Actualizarea bazelor de date condiția funcționării digitalizării

 Succesul digitalizării în general și al informatizării în special este determinat de gradul de cuprindere al bazelor de date și de actualizarea în timp real acestora. Altfel spus, trebuie ca bazele de date să conțină toate informațiile necesare descrierii unui produs, unei persoane sau a unui eveniment și dacă apar modificări, ele trebuie operate pe loc, nu mult mai târziu, pentru că afectează calitatea deciziilor pe care le iau cei care consultă bazele de date.

Am văzut în vremurile de demult portaluri importante, cu ștaif, care erau neactualizate. M-am și mirat cum la acel nivel nu există preocuparea de a reflecta exact activitățile și persoanele din acele organizații, căci acele activități și persoane defineau de fapt calitatea organizației. Exista un dezinteres față de mediul online, deși acesta este extrem de puternic în a influența și a manipula mase largi de cetățeni.

Ieri 15 iunie 2023, am avut surpriza să constat că un portal important, articolul de la adresa 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sebastian_Burduja

era actualizat, adică era adăugată noua poziție a lui Sebastian BURDUJA de ministru al energiei, actualizare efectuată, zic eu, automat, așa cum se fac multe dintre actualizările articolelor, mai ales atunci când persoane publice pleacă dintre noi către cele veșnice. 

În momentul de față portalurile nu sunt înzestrate cu software ce include elemente de inteligență artificială. În momentul în care se va produce și acest salt calitativ, evident, conținutul digital al articolelor se va modifica substanțial în zona actualizării, adică se va produce adăugare de conținut digital, sub forma unei fraze standard, ca de exemplu, Sebastian BURDUJA a depus în data de 15 iunie 2023 jurământul de credință față de țară în fața președintelui României în calitate de ministru al energiei.

Partea cea mai interesantă legată de actualizarea conținutului digital va fi în cazul în care portalurile deschise vor fi supuse acestui proces în mod automat și se vor opera corecții. Mulți autori de conținut digital folosesc definiții eronate, ortografiază greșit numele unor persoane, utilizează titluri incomplete de lucrări sau omit prezentarea unor evenimente mai puțin reprezentative sau chiar neconvenabile din viața lor. Actualizarea conținutului digital în acest caz constă în:

- corectarea denumirilor greșite,

- înlocuirea datelor calendaristice greșite,

- adăugarea de texte privind activități omise,

- redefinirea unor texte pentru a crește claritatea,

- adaptarea de texte conform unor standarde.

Inteligența artificială va juca un rol esențial în a aduce conținutul digital la un nivel cât mai ridicat de completitudine și de corectitudine, căci inteligența artificială va opera foarte mult cu conținut digital oficial, garantat, construit prin scanate și conversie, ceea ce exclude posibilitatea intervențiilor frauduloase, în ideea de a falsifica manual elemente de conținut digital de către operatorul uman.

(16 iunie 2023)

Bazele de date și administrarea lor

Administrarea bazei de date este o treabă pe care trebuie s-o facă numai un specialist cu calități morale și care este un om integru. Nu oricărui nene îi dai pe mână o bază de date, pentru că acel nene are:
- acces nelimitat la baza de date,
- cunoaște parolele operatorilor pe conținutul bazei de date,
- știe tot ce mișcă îl legătură cu baza de date,
- dă OK pentru efectuarea de operații speciale pe baza de date,
- asistă derularea tuturor proceselor legate de baza de date,
- oferă sau limitează drepturi pentru operatorii care actualizează câmpuri din baza de date,
- răspunde de calitatea și integritatea bazei de date.

