Concurența interuniversitară

Capitalismul sălbatic din spațiul mioritic a adus printre altele și concurența de tip primitiv, care s-a dezlănțuit până și în mediul academic. Așa se explică apariția de facultăți similare la mai toate universitățile, știut fiind faptul că materia primă, adică numărul candidaților este același. Atractivitatea facultăților este dată prin ofertele anunțate sub forma programelor educaționale, dar mai ales prin cele subînțelese și aici mă refer la gradul de dificultate în ceea ce privește promovabilitatea și la promisiunile legate de capacitatea pieței de forță de muncă de a asimila absolvenții.

Procesul prin care se multiplică facultăți sau secții în diferitele universități este unul simplu, bazat pe caracterul inspirațional de preluare a planurilor de învățământ și pe racolarea de cadre didactice de la facultățile concurente pentru a preda atât timp cât este necesar să se formeze cadrele didactice proprii, condițiile materiale asigurate mercenarilor fiind pe măsură, așa cum s-a întâmplat în ultimul deceniu al secolului trecut când universități nou create peste tot în țară s-au folosit de cadre didactice din universitățile vechi, dornice de a-și rotunji substanțial veniturile, deși universitățile-mamă interziceau astfel de colaborări.

Credeam că lucrurile devin tot mai interesante atât timp cât numărul candidaților este în scădere datorită:

- sporului natural negativ,

- plecărilor la muncă în străinătate,

- joburilor bine plătite care nu presupun studii universitare,

- limitărilor pe care le au absolvenții de facultate pe piața muncii,

- apariției ofertelor de la universități din UE cu condiții avantajoase.

Concurența care apare devine și mai intensă pe fondul transparenței excesive pe care o generează portalurile academice, care pentru a deveni și mai atractive au tendința de a include elemente care nu au rolul să crească nici exigența, nici efortul de instruire din toate părțile. Stă mărturie eliminarea examenelor de admitere, mergându-se pe principiul că mărul stricat reușește performanța să strice și merele sănătoase din coș, ceea ce s-a și întâmplat deja când învățământul de stat a eliminat admiterea care nu exista în universitățile particulare din start. Semnalul dat de interesul scăzut pentru a urma studii universitare este dat de mulți parametri dintre care unii sunt de luat în seamă, din moment ce migranții poposesc și în spațiul mioritic pentru joburi de slabă calificare deocamdată și am scris deocamdată, căci dacă acum 10 ani nu se punea problema acceptării de migranți, nu se exclude posibilitatea ca joburi destinate celor cu studii superioare să fie ocupate de alții, nu de vajnicii locuitori nativi ai spațiului carpato-danubiano-pontic. Singura cale de a redresa tendința care se manifestă constă în controlul mai atent al celor care avizează înființarea de facultăți și acordarea de titluri academice, în problema numită inflație, căci inflația de facultăți și de super-cadre didactice artificial dezvoltată este izvorul nenatural al concurenței neloaiale, bazată pe scăderea exigenței și pe decalificarea și deprofesionalizarea absolvenților.

(29 octombrie 2023)

Aleșii neamului au contribuit la distrugerea învățământului românesc

Nu știu de ce ei își zic aleșii neamului, pentru că sunt aleși dar nu ai neamului, căci neamul înseamnă totalitatea populației care trăiește pe acest pământ, incluzând și pe cei sub 18 ani, ceea ce nu se întâmplă. Dar să acceptăm sintagma de aleși ai neamului, căci cei ce se autointitulează astfel sunt oameni care:
- nu prea au meserie,
- nu prea au terminat facultăți de top,
- nu prea au recunoaștere ca profesioniști,
- au mers și slugărit la partid,
- știu să vorbească despre orice și oricât.

Aleșii neamului au contribuit la distrugerea învățământului românesc prin modul nociv în care:

- au făcut masterate,

- au terminat facultăți,

- au făcut doctorate,

- au exercitat presiuni asupra profesorilor,

- s-au crezut zmeii zmeilor peste educație,

- au contribuit la inversarea scării valorice.

Mulți dintre aleșii neamului au absolvit facultăți de tot râsul, au făcut doctorate în condiții obscure și au votat legi care să le fie lor în avantaj, umilinu-i pe foștii lor profesori. ca să fie totul perfect s-au instalat și în funcții didactice ei sau odraslele lor, fără a avea nici dreptul și nici calitățile necesare. S-au creat adevărate dinastii ale mediocrității în învățământ prin cultivarea nepotismelor, doar prin faptul că sursele de apartenențe erau din rândul celor care-și zic aleși ai neamului.

