PIEDONE, dezlănțuitul

De când a fost numit președinte la ANPC - Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, Cristian POPESCU PIEDONE își face simțită prezența. A mers la Constanța, a vizitat supermarketuri, restaurante și a aplicat sanțiuni. A închis restaurante și un supermarket. A mers în nordul capitalei și a închis un supermarket, dar și restaurante. Eu îmi imaginam că există management prost, dar atât de prost management ca acolo unde PIEDONE a tras obloanele, chiar nu mi-am închipuit că există.

Nici nu mă miră că galantarele de marfă erau jegoase. Nici nu mă miră că uleiul era refolosit la prăjit cu mult peste normele admise. Nu mă miră că alimentele erau ținute în condiții necorespunzătoare. Toate acestea s-au întâmplat din cauza unui management prost și a unos lucrători lipsiți de educație, pentru care sintagma merge și așa este mottoul lor de viață. Niște indivizi care nu se respectă pe ei înșiși, nu vor respecta pe alții și vor proceda de o superficialitate rar întâlnită în tot ceea ce fac.

(21 februarie 2025)

Struguri fără sâmburi și amintiri din comunism

Zilele trecute am cumpărat de la Kafland din Mihai Bravu o caserolă cu struguri fără sâmburi. Când să consum am văzut ceva aiurea: 

- acolo erau două tipuri de struguri fără sâmburi;

- unii struguri de deaupra erau de foarte bună calitate și dulci;

- cei de la fundul caserolei erau verzi și acri;

- hoție mioritică de a fura prin non-calitate.

Mi-am adus aminte de vremurile comuniste când mergeam în practică agricolă toamna la cules de porumb, legume sau struguri.

Când am fost la recoltat de gogoșar se făcea export spre Germania. Se culegeau gogoșarii și se puneau în lădițe. Gogoșarii cei mai mișto erau selectați și puși în anumite lădițe. Gogoșarii cei mai nasoi erau puși în lădițele care se încărcau primele și ajungeau în fundul tirului. Apoii veneau gogoșarii mai puțin nasoi și tot așa. Ultimii erau îcărcate câteva rânduri de lădițe cu gogoșarii cei mai mișto, de expoziție. La recepție, prin sondaj, erau găsitți gogoșarii cei mai frumoși. Nimeni nu stătea să descarce un tir și să ajungă la gogoșarii nasoi. Pe nemți, i-au păcălit ăia de la ferma unde lucram, căci mânăriile ei le făceau. Noi ne ocupam să recoltăm. Sortarea ei o făceau cu șmecherii lor și chiar cu delegatul care și ăla era un corupt pentru doi arginți.

Cu strugurii lucrurile au stat tot așa. Numai că atunci când a fost export către ruși, strugurii noasoi erau puși la început și numai strugurii de expoziție reau puși în tir ultimii. Rușii nu erau așa de tâmpiți și probabil pentru că s-au prăjit, au comandat o cantitate foarte mare, dar la recepția de la ei au făcut verificarea totală a calității și i-au pus pe exportatori să vină să-și ia marfa care fusese declarată necorespunzătoare. Totul se întâmplase înainte de a sosi noi și am prins etapa în care sortarea era la sânge, toți strugurii pentru ruși erau ca de expoziție.

Se vede că supermarketurile nu au controlul calității totale și de aceea merg și ei pe minima rezistență, mai ales că plata o fac probabil funcție de vânzări. Oricum, le garantez că voi beli ochii mari în clipa când voi mai lua struguri fără sâmburi, mai ales că am păstrat și bonul am păstrat și caserola. Pe mine nu mă păcălește nimeni de două ori.

(10 mai 2017)

Management eronat în supermarket-uri

Mergând în supermarket nu reușesc decât să-mi fac nervi pentru că:

• dacă într-unul lipsește ceva, toate nu au acel ceva indiferent despre ce market e vorba;
• schimbă locul rafturilor cu produse încât e imposibil de a face cumpărături ca ieri;