Am văzut administratori de baze de date care sunt adevărați profesioniști, cărora nu le scapă nimic în ceea ce privește dinamica de conținut a bazelor de date și care dispun de numeroase chei de control, în așa fel încât nimeni nu are cum să-i ducă cu preșul dacă au făcut o operație eronată pe baza de date și nu au curajul s-o corecteze. Ei au imaginea a tot ce se întâmplă pe conținutul bazei de date din punctul de vedere al fiecărui operator. La ora actuală se știe că nu se șterg informații, ci actualizarea de câmpuri se face prin adăugarea de informații din care rezultă momentul, cine a actualizat, ce modificare a făcut. Vechile valori rămân la locul lor. Deci nimeni nu mai are nicio scăpare în cazul în care dorește să zburde aiurea, depășindu-și rolul, care nu are cum să fie schimbat decât cu acordul administratorului...


(22 mai 2023)

Bazele de date și actualizarea lor

După părerea mea, actualizarea bazelor de date este sarea și piperul în orice sistem informatic unde apar bazele de date. A actualiza o bază de date înseamnă:
- a adăuga înregistrări când colectivitatea la care se referă baza de date crește numeric cu noi elemente,
- a modifica acele câmpuri care reflectă noua realitate referitoare la fiecare element din colectivitate,
- a dezactiva acele elemente care devin nenecesare în baza de date,
- a insera noi câmpuri pentru a descrie noi caracteristici ale elementelor din colectivitate,
- a adăuga noi chei de regăsire a elementelor după noi criterii.

Cine nu este în stare să actualizeze baza de date în timp real, să nu se apuce să lucreze cu baze de date, căci o bază de date neactualizată face mai mult rău societății chiar și decât inexistența ei. Au devenit proverbiale bazele de date cu alegătorii decedați, care nu au avut înregistrările dezactivate chiar în momentul în care a fost emis certificatul de deces. Amânarea oricărei operații de actualizare a unei baze de date echivalează cu anularea bazei de date în integralitatea ei, căci a calcula un indicator agregat când lipsesc termeni reali, înseamnă a obține valori care nu reprezintă nimic. Este ca și cum ai crede că ți-au rămas în buzunar cei 500 de lei pe care tu i-ai cheltuit, dar ai uitat că nu-i mai ai, ci îi mai crezi în buzunarul tău.


(22 mai 2023)

Bazele de date și popularea lor

Îmi aduc aminte de un nene care a venit și făcea pe deșteptul că el a proiectat un sistem de baze de date despre disciplinele din ASE și le turuia acel nene de nu mai știai că va și termina. L-am întrebat care este modul de populare a acelui sistem de baze de date și a dato-n bâlbă. Toată lumea care se crede deșteaptă știe să conceapă baze de date de mare complexitate despre orice. Problema este de a popula acele baze de date și apoi de a le actualiza. Dacă am un muzeu cu 10.000 de piese, fac o bază de date în care descriu piesele și dacă sunt și șmecher, adaug tot felul de poze despre fiecare piesă. Ideea este nu de a proiecta baza de date, ci de a o pupula, adică de a descrie în 10.000 de înregistrări ale bazei de date, cele 10.000 de articole de artă existente în muzeu. Dacă un om realizează 20 de înregistrări pe zi, vor fi necesare 500 de zile, deci ne dăm seama că nu este deloc simplu să populăm o bază de date. De dat din gură este ușor. Tot poporul are posibilitatea să trăncănească. Numai că lucrurile sunt foarte dificile.

Să zicem că avem o bibliotecă cu 3.000.000 de exemplare de cărți și de reviste. Vrem să facem o bază de date cu 3.000.000 de înregistrări. Dacă totul merge perfect și dacă pentru o înregistrare sunt necesare 20 de minute, pentru a popula baza de date avem nevoie de 60.000.000 de minute, adică de 1.000.000 de ore, adică de 41.667 zile, adică de 114 ani, în condițiile în care lucrează un om. Dacă facem o echipă de 50 de oameni, sunt necesari 2,3 ani, iar dacă lucrează 200 de oameni, popularea bazei de date durează sub 7 luni. Nu am spus că este vorba decât de a introduce date despre cărțile și revistele din bibliotecă. Scanarea cprților, revistelor, ziarelor este altă mâncare de pește. Se vede că o bază de date foarte serioasă nu se populează bătând din palme, ci necesită muncă foarte multă. Să nu uităm că trebuie făcută în prealabil o analiză atentă și o simulare a populării, înainte de a bate în cuie structura înregistrării, pentru a nu ne găsi în situația jenantă de a reproiecta înregistrarea când ne dăm seama că am uitat ceva câmpuri care apar pe traseul la popularea unor elemente din bibliotecă, de care nu am știut și acestea au caracteristici de care noi nu am ținut seama, deci le lipsesc câmpurile unde să le descriem.