(04 septembrie 2023) 

Clasificarea universităților românești

Cum nici noi nu suntem perfecți, nici clasificările universităților românești nu sunt perfecte. Acceptăm imperfecțiunea, căci ne acceptăm pe noi înșine și este un punct de plecare. reste foarte important să avem o clasificare, pentru că știm câte universități avem și știm cam ce poartă fiecare dintre ele, în raport cu o serie de criterii pe care le definim și le acceptăm ca să avem o imagine cât de cât despre cum stăm cu aceste universități. Există mai multe clasificări, dar dacă este să fim corecți, va trebui să acceptăm una dintre ele și să mergem cu ea, căci trecând de colo până colo nu ajungem la niciun rezultat. Și metrul e o convenție și o folosește toată lumea, cum și alte unități de măsură sunt tot așa de mult folosite și n-a murit nimeni. Ideea este de a spune ce unitate de măsură folosim este necesară, iar la universități este corect să spunem ce listă folosim și acolo pe portal se va spune metodologia folosită și mai ales, cine a făcut ierarhizarea. La adresa https://www.4icu.org/ro/ am găsit o ierarhizare a 76 de universități, dar la alte adrese sunt și alte ierarhizări. Eu am agreat această ierarhizare pentru că este dată sub forma unui tabel simplu și ușor de urmărit, în raport cu ceea ce m-a interesat pe mine.

Ceea ce este trist acum este faptul că această clasificare nu este folosită de toată lumea, pentru a vedea ce hram poartă universitățile, atunci când un tânăr dorește să urmeze o facultate. Se vede că oamenii sunt interesați de meserii, de ușurința de a obține diploma, de distanța față de universitate, de costuri și mult prea puțin de calitatea universității. mai e mult timp până tinerii și familiile lor vor pricepe că diferențele dintre universități sunt acelea care-i plasează pe tineri pe piața muncii, așa cum se întâmplă în USA, unde din start proveniența de la o anumită universitate îi dă tânărului la angajare un salariu și de 10 ori mai mare decât în cazul în care provine de la o universitate mai puțin bine clasificată. la noi, lumea vede diploma, căci restul nu contează. Mai mult, unii fac apologia că nu diploma și nici certificatul de absolvire a unui curs contează, ci ceea ce știe persoana, ca și cum diploma sau certificatul nu ar consfinți că respectivul știe meseria, ci este un fel de hârtie igienică.

(22 iunie 2023)

IA și CV

De reglă, atunci când întocmim un Curriculum Vitae - CV, avem tentația să ne facem și mai frumoși și mai deștepți decât suntem, să includem tot felul de detalii pe care credem noi, îl vor impresiona pe cel care citește acel CV. Inteligența Artificială - IA are menirea:
- să verifice cele scrise de noi în CV,
- să reordoneze cele scrise de noi în CV,
- să corecteze erorile făcute de noi în CV,
- să adauge noi elemente pozitive sau nu în CV,
- să restructureze CV-ul nostru,
- să aducă nota de echilibru specifică oricărui CV,
- să ne contureze cât mai exact profilul.

Ca să dau numai un exemplu, atunci când scriem despre persoanele pe care le indicăm să dea referințe, IA cu o funcție extrem de simplă va verifica dacă acele persoane au căderea de a face așa ceva, criteriile de verificare fiind în principal legate de apartenența tuturor la aceeași formă de învățământ sau loc de muncă au autorul de CV.

Sunt persoane care pentru a-și arăta măreția indică parcurgerea unor studii pe la mari universități, deși în realitate doar au trecut prin parcul acelei universități sau cel mult au vizitat niște culoare din clădirile acelei universități. Inteligența artificială va consulta liste de persoane și de forme de învățământ din universitatea indicată și va opera corecțiile care se impun.

Angajatorul are posibilitatea de a obține și acea formă de CV cu nivel de detaliere dorit de el, din care să rezulte adevăratul profil al persoanei care dorește să-i devină salariat și aici mă refer la aspecte mai puțin plăcute din viața celui care depune un CV sau abordări cantitative legate de comportamentul sau de evoluția în timp din spațiul educațional, căci deși foaia matricolă este importantă, mulți o evită.

