Groaza de fibrele sintetice

Când au apărut fibrele sintetice, imediat s-a manifestat  groaza de fibrele sintetice. Producătorii de fibre naturale din bumbac, in și cânepă au avut mari neliniști, crezând că ceea ce produceau ei devenea nenecesar. Ipotezele lor de lucru erau false pentru că firele și fibrele sintetice nu aveau și n-or să aibă niciodată proprietățile pe care le au firele și fibrele naturale din bumbac, in și cânepă.

A fost o temă falsă pentru că:

- firele și fibrele naturale acopereau doar 15% din necesar,

- firele și fibrele sintetice au utilizări limitate,

- naturalul nu va fi înlocuit 100% de sintetic.

realitatea a dovedit că nici apariția firelor și fibrelor sintetice nu a soluționat problema vestimentației la scară mondială, ci doar a ameliorat-o. Lumea, cu abordările ei superficiale, naște false probleme, generează isterii și fundamentează decizii eronate, dar viața prin modul în care decurg lucrurile, vine și face corecțiile necesare, punând lucrurile pe făgașul lor normal, natural și firesc.

Acum există plantații de bumbac, de in și de cânepă și nu se reușește acoperirea necesarului de materii prime, cum există și fabrici care produc fire și fibre sintetice, în cantitățile strict reglate de piață. Proverbul că e loc sub soare pentru toată lumea se adeverește și în acest caz. 

Partea proastă este legată de faptul că omenirea nu a învățat nimic din alarmele false care au fost trase cu diferite prilejuri și se manifestă de fiecare dată instinctiv, cu accente primitive. Norocul nostru că tot această lume are capacitatea de a se calma rapid și de a uita că a avut reacții necontrolate, proaste, primitive, vecine cu isteria și o face să privească numai înainte căci a privi în urmă ar trebui să se rușineze.

(09 aprilie 2023)

Ipoteza lui Miron MITREA este de luat în considerare

Fostul ministru Miron MITREA și politicianul care a trecut pe la mititica acum ceva vreme, are apariții la Tv de luat în considerare. Pe 6 octombrie 2022 la postul Realitatea Plus, Miron MITREA a lansat ipoteza că toate prețurile la energia bazată pe materii prime clasice au crescut pentru a face rentabile metodele de generare a energiei bazate de noile tehnologii care se referă la energia solară, la energia eoliană și la alte forme de energie care provine din surse regenerabile, ecologice, bla, bla, bla.

Are dreptate Miron MITREA, mai ales că vine în sprijinul afirmațiilor sale cu situația petrolului din Europa de Nord și din Alaska, petrol care era ineficient să fie extras, atât timp cât prețul barilului de petrol nu era la un nivel care să facă rentabile extracțiile din nordul planetei,  lucru care s-a produs când a fost criza petrolului și prețul petrolului a sărit de 80 de dolari pe baril.

Ceea ce a spus Miron MITREA este interesant, dar pentru a verifica această ipoteză trebuie să treacă ceva timp. Omenirea este acum împinsă de la spate să caute surse alternative de energie. Economia de curent electric și de gaze la care guvernanți de pretutindeni își îndeamnă concetățenii reprezintă doar o parte a soluționării crizei energetice. Din câte observ, țările nu prea sunt dispuse să investească în sursele de energie verde, căci ele sunt copleșite de alte situații care au venit intempestiv, așa cum a fost pandemia COVID 19. Dacă nu era pandemia, șansa ca dezvoltarea resurselor de energie verde era să fie cu mult mai mare decât acum. Cum o nenorocire nu vine niciodată singură, acum a venit și beleaua cu războiul care a accentuat criza gazului și a curentului electric. Și cum tot răul este spre bine, creșterea prețurilor la gaze și la energia electrică, vrând-nevrând vor duce la dezvoltarea resurselor verzi de energie.

(08 octombrie 2022)