(22 mai 2023)

Bazele de date, de la mit la realitate

Despre bazele de date eu am amintiri destul de urâte.
Prima amintire a fost aceea că nu am văzut baze de date adevărate, fără fisură până după anul 2010.
A doua amintire a fost aceea că pe mulți i-am auzit vorbind despre baze de date și mai ales despre tabelă, fără a ști despre ce vorbesc, pentru că la mine, cel care vorbește despre ceva, trebuie să coboare la nivel de bytes și să-mi spună cum stau lucrurile, ca să-l înțeleg că știe cum se referă articolele și cum funcționează stocarea informațiilor acolo unde vorbim de colectivități de miliarde de înregistrări.

A treia amintire este legată de faptul că nu am văzut și eu implementată o aplicație de baze de date de către niște persoane, ceva legat de activitatea unei colectivități formată din mai puțin de 100 de persoane, care să permită câteva selecții după criterii bine definite. Deși eu nu lucrez cu baze de date am demonstrat respectivelor persoane că eu sunt în stare, fără să mă dau rotund, să fac o bază de date cu 200 de elemente, care să fie operațională și care să facă exact ceea ce persoanele ar fi trebuit să facă, dar nu au făcut.

A patra amintire este legată de filmul Made in Italy cu Ana MAGNANI în care o femeie merge la primărie să obțină o adeverință. După consultarea bazei de date obține o hârtie mototolită. Se întâmpla prin 1970.

Există un mit legat de bazele de date, numai că bazele de date sunt o realitate. Mitul este dat de așteptările pe care le generează bazele de date și realitatea este că ele produc dezamăgiri cumplite.

Să nu uităm că președintele Emil CONSTANTINESCU, avea obiceiul să felicite pe tinerii care făceau majoratul. Folosind o bază de date neactualizată, el a trimis o scrisoare de felicitare unei tinere care decedase de ceva timp. A fost un eveniment nefericit, generat de o bază de date eronată. Machedonii au o vorbă: dacă într-o oală de ciorbă pui o lingură de c-c-t, totul c-c-t se numește. Se potrivește de minune bazelor de date, atunci când conținutul este compromis de un număr introdus greșit. La un examen național cu 150.000 de concurenți, o medie introdusă greșit generează un adevărat tsunami căci aici nu funcționează legea numerelor mari.

Dovada reală a faptului că nu dispunem de baze de date corecte și complete este dată de faptul că în anul 2022 a fost făcut un recensământ. dacă existau baze de date adecvate, acest recensământ nu mai era necesar, ci doar se foloseau indicatorii agregați calculați prin parcurgerea de baze de date.


(22 mai 2023)

Managementul pozelor la culturiști

Se știe din start că:

• în culturism imaginea este esențială;
• performanța unui sportiv se vede din măsurători;
• fotografiile sunt cele care dau măsura performanței în timp;
• comparațiile se fac și prin fotografii;
• toți culturiștii au tone de fotografii;
• riscul de a încurca localizarea în timp și spațiu este imensă.