Multă lume face apel la datele personale. Atunci când se întocmește un CV asistat de o aplicație care are elemente de Inteligență Artificială-IA, acele elemente personale de identificare din CV dispar și aplicația cu IA aduce toate completările, fără a fi făcute puneri în corespondență explicite.


(28 mai 2023)

Stârpește cineva diplomele de licență false

Îmi aduc aminte că la o emisiune Tv, un nene era foarte revoltat că numele lui este luat în batjocură. El s-a recomandat ca fiind licențiat. Un alt nene care știa că lucrurile nu stau chiar așa, s-a sesizat și s-a descoperit că cel ofuscat, avea o diplomă de licență falsă.
După unele estimări, cam 20% dintre diplomele care circulă în spațiul nostru cel mioritic sunt false. Dacă mai punem cam 30% diplome care nu au acoperire în cunoștințele ce trebuiau acumulate de purtătorii lor care au trecut prin facultate ca gâsca prin apă, înseamnă că doar 50% din licențiați fac treabă în concordanță cu ceea ce au înbățat în facultate, restul de 50% reprezintă cheltuieli inutile, o risipă pe care societatea o suportă cu stoicism, deși prin înjumătățirea numărului de locuri de admitere la facultate, ar fi o soluție economică, numai parțial, căci diplome false vor circula întotdeauna.
Pentru a stârpi diplomele de licență false este necesar să se realizeze câțiva pași esențiali, dintre care enumer aici:
- crearea bazei de date naționale a diplomelor,
- definirea de chei de control pentru validare,
- stabilirea de modalități de acces de confirmare,
- realizarea dublului control.
Dacă pentru ceea ce se va produce din clipa apariției acelei baze de date și realizarea accesului angajatorilor la aceasta pentru a verifica autenticitatea diplomei, în cazul diplomelor eliberate de universități în anii precedenți, identificarea falsurilor se realizează doar prin cooperarea cu agenții economici și cu instituții ale statului care angajează sau care girează continuarea studiilor. Este o muncă laborioasă, care nu exclude circulația falsurilor, căci există și falsuri in side, care sunt produse în interiorul universităților, care se descoperă cu greutate, numai prin verificarea foilor matricole.
O legislație coerentă, cu modalități eficiente de a stârpi elanul unora de a-și procura diplome de licență false, alături de baza de date a diplomelor și de creșterea interesului agenților angajatori pentru calitatea salariaților, nu va stârpi diplomele false de licență, dar le va reduce de la 20%, undeva la sub 5%, ceea ce este un mare câștig pentru societate, iar costurile, în contextul digitalizării, sunt suportabile.

(13 august 2022)

Nume cu rezonanță, atractive, misterioase ale unor facultăți

Se zice că ambalajul vinde marfa. Și în mediul academic tot cam așa stau lucrurile. Când în anul 1967 s-a înființat Facultatea de calcul Economic și Cibernetică Economică, cuvântul cibernetică a devenit cuvânt de rezonanță, a rămas un cuvânt misterios, dar facultatea era extrem de atractivă, căci acea și o secție de informatică economică.
Când în 1963 și-a deschis porțile facultatea de Automatică și Calculatoare, cuvântul calculator a devenit cuvânt de rezonanță, iar atractivitatea sa era la nivel maxim.
Universitatea Tehnică din Cluj are din 2021  o Facultate de Inginerie Industrială, Robotică și Managementul Producției. Cuvântul robotică este un cuvânt atractiv, puternic și emană ancorarea în realitatea tehnologiilor computerizate de azi.

Înainte existat Facultăți de Matematică. Acum există și Facultăți de Matematică-Informatică.

Înainte existau Facultăți de Contabilitate, acum există și Facultăți de Contabilitate și Informatică de Gestiune.

Înainte existau Facultăți de Economia producției, acum există Facultăți de Management.

Acum există Facultăți de Administrare și Afaceri,  Facultăți de Economie și Administrarea Afacerilor, dar și Facultăți de inginerie și antreprenoriat.