Criza energetică e delanșată de altcineva

Cine crede că criza energetică este o criză reală, obiectivă, să meargă la culcare. De anul trecut omenirea nu a crescut vertiginos consumul de curent electric și consumul de gaze încât să se afle azi în impas atât de profund încât să se intre în criza de energie electrică și în criza de gaze. Nici războiul din Ucraina nu este cauza declanșării crizei energetice.
Trebuie să observăm că la începutul crizei energetice au apărut și ceva probleme la pompele stațiilor de benzină și de motorină, dar problemele s-au rezolvat destul de repede. Aici există explicația. Numărul de mijloace de transport pe bază de combustibili fosili nu a crescut într-o așa manieră încât să apară o disproporție colosală între cerere și ofertă. Ceva-ceva este și aici, dar raportul cerere-ofertă a fost cel care a reglementat rapid situația. Se vede cu ochiul liber că și cei din zona petrolului, pe tot lanțul, au căutat să profite de criza energetică și au făcut și ei câte ceva, adică au crescut prețul benzinei și motorinei.
Trebuie mers mult mai în profunzime. În opinia mea, criza curentului electric și a gazului trebuie căutată în industria mijloacelor de transport cu combustibili fosili. Omenirea nu este pregătită ca prin anu 2050 să peste 80% mijloace de transport bazate pe baterii electrice sau pe hidrogen lichefiat. Dacă s-ar întâmpla ca numărul vehiculelor pe motorină și pe benzină să se reducă cu 80%, să ne imaginăm că:
- extracția de petrol va scădea dramatic,
- industria care prelucrează petrolul pentru a obține motorină și benzină s-a reduce cu 70% sau 80%,
- fabricile producătoare de mijloace de transport pe benzină și motorină trebuie să se restructureze,
- dispar 80% dintre stațiile de alimentare cu benzină și motorină,
- dispar 80% din elementele care asigură transportul combustibililor din rafinării spre pompe,
- se reduce numărul posturilor de peste tot unde este vorba de benzină și motorină cu 80%.
Toate acestea sunt elemente suficiente care să declanșeze o reacție de rezistență a tot ceea ce este industrie auto bazată pe benzină și motorină, dar și a ramurilor conexe. este inerția în fața a tot ceea ce există nou, care schimbă radical viața oamenilor și produce un salt calitativ violent și aici mă refer la mașinile pe curent electric, mașini care vin cu consumuri mici, cu cheltuieli insignifiante de întreținere, cu o altă infrastructură și cu alte randamente, iar despre lipsa poluării nici nu mai trebuie să vorbesc.
În concluzie, în opinia mea, criza curentului electric este declanșată de industria mijloacelor de transport pe combustibili fosili și de producătorii de petrol, care și-au dat mâna că-și văd amenințată supremația în ceea ce privește profiturile și chiar existența. Explicația este una singură: automobilul electric cu avântul pe care l-a luat, a provocat mari îngrijorări chiar dacă ponderea sa este încă sub 15%, deși marii producători de mijloace de transport clasice caută să se adapteze, nu trebuie uitați cei care extrag pewtrol, îl prelucrează și îl aduc la stațiile de benzină și nici cei din rețelele de alimentație și transport nu trebuie uitați. Toți aceștia sunt sursa crizei curentului electric, mijloc sigur de autoprotecție pentru ei.

(03 octombrie 2022)

Crize suprapuse sau crize încălecate?

Acum s-au năpustit peste noi un puhoi de crize.
Avem criza prețurilor.
Avem criza benzinei.
Avem criza gazului.
Avem criza alimentară.
Avem criza electricității.
Avem criza sanitară a covid-ului.
Avem criza politică a războiului din Ucraina.
Se zice că nicio nenorocire nu vine niciodată singură, dar în acest an 2022, prea au venit așa de multe necazuri peste noi. unii exagerează când vorbesc despre aceste crize, alții le privesc cu detașare. Sunt extreme. Ceea ce este cert, se datorează faptului că lumea a trecut de-a lungul timpului  tot așa prin crize suprapuse sau încălecate sau simultane și a reușit să iasă din ele, chiar dacă ieșirea nu a fost prea simplă. Criza gazului este o criză ce va fi resimțită la iarnă. Criza alimentară nu va fi foarte dramatică pentru că pământul nostru e roditor și seceta nu va fi pe mulți ani care să se transforme într-o catastrofă. Criza sanitară este atenuată din moment ce există vaccinuri și sunt deja stabilite scheme de tratament. Criza benzinei este relativă, căci omenirea a trăită și fără milioane de autoturisme. Criza de curent electric nu va fi profundă atât timp cât centralele atomo-electrice vor funcționa.
Concluzie: și crizele suprapuse au soluție, căci totul se rezumă la atitudine și la voință.

(05 iulie 2022)

Lenea, lăcomia și prostia sunt cauzele fundamentale ale criselor din economie și societate

Într-o societate normală:
- lumea muncește,
- lumea studiază,
- lumea se distrează,
- lumea agonisește.
Numai că societatea include și oameni lacomi, oameni leneși, dar mai cu seamă, oameni proști sau oameni care sunt leneși, lacomi și proști în același timp, această categorie fiind cea mai periculoasă. 
Oamenii care sunt simultan lacomi, leneși și proști fac ei ce fac și găsesc mijloace să creeze dezechilibrele pe care se bazează crizele sociale și economice.
Dacă oamenii leneși, lacomi și proști ajung să stăpânească rostogolirea banilor fără ca aceștia să reprezinte valoare adăugată reală, aduc în bănci prăbușirea fluxurilor normale și generează acea situație în care volumul creditelor neperformante este atât de mare încât băncile se prăbușesc, deși se mizează pe teama statului ca sistemul financiar să moară, drept care statul intervine să salveze câte ceva. 
Acum, criza energetică este declanșată, întreținută și accelerată tot de lacomi, leneși și proști, căci aceștia caută să-și multiplice profiturile. Justific afirmația mea prin:
- declanșarea în sezonul rece când poporul suferă și e obligat să folosească energia,
- pasivitatea statului părtaș la hoție, în a lua măsuri de limitare a efectelor crizei,
- lipsa de solidaritate a cetățenilor care acceptă situația catastrofală.
Niciodată nu va fi altfel, deși am crezut că în era informaticii statul va avea elemente cu mult înainte de declanșarea crizei. Nu s-a întâmplat așa nici în 2009 și nici acum, căci impotența statului are la bază lene, prostie și toleranță la nemuncă.

(28 ianuarie 2022)