Se zice că acum mulți ani, funcționarii Institutului de Matematică erau foarte stresați că marele matematician, academicianul Grigore MOISIL își făcea un program flexibil, venind la muncă la ora pe care el o considera necesară și pleca de acolo tot așa, la ora potrivită lui. La un moment dat un birocrat și-a luat inima-n dinți și l-a întrebat de ce procedează așa. Marele Grigore MOISIL i-a răspuns:
- Dacă ai nevoie de c-r-l meu vin la 8 și plec la 4, dacă ai nevoie de capul meu, lasă-mă să procedez cum trebuie.
La români ideea este ca salariatul să stea la servici 8 ore, căci nu interesează ce face el acolo. Mergând pe această logică, ideea de telemuncă nu i-a bântuit deloc pe șefi, pe patroni și pe conducătorii statului. Ei au avut nevoie de c-r-l salariaților pe scaun 8 ore nu pe ce muncesc respectivii.
A venit pandemia și s-a trecut la telemuncă, dar nu atât cât ar trebui. Încă mai este loc de mai bine și de mai mult. Nici excesele niu sunt necesare. Trebuie lucrat în echipe virtuale și sunt sigur că rezultatele sunt dintre cele mai bune. Există acum managementul de documente care rezolvă multe și se știe cu exactitate care este aportul în online al fiecărui salariat. Deci telemunca nu înseamnă chiul cum cred proștii, ci un altfel de muncă, în care productivitatea se măsoară cu exactitate și calitatea muncii se măsăară fără eroare.
(19 martie 2021)