Schimbările denumirilor unor facultăți reflectă conținutul disciplinelor care se predau în acele facultăți. Planurile de învățământ sunt cu mult mai dinamice decât denumirile facultăților și nenumărate discipline moderne se predau în facultăți ani și ani și cu dificultăți majore se produc schimbări în denumirile facultăților. Disciplina de management s-a predat ani în șir la facultatea de Economia Producției, dar numai dupăp vreo 10 ani s-a produs schimbarea denumirii facultății. Tot așa s-a întâmplat și cu Facultatea de Matematică-Informatică, unde ani în șir a existat o secție de Mașini de Calcul și denumirea facultății s-a schimbat mult mai târziu. Există o oarecare inerție în a pune de acord conținutul programelor de învățământ cu denumirile facultăților, dar schimbările se produc atunci când modificările cantitative duc la salturi calitative importante.


(12 august 2022)

Uitați-vă prin CV-urile politicienilor și țineți-vă de nas

Eu am o teorie clară. Un om cu meserie și care are succes, nu face politică decât după 60 de ani. El se realizează în meseria lui din toate punctele de vedere în intră în politică având convingerea că experiența acumulată îi va permite să se comporte în așa fel încât să contribuie la bunăstarea poporului său.
Eu când mă uit într-un CV vreau să văd:
- ce liceu a terminat persoana,
- la ce vârstă a terminat persoana  liceul, care se finalizează pe la 19 ani de regulă; dacă vârsta este de            peste 30 de ani, e o problemă,

- ce facultate a terminat și dacă universitatea este clasificată, dacă nu e clasificată e o mare problemă,
- la ce vârstă a terminat facultatea, care se termină normal până în 25 de ani; cine face o facultate la peste    40 de ani când deja a ajuns pe o funcție oarecare, deja e o mare problemă,

- dacă are masterat și dacă masteratul are legătură cu vreo meserie, dacă are nenumărate masterate 

  persoana are o oarecare problemă, căci trebuie văzut și la ce vârstă le-a făcut,

- dacă are doctorat, la ce vârstă a susținut teza și mai ales dacă nu cumva este bântuită de suspiciuni de 

  plagiat, situație care mă întristează.

Un CV are și câte ceva despre specializăti, stagii în străinătate. Eu merg pe principiul că prostul dacă nu e și fudul, nu e prost destul, drept care iau acele universități din lumea bună pe care zice că le-a frecventat  autorul CV-ului, văd dacă sunt clasificate în listă, pe ce poziție se află și apoi nmerg mai departe, căci acolo se verifică orice, deci și dacă cele scrise în CV sunt reale.

Mie nu-mi trebuie decât să văd cum pune lăutarul arcușul pe vioară ca să-mi dau seama exact cu cine stau de vorbă și de aceea nu mă las impresionat de cei care nu spun o vorbuliță despre mediile lor de absolvire, din care să știu și eu dacă a fost studentul de 9,60 sau elevul de 7,80. 

Am avut ocazia să văd CV-uri de politicieni tineri sau mai copți și am rămas siderat să văd că au intrat în politică foarte mulți indivizi care au terminat facultăți foarte slabe, care nu au lucrat o clipă în meseria în care s-au instruit și care au sărit din creangă-n creangă de colo până colo, pe funcții numiți prin pile și relații sau prin concursuri trucate, căci altfel nu se explică ascensiunile fulminante, ale unor persoane care nici ele nu știu pe ce lume se află, iar dacă sunt luate mai rapid nu prea știu tabla înmulțirii, iar teorema lui PITAGORA este o mare necunoscută, căci PITAGORA este pentru ele o marcă de mașină.

Multe CV-uri de politicieni miros atât de urât încât trebuie să te ții de nas și să întorci capul.

(10 august 2022)

Cele mai căutate facultăți sunt facultățile care...

Orice părinte dorește binele copilului său. De aceea, părintele are în minte facultatea pe care s-o urmeze copilul său. Acea facultate trebuie să ofere:
- riscuri acceptabile de a fi admis,
- costuri suportabile de a o face,
- o meserie curată,
- un post bine plătit,
- poziție socială excelentă,
- stabilitate pe termen lung,
- respectul celor din jur după absolvire,
- șansă bună de a o termina.
În această categorie intră:
- facultățile de medicină,
- facultățile de drept serioase,
- facultățile care pregătesc fețe bisericești,
- facultățile din zona informaticii,
- facultățile de finanțe-bănci.
Meseria de medic este remarcabilă în societate.
Meseria de judecător, meseria de  procuror, meseria de avocat, sunt meserii speciale.
Meseria de informatician cu toate derivatele ei aduce acea aură și acel mister care fac diferența dintre cei ce o practică și restul muritorilor.

