Showing posts with label lagăr. Show all posts
Showing posts with label lagăr. Show all posts

Wednesday, December 7, 2022

Vasile PETROVICI - o carte document

Istoricii de artă Vasile PETROVICI și Iulian GHIȚĂ au realizat o carte document în care au inclus un capitol privind viața pictorului Ion POPESCU NEGRENI în captivitatea trăită în timpul celui de al II-lea Război Mondial în Rusia sovietică. Pictorul era militar, mai precis în iunie 1944, el având gradul de căpitan. În captivitate, Ion POPESCU NEGRENI a avut posibilitatea să deseneze și să țină un jurnal. În cartea referită prin:
Iulian GHIȚĂ, Vasile PETROVICI - Ion POPESCU NEGRENI, Desene permise, desene din captivitate, Editura PIM, Iași, 2017, 168 pag, ISBN: 978-606-13-3631-9
sunt incluse fragmente semnificative din acest jurnal.
Evoluția lui Ion POPESCU NEGRENI în lagăr este favorabilă exercitării talentului său artistic și în anul 1946 el devine responsabil al atelierului de ceramică și pictură. În 1948, după patru ani de prizonierat, Ion POPESCU NEGRENI revine în țară. La revenirea în țară artistul Ion POPESCU NEGRENI a adus și o parte din lucrările sale realizate în lagăr. 
A fost o muncă uriașă a autorilor acestei cărți-album de a strânge laolaltă operele realizate de pictorul Ion POPESCU NEGRENI în captivitate, căci multe dintre ele sunt risipite colo și colo, iar sistemul de înregistrare a lor este incomplet, ceea ce a făcut ca identificarea și reproducerea să fie operațiuni extrem de dificile. Cartea, la începutul ei,  are o prezentare de opt pagini în limba română și în limba engleză scrisă de Vasile PETROVICI și la sfârșitul cărții se află trei pagini scrise de Iulian GHIȚĂ, nepotul artistului, în care acesta o scurtă prezentare bilingvă a lui Ion POPESCU NEGRENI, legată de studii, de carieră și de preocupările sale  pedagogice.  Cartea este realizată în condiții grafice excepționale și are 168 pagini. A fost realizată într-un tiraj de 100 exemplare. De la pagina 16 la pagina 160 se află desene realizate de Ion POPESCU NEGRENI, iar Vasile PETROVICI s-a aplecat cu mare atenție asupra fiecărui desen, indicând titlul desenului, dimensiuni, locul unde se află semnătura artistului și care sunt adnotările făcute de artist, privind locul unde a fost executat desenul, anul în care a fost realizat, dar și locul, adică atelierul de ceramică, din captivitate sau altă adnotare.
La sfârșitul cărții se află reproduceri ale unor fotografii care îl reprezintă pe pictorul Ion POPESCU NEGRENI ca profesor de desen la Brăila sau împreună cu prietenii. Acest demers este deosebit de important pentru iubitorii de artă pentru că evidențiază o fațetă necunoscută a pictorului Ion POPESCU
NEGRENI și care vine să întregească fresca marii conflagrații mondiale, folosind desenul realizat de un artist de mare talent. Mai mult, trebuie luate în considerație vitregiile acelor vremuri, căci între 1944 - 1948 lumea traversa o perioadă extrem de dificilă și salvarea desenelor reprezintă un miracol. Una este să pictezi sau să desenezi în propriul atelier și cu totul altfel stau lucrurile să desenezi de pe poziția de prizonier la ruși, când viața oricărui prizonier atârna de un fir de ață.
Talentul lui Ion POPESCU NEGRENI a învins, iar tenacitatea sa de a păstra ceea ce a desenat și păstrarea desenelor pe tot drumul spre țară, a reprezentat un act de curaj deosebit, ceea ce face ca aceste desene să fie și mai valoroase.
Vasile PETROVICI a avut ideea de a realiza această carte. De la idee până la transpunerea în practică este drum lung și istoricul de artă Vasile PETROVICI a știut să traverseze toate etapele, căci el este și informatician, iar pentru a realiza un produs software trebuie parcurse o serie de etape ale ciclului de dezvoltare software, în care analiza pentru definirea problemei este o etapă esențială, etapă traversată cu brio de Vasile PETROVICI. El a lucrat sistematic, a definit un șablon de descriere a desenelor și a reușit să identifice desenele, să obțină permisiunea de a le reproduce, ca în final să ofere o imagine completă a muncii derulate de pictorul Ion POPESCU NEGRENI în cei patru ani de captivitate.