A face management la un culturism nu înseamnă numai a face o planificare a antrenamentelor, a dietei și a participării la competiții, ci a face ordine în tot ceea ce sportivul întreprinde, mai ales prin a consemna detalii legate de exerciții, antrenamente, alimentație, competiții, dar fără a neglija fotografiile în acre el apare. Apar probleme legate de:

• stocarea pozelor care se face pur și simplu pe măsură ce sunt descărcate din aparatul de fotografiat, acestea conținând detalii legate de data în care au fost făcute sau descărcarea se efectuează la intervale de timp, funcție de gradul de ocupare a memoriei, sprtivul căutând să evite situațiile în care nu mai face poze că este memoria full sau mai rău, că bateria este descărcată la aparat; în opinia mea, dacă tot se face descărcarea de poze, este esențial ca acest porces să se execute conform unor reguli specific unui management eficient, adică descărcarea să se facă fără ștergere simultană a pozelor de pe acrdul din aparat; dacă procesul de copiere suferă un accident, este important să nu se piardă pozele se face mai întâi descărcarea și apoi când se verifică și rezultă că au fost copiate toate pozele, se trece la ștergerea pozelor din aparatul foto; stocarea se va face într-un folder cu nume codificat care să fie ușor de interpretat (CN 2015-05-23 campionat național din anul 2015, luna mai ziua 23 sau BRAILA 2015-05-23 pentru competiția de la Brăila din anul 2015 luna mai ziua 23);
• regăsirea de poze este mai ușoară dacă în calculator se construiesc cel putin trei foldere, din care  unul este dedicat stocării pozelor în ordine cronologică pe ani și vor fi acolo folderele cu anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, și 2016 în care sportivul pune pozele pe care le descarcă din aparat, corespunzător perioadei în care a participat la competiții; un alt folder vizează fotografiile efectuate la competițiile la care a participat și trofeele obținute; acronimele folosite vor fi pentru diplome DIP 2013-04-22 adică diplome obținute în 22 aprilie 2013 sau CN 2010-11-10  pentru participarea la campionatele nationale din  10 noiembrie 2010); un al treilea folder vizează fotografii de la antrenamente (ANTR 2011-01-25 adică antrenamentul din 25 ianuarie 2011, TV 2014-04-17 adică poze făcute pentru apariția la o televiziune din 17 aprilie 2014 sau RECL 2016-12-07 apariția într-o reclama din 2016 în dce,brie ziua a șaptea);
• ștergerea de poze este o operație de cele mai multe ori regretată de toți culturiștii mai ales când procedează la această operațiune dintr-un impuls bizar sau pur și simplu din greșeală; de aceea este foarte important ca din timp în timp, ei să copieze pozele pe niște discuri externe și să caute să se asigure ca ștergerea se face numai și numai după ce au avut loc salvări de fotografii; sunt nenumărate situațiile în care nu sunt făcute poze pe hârtie și din motive necunoscute este apăsată comanda DELETE sau comanda CUT cu efecte devastatoare;
• adăugarea de poze trebuie făcută simultan în toaste folderele, la locurile corespunzătoare; o singură poză pusă greșit alterează întreaga bază de date și multe dintre lucrurile interesante cad în derizoriu; o fotografie de la campionatul din 2010 pusă la campionaiul din 2009 va crea confuzii din cauza costumului purtant și repunerea ei va presupune baleierea campionatelor până este găsit campionatul unde costumul purtan este cel din fotografie; schimbarea denumirii unei poze devine un lucru extrem de greu de gestionat daca sportivul nu păstrează și ceva din denumirea generată automat; dacă acronimul generat este IMG00235 sportivul adaugă în fața acestei denumiri CN2016, astfel se va obține CN2016-IMG00235 și sportivul va sti despre ce este vorba dar nu va distruge succesiunea pozelor din album.

Cu timpul, sportivul va învăța să gestioneze fotografiile pe care le are făcute de-a lungul timpului, dar cel mai bine este să acorde atenție managementului pozelor după fiecare sesiune și să facă descărcarea după regulile proprii, varificate și mai ales care îi sunt utile obiectivelor urmărite.

(22 mai 2016)