Meseria de finanțist asigură un loc în bancă și acolo salariile nu sunt deloc neglijabile.
Vocația de preot este ceva cu totul remarcabil pentru societate și cei ce o au sunt persoane care au respectul absolut al colectivităților. Cele mai căutate facultăți au criterii foarte precise de selecție a studenților din moment ce nivelul cererii este cu mult peste nivelul ofertei de locuri pe care facultățile le oferă, chiar și în condițiile unei piețe liberalizate. Cele mai căutate facultăți care au păstrat echilibrul șio și-au respectat calitatea, nu s-au demonetizat și nu au produs o inflație de absolvenți, ceea ce a făcut ca diferența dintre ele și celelalte facultăți să crească foarte mult, lor fiindu-le apreciate eforturile și recunoscute meritele. Cele mai căutate facultăți nu sunt fabrici de diplome de licență și nivelul lor de exigență este acceptat chiar și de studenți, căci știu că la capătul drumului în așteaptă salarii imense.

(10 august 2022)

Facultățile ușoare sunt acelea care...

Absolvenții de liceu cu bacalaureat luat cu medii de peste 8,00 doresc evident să facă o facultate.
Unii, c u medii ceva mai micuțe de 8,00, doresc să facă facultate doar pentru diplomă.
Sunt foarte mulți absolvenți cu bacalaureat care doresc să facă facultate pentru a obține o calificare din acre să mănânce o pâine după ce ies de pe băncile facultății.
Cei ce termină medicina, vor fi medici și farmaciști.
Cei ce termină arhitectura, vor fi arhitecți.
Cei ce termină calculatoarele vor lucra în firme care dezvoltă software.
Sunt și absolvenți de facultăți care ajung să lucreze stivuitori în depozite de mărfuri, call center officer, human resources assistant, personal advisor, personal trainer, personal consultant, meserii care se învață în cel mult trei săptămâni și care nu necesită studii superioare.
Facultățile grele:
- au durată ceva mai lungă,
- au examen de admitere,
- dispun de profesori renumiți și exigenți,

- volumul de informație ce trebuie acumulat este de nivel de complexitate foarte mare,
- reprezintă adevărate școli,
- au planuri de învățământ dificile,
- necesită a învăța temeinic multe ore pe zi,
- nu lasă timp pentru job în timpul anului universitar,
- au rată de promovabilitate destul de mică,

- deși cursurile și seminariile sunt opționale, absențele nu se recuperează, 
- sunt recunoscute pe piața muncii,

- numărul de locuri este extrem de limitat,

- sunt foarte bine poziționate în clasamentele universităților.

Facultățile ușoare:

- au durată de 3 ani pentru studiile de licență,

- nu au examen de admitere,

- volumul de informații ce trebuie acumulat este undeva sub nivelul mediu de complexitate,

- au planuri de învățământ accesibile,

- permit învățarea în sesiune pentru examene,

- au frecvența opțională,

- lasă timp și pentru job full time,

- au recunoaștere limitată pe piața muncii,

- se află în partea a treia a clasamentului universităților,

- numărul de locuri este foarte mare ca la învățământul de masă,

- unele dintre ele nici nu sunt clasificate.

La noi în țară există întreaga gamă de universități, încât fiecare solicitare să fie satisfăcută. Sunt facultăți care-i mulțumesc pe părinții care doresc ca odraslele lor să aibă o diplomă de licență sau o diplomă de master  care chiar nu-i folosește la nimic. Sunt facultăți care-i învață pe absolvenți o meserie cu care să mănânce în viață o pâine albă. Sunt facultăți care-i învață pe absolvenți meserii unde piața muncii este suprasaturată și ei vor fi obligați să migreze spre alte direcții care presupun recalificare.

