Cine ne sunt mediocrii?

Dacă ar fi să ne gândim la elevi, la studenți și la toți care obțin note, ar trebui să acceptăm că dacă au o medie a notelor de sub 6(șase) și coeficientul de variație este de sub 30% aceștia sunt niște mediocrii și punct. Nu sunt ei de vină. Societatea este de vină căci îi forțează să intre într-o colectivitate în care ei nu au ce căuta, căci abilitățile lor de excepție sunt cu totul altele. Știm mari fotbaliști care nu au excelat ca elevi, dar ca sportivi au fost geniali. Știm meseriași numiți și mâini de aur, care au fost chinuiți ca elevi pentru că nu aveau abilități pentru literatură sau pentru matematică,. dar erau geniali în meseria lor.

Un om este mediocru acolo unde media și coeficientul de variație îl fixează ca fiind așa, dar el trebuie să se ducă în direcția pentru acre are chemare. Este inexplicabil cum părinții îi împing pe copiii lor să continue tradiții, iar copiii devin niște continuatori mediocrii ai tradiției, în loc să fie strălucitori în cu totul altă direcție. Îmi aduc aminte dificultățile întâmpinate de marea actriță Lucia STURDZA BULANDRA atunci când a ales să devină actriță, luptându-se cu prejudecățile familiei.

Mulți cântăreți își împing copiii afoni să facă muzică, mulți avocați și mulți doctori  vor să facă din copiii lor continuatori ai tradiției. Sunt și cazuri de profesori universitari care instaurează adevărate dinastii în departamente, aducând nevestele, soacrele, copiii, dar și jivinele din gospodărie pentru a întregii peisajul cu ponei, măgari, elefanți și toate cele.

Concluzie: mediocru este acela care în meseria pe care o exercită și obține punctaje de la 1 la 10 de la beneficiari, punctaje care conduc al o  medie sub șase, iar coeficientul de variație este de sub 30%.

(07 aprilie 2021) 

Artiștii ai poporului din România

Comuniștii care copiau de la URSS tot ce era de copiat, au adus la noi titlurile de artist al poporului și de artist emerit, titluri care au fost acordate actorilor, soliștilor, dirijorilor, compozitorilor, pictorilor, sculptorilor și balerinilor de la noi. Au primit prin decret semnat la Consiliu de Stat titlul de artist al poporului următorii:

Ioana RADU

George CALBOREANU

Grigore VASILIU BIRLIC

Alexandru GIUGARU

George VRACA

Sonia CRUCERU

Corneliu BABA

Maria FILOTTI

Arta FLORESCU

Zenaida PALLY

Nicolae HERLEA

Lucia STURDZA BULANDRA

Radu BELIGAN

George GEORGESCU

Ion VOICU

Ion DACIAN

Sică ALEXANDRESCU

Ion IRIMESCU

Ion FINTEȘTEANU

Corneliu BABA

Dumitru GHIAȚĂ

Miluță GHEORGHIU

Ionel BUDIȘTEANU

Ștefan CIUBOTĂRAȘU.

Respectivii aveau și unele avantaje materiale, dar cea mai importantă era recunoașterea valorii, căci acordarea acestui titlu nu se făcea la grămadă, ci operau criterii cu care lumea era de acord și de prea puține ori s-a greșit, în sensul acordării titlului unora care nu-l meritau. Se va vedea că în istoria culturii cei care au primit titlul de artist al poporului au rămas ca figuri de primă mărime. În epocă se spunea că Nicolae HERLEA la cei 35 de ani ai săi era cel mai tânăr artist al poporului, rolul lui Figaro și succesul de la Scala și Metropolitan i-au fost favorabile obținerii titlului.

Nu am regrete că nu se mai acordă titlul de artist al poporului acum, căci ori de câte ori se rostea numele artistului se specifica faptul că este artist al poporului. Acum prezidentul acordă titluri, dar nu se amintesc atunci când se rostește numele artistului. Doar când moare se trag salve de tun și se pune drapelul pe sicriu. O ierarhizare a oamenilor de artă se impune și acordarea acelor titluri era o formă și aducea competiția în rândul artiștilor, căci una este averea și alta este talentul. La teatru radiofonic am auzit vocile unora dintre marii actori. Ceva mai târziu i-am văzut la televizor. Pe unii câtăreți i-am ascultat la radio sau am avut discuri cu cântece interpretate de ei. Lumea era atunci foarte selectivă, căci costurile realizării unui disc erau foarte mari și nimic nu se întâmpla cu viteza de azi.

(15 martie 2021)

Am fost contemporan cu Lucia STURDZA BULANDRA

A aparut candva in Editura Meridiane un album plin de fotografii dedicate artistei Lucia STURDZA BULANDRA. Eu am ascultat multe piese la Teatru Radiofonic in care Lucia STURDZA BULANDRA avea roluri extrem de importante. Recunosteam vocea ei cu foarte mare usurinta copil fiind. Era artista a poporului pentru valoarea sa si pentru ca nu fusese opozanta regimului comunist, ci se pusese in slujba artei proletcultiste, interpretand roluri din piese ale literaturii la moda in URSS sau in RPR, chiar daca valoriv vorbind, unele erau modeste rau de tot.

Lucia STURDZA BULANDRA a fost directoare a Teatrului Municipal si in epox=ca se spunea ca ea a pus bazele acele trupe de exceptie care a facut din acel teatru un reper pentru miscarea teatrala din Ro. Pentru a avea o imagine clara despre repertoriul Luciei STURDZA BULANDRA, amitesc unele dintre rolurile sale Maria STUART, Mamouret, Anna KARENINA, Nebuna din Chaillot, Regina Margot, Vassa JELEZNOVA, doamna WARREN, dar si altele.

In epoca se zicea ca avea criterii extrem de exigente in a aduce tineri actori in teatru, ea a detinut functia de director din 1947 pana in 1961. Exista si filme in care apare Lucia STURDZA BULANDRA, considerata in acele vremuri un monstru sacru al teatrului romanesc. Dintre tinerii actori formati de Lucia STURDZA BULANDRA, George CALBOREANU, Radu BELIGAN, Aura BUZESCU si Alerxandru GIUGARU, toti fiind nume de referinta ai teatrului romanesc.

Eram pusti cand am urmarit la radio povestea lui Mamouret si mi s-a parut ca cine il juca chiar avea varsta personajului, dar aveam minte de copil natunci si nu-mi dadeam seama ce inseamna sa te transfigurezi intr-un rol, mai ales daca crezi in personajul pe care-l joci si cu atat mai mult pentru o mare artista. Mult mai tarziu, dupa o reluare a piesei, am constientizat ca 2+2= 4. Fantastic!

(02 ianuarie 2020)