(07 decembrie 2022)

Friday, October 21, 2016

Asemănări între UE și lagărul comunist

Multă lume zice că nu este nicio deosebire între UE și fostul lagăr comunist. UE conține următoarele țări:
Austria
Belgia
Bulgaria
Cehia
Cipru
Croația
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franța
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
În totalitate UE are o populație de peste 500 milioane de locuitori și o suprafață de  4,3 milioane kmp.
Lagărul țărilor comuniste includea țările următoare:
R.P. Albania
R.P. Bulgaria
R.P. Cehoslovacia
R. P. Cubaneză
R.D. Germană
R.F.S. Iugoslavia
R.P.Polonă
R.S România
R.P. Ungară
U.R.S.S.
Numai U.R.S.S avea 23 milioane kmp si populație de 290 milioane de locuitori. Țări comuniste erau și R. Chineză, R.P. Mongolă și R.P.D. Vietnam care făceau ca populația trăitoare în socialism să fie foarte numeroasă.
Asemănările dintre cele două construcții sunt numeroase, dar aici vor fi tratate numai cele pe care le-am identificat și pe care le consider importante în raport cu evoluția lor în timp.
Asemănarea nr. 1: și lagărul comunist - LC prescurtat și Uniunea Europeană - UE prescurtată sunt conglomerate de state neomogene, diferite ca nivel de dezvoltare economică, trecut istoric, cu popoare care au traversat experiențe extrem de variate.
Asemănarea nr. 2: și LC dar și UE au ca obiectiv creșterea bunbăstării popoarelor pe care le includ prin muncă și prin utilizarea de tehnologii avansate, respectând inegalitatea fundamentală a economiei conform căreia ritmul de creștere al productivității muncii trebuie să fie mai mare decât ritmul de creștere al salariilor.
Asemănarea nr. 3: și LC dar și UE au în centrul lor omul ca singură sursă de plusvaloare și față de care trebuie manifestată atenție la cele mai înalte cote pentru a fi valorificat întregul potențial al fiecărui cetățean.
Asemănarea nr. 4: și LC dar și UE au atât piețe naționale dar și tendințe de a face piețe unice, foarte dificil de înfăptuit datorită nivelurilor foarte diferite de performanță. Dacă UE are ca monedă EURO, în LC era rubla convertibilă ca etalon convențional ce nu reflecta o dinamică reală a economiilor.
Asemănarea nr. 5: și LC dar și UE aveau un pion dominant, adică o economie puternică bazată pe resurse sau pe performanță în jurul cărora gravita întreaga construcție. La UE este germania, la LC era URSS pentru resursele sale inepuizabile și dezvoltarea tehnologică din cosmonautică și tehnologiile nucleare. Elementele legate de o limbă vorbită au la bază în UE limba engleză și în LC limba rusă învățată forțat și fără prea mare eficiență.
Asemănarea nr. 6: și LC dar și UE au dezvoltat sisteme birocratice supradimensionate, în centre bine definite, cu salarii foarte mari și cu privilegii, de asemenea, speciale, care să le dea putere foarte mare și săle facă să devină deosebit de importante, deși birocratizarea nu duce la dezvoltare, ba din contră, face ca sistemele să evoleze, lent, încetișor, pe loc și deloc. 
Asemănarea nr. 7: arată că atât în LC cât și în UE există câte un centru de forță care face și desface totul, întrucât credibilitatea acestor centre este dată de puterea economică. Exemplul soluției problemei din Grecia a vizat că germania a avut un cuvânt greu, iar în cazul LC, soluțiile moscovite erau baza, mai ales din considerente de ceea ce s-a întâmplat din 1939 până la 9 mai 1945.
Asemănarea nr. 8: cele două construcții au avut și UE are încă blocuri militare. LC avea Tratatul de la Varșovia, iar UE are toate țările sau aproape toate, membre NATO. Franța a avut reticențe față de acestă alianță militară cândva. Și din punct de vedere economic, a existat ceva, LC avea CAER, iar UE a avut  componenta de piață comună.
Asemănările arată că există baze suficiente pentru a arăta care sunt limitele de dezvoltare a unor maximal care se manifestă într-o construcție care are la bază premise asemenea construcții și mai ales care sunt pericolele care fac din aceste construcții ceva suficient de fragil, dacă nu chiar vremelnic. Brexit-ul este dovada dinamismului de tip entropic 
Probabil că mai sunt și alte asemănări pe care nu le-am identificat încă.



(21 octombrie 2016)