Cei care au un pic de nostalgie, gândesc la vremurile în care învățământul superior era planificat și nu se risipeau atât de multe resurse, pentru a ajunge exact acolo unde se ajunge azi, dar cu costuri imense. Dacă orientarea profesională ar fi mai eficientă, cu siguranță rezultatele ar fi altele, adică cei talentați ar fi îndrumați către zona unde talentul lor le dă posibilitatea să fie strălucitori, cei care au o gândire riguroasă ar merge către domenii unde să pună în valoare acele calități, iar cei cu posibilități excepționale către practică, ar fi dirijați către domenii unde să fie cei mai buni în meseria lor, căci a avea satisfacții în meseria pe care o practici  este esența vieții împlinite de zi cu zi.

(09 august 2022)

De câte universități avem nevoie, bre?

 Există o listă a universităților din România care include:
- 53 de universități de stat,
- 35 de universități particulare autorizate, 
- 19 universități temporar autorizate, 
- 04 universități în curs de autorizare.
Bârfitorii spun că sunt prea multe universități în România. Pesimiștii spun că ar cam trebui să fie o universitate al un milion de locuitori, ceea ce ar însemna de fapt că ar fi suficiente 20 universități, dacă acum avem 19, 29 milioane de locuitori, căci rotunjirea se face în plus.
În opinia mea, nu numărul universităților este important,  ci importantă este calitatea absolvenților în raport cu rolul lor pe piața forței de muncă. Una este să pregătești 1.000 de absolvenți din acre 90% intră pe piața muncii și folosesc integral cunoștințele acumulate în facultate și cu totul altfel stau lucrurile când din 1.000 de absolvenți numai 5% lucrează în domeniul în care s-au pregătit.
Numărul de universități depinde de:
- obiectivul strategic al dezvoltării țării,
- dinamica resursei umane,
- nivelul de dezvoltare al economiei,
- cultura asupra calității forței de muncă.
Numărul de universități depinde de numeroși factori, politicile educaționale jucând un rol decisiv. Definirea de criterii riguroase de ierarhizare a universităților pe baze calitative are un rol fundamental în restructurarea fiecărei universități în general și ajustarea numărului de universități în special.

Îmi aduc aminte că acum vreo 20 de ani în urmă, când ne-am întâlnit să discutăm introducerea unui semestru de tractică pentru studenții anului al III-lea de la colegiile universitare de 3 ani de pe vremea aceea, am dezbătut problema vreo 6 ore și nimeni nu a vrut să reducă orele de la discipline, încât discuția s-a încheiat că așa cum funcționează colegiile este excepțional, deși în Franța, în Olanda și în Germania, colegiile aveau acel semestru de practică în producție. Rezultă că strategia privind numărul și rolul universităților trebuie construită de către o agenție specializată, în niciun caz de către cei inplicați în proces, pentru că fiecare va trage spuza pe turta lui și după lungi dezbateri strategia va fi o struțo-cămilă, care va genera o soluție cu mult mai slabă decât ceea ce există acum, căci românul s-a născut poet.

În contextul actual, numărul de universități este nerelevant, căci învățământul online a rescris totul ceea ce înseamnă mediul academic, predare, examinare, certificare și numai universitățile care furnizează forță de muncă înalt calificată absorbită în proporție de peste 70% de piața muncii, vor fi supraviețuitoare. 

(31 decembrie 2021)

Fabrica de diplome universitare

Se știe că noi ca indivizi suntem extrem de diferiți. Se mai știe că există mari discrepanțe între ceea ce ne dorim să fim și resursele de care dispunem pentru a ne atinge obiectivele. 
Nu toți avem resursele și talentul de a fi cei mai buni matematicieni.
Nu toți avem resursele și talentul de a fi cei mai buni violonoști.
Nu toți avem resursele și talentul de a fi cei mai buni pianiști.
Nu toți avem resursele și talentul de a fi cei mai buni luptători pe tatami.
Nu toți avem resursele și talentul de a fi cei mai buni scriitori de romane polițiste.
Nu toți avem resursele și talentul de a fi cei mai buni cântăreți de operă.
Nu toți avem resursele și talentul de a fi cei mai buni fotbaliști.
Nu toți avem resursele și talentul de a fi cei mai buni într-un domeniu oarecare...
Există însă persoane care ne văd altfel și care ne împing în direcții unde cu siguranță nu suntem performanți, nu avem plăcerea de a face zi de zi ceea ce nu ne-am dorit. 
Nu ne place să practicăm medicina, dar suntem forțați să urmăm Medicina, fără a o practica.
Nu ne place să practicăm avocatura, dar suntem forțați să urmăm Dreptul, fără a-l  practica.
Nu ne place să facem balet, dar suntem forțați să urmăm Școala de balet, fără a-l  practica.

