dorit ca fiii lor să devină profesori universitari și au reușit, dar odraslele nu au avut faima părinților, sunt de apreciat căci măcar au încercat. Chiar dacă sunt arătați cu degetul ca fiind aparținători de clanuri.
La Dragoș DOLĂNESCU transferul de notorietate este strict legat de procesele în care este implicat  în lupta cu fratele lui Ionuț DOLĂNESCU. L-am inclus aici nu pentru ceea ce așteaptă el ca bani, ci doar pentru faptul că a făcut ca marea personalitate a lui Ion DOLĂNESCU să treacă undeva pe planul al III-le în timp ce războiul fratricid se derulează pe planurile I și al II-lea.
Urât!


(17 octombrie 2018)