Numai așa se explică discrepanța care se crează între o cerere excesivă de locuri în anumite specializări din universități și numărul de locuri care definesc oferta facultăților. Încercarea de a echilibra cererea cu oferta, duce la scăderea calității procesului de instruire și se ajunge în situația că universitățile livrează absolvenți cu o pregătire insuficientă, mai ales în zona celor care urmează cursurile plătind taxe. În acest fel, unele universități se transformă în fabrici de diplome, din moment ce absolvenții lor:

- au un volum de cunoștințe de sub 40% din ceea ce ar trebui să cunoască un absolvent,

- nu fac față exercitării profesiei pentru care s-au pregătit, ci se ocupă de vânzări,

- scad nivelul de exigență în acordarea calificativelor, căci e mai important businessul.

Românul are proverbul că fiecare dintre noi își fură căciula singur dacă merge să obțină o diplomă care nu reprezintă nimic, din moment ce posesorul ei nu exercită profesia pentru acre s pierdut ani buni din viață și face cu totul altceva, care nu necesită în niciun caz diploma obținută, iar lauda că are o facultate nu valorează doi bani în acest context. Se pare că acum mulți tineri s-au trezit la realitate și numărul celor care doresc să aibă o diplomă de licență cu orice preț scade de la an la an. Ca în producție, sunt și printre fabricile de diplome universitare, unele care dau faliment.

(02 decembrie 2021)

Învățământul universitar în pandemia 2021-2022

Anul universitar 2021 - 2022 a început rău, căci situația pandemică este deosebit de gravă după:
- UNTOLD cu colectivități de 75.000 cetățeni pe seară,
- congresul PNL într-o sală cu 5.000 de suflete,
- procesiunea de pupat racla cu moaște de la Iași,
unde toată lumea a dat asigurări că se vor respecta toate regulile de distanțare, de igienă și de limitare a răspândirii coronavirusului SARS COV 2, chiar și în varianta Delta. Chiar dacă în mediul academic oamenii s-ar zice că au un alt nivel de înțelegere comparativ cu:

- copii,

- bătrânii de la țară,

- oamenii slab calificați,

se înregistrează totuși un număr ridicat de tineri studenți, profesori și personal auxiliar care refuză să se vaccineze. Este dreptul lor. Instituțiile de învățământ superior, ca să nu-și facă probleme în plus, recurg la derularea de cursuri și lucrări practice, acolo unde este posibil în sistem online. În așa fel:

- universitățile nu au probleme,

- studenții sunt lăsați în pace,

- nu apare presiune pe profesori,

- toată lumea este mulțumită.

Vor apare probleme în viitor, căci se știe că pe durata războaielor nu prea se face carte și diplomele eliberate absolvenților care includ ani de război sunt mult mai puțin valoroase decât cele ale studenților care au frecventat toți anii de studii doar pe timp de pace. Și în cazul pan demiei, este clar că studenții care au în perioada studiilor lor anii universitari 2020-2021 și 2021-2022 vor fi considerați ca fiind cu un nivel de pregătire ceva mai slab și vor fi tratați ca atare, nu cu voce tare, dar așa va fi. Eu știu cum se discuta despre profesorii și inginerii făcuți pe puncte în anii 50 de început ai comunismului, când erau încurajați tinerii cu origini muncitorești să facă liceul condensat și facultatea comprimată, sistemul fiind cel pe puncte, din care o pondere important o avea originea sănătoasă a studentului care provenea din familii proletare sau el însuși provenea din muncitorime, care în antiteză cu cei proveniți din zona intelectualității sau ai burgheziei decăzute, care erau depunctați și chiar respinși din cauză de dosar necorespunzător.

În ziua de azi, studenții nu au nicio vină. De vină este sistemul care nu a fost construit în așa fel încât să preia șocul generat de pandemie și să aibă dezvoltate abordări online complete.




(16 octombrie 2021)

Iată decanii din Academia de Studii Economice pentru 2016 - 2020!

Procesul electoral  se va finaliza foarte curând, după soluționarea contestațiilor celor nemuțumiți de rezultatele date de comisia care a audiat candidații la fotoliile de decan pentru facultățile din ASE.

S-au înscris în competiție 32 de candidat, profesori, conferențiari dar și lectori universitari, toți fiind doctori în științe, după cum urmează:

Facultatea	Numar candidati	Prof.	Conf	Lect
Administrarea Afacerilor cu predare in limbi straine	5	3	1	1
Administratie si Management Public	2	2
Bucharest Business School	2	2
Business si Turism	2	2
Cibernetica, Statistica si Informatica Economica	3	3
Contabilitate si Informatica de Gestiune	2	2
Economia Agroalimentara si a Mediului	2	2
Economie Teoretica si Aplicata	5	2	3
Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori	3	1	1	1
Management	2	1		1
Marketing	2	2
Relatii Economice Internationale	2	2
TOTAL	32	24	5	3

Înscrierea unui numar așa de mare de competitori este strâns legată de dinamica evoluției în plan didacțic dar și științific a cadrelor didactice pe durata celor 4 ani cât definesc un ciclu electoral. Apariția printre candidați a lectctorilor universitari Crețan Georgiana Camelia și Stamule Tănase, demonstrează caracterul deschis și democratic al procesului de selecție a celor ce vor ocupa fotoliile de decani în ASE pentru perioada 2016 - 2020. Cei doi lectori universitari provin din facultățile de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori, respectiv, Administrarea Afacerilor cu predare in limbi straine.

Aceste rezultate, previzibile în totalitate având în vedere voturile din consiliile facultăților, programele care conțin indicatorii de performanță pentru perioada 2016-2020, precum  și cărțile de vizită ale candidaților, sunt:

Facultatea	Nume decan
Administrarea Afacerilor cu predare in limbi straine	Prof. dr. Șerban Daniela
Administratie si Management Public	Prof. dr. Nica Elvira
Bucharest Business School	Conf. dr. Angheluță Alin Valentin
Business si Turism	Prof. dr. Pamfilie Rodica
Cibernetica, Statistica si Informatica Economica	Prof. dr. Dârdală Marian
Contabilitate si Informatica de Gestiune	Prof. dr. Feleagă Liliana
Economia Agroalimentara si a Mediului	Prof. dr. Boboc Dan
Economie Teoretica si Aplicata	Conf. dr. Piroșcă Grigore Ioan
Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori	Conf. dr. Costică Ionela
Management	Prof. dr. Popa Ion
Marketing	Prof. dr. Vegheș Călin Petrică
Relatii Economice Internationale	Prof. dr. Hurduzeu Gheorghe

O comisie formată din Prof. univ. dr. Roxana SÂRBU, Prof. univ. dr. Ion SMEUREANU, Prof. univ. dr. Marius PROFIROIU, Prof. univ. dr. Bogdan NEGREA, Prof. univ. dr. Dorel PARASCHIV, Prof. univ. dr. Eugeniu ȚURLEA, avându-l în funcția de președinte pe Prof. univ. dr. Nicolae ISTUDOR, Rectorul ASE  a procedat la audierea candidaților conform unei programări anunțate din timp și a acordat punctaje după o metodologie convenită.

Punctajele obținute de candidați s-au aflat în intervalul [7,70; 10], dar cele mai  mul'i dintre candida'i s-au prezentat excelent ob'in\nd punctaje peste 9,50, ceea ce este un lucru important pentru comisia care a avut de ales dintre cei foarte  buni pe cei excepționali. Iată că facultățile din Academia de Studii Economice au decani, în persoanele unor profesori care au obținut în fața comisiei punctaje peste 9,56.

Programele tuturor candidaților au fost postate pe site ASE la adresa 

http://www.ase.ro/index.asp?nod=alegeri_decan&item=alegeri_decan

Orice analist, dacă a avut rabdarea necesară să analizeze  programul cu care a candidat profesorul Nicolae Istudor și a ieșit învingător din primul tur al alegerilor și programele celor care au devenit, iată, decani pentru următorii 4 ani constată existența unei perfecte concordanțe. Aceasta este o caracteristică esențială a constituirii unei echipe manageriale solide cu care sunt pregătite condițiile pentru a fi repetată victoria și în alegerile din anul 2020. Totul se pregătește din timp și numai faptele sunt cele care asigură succesul, fapte care întăresc intențiile descriese în programele pentru care au obținut voturile învongătorii.

(28 martie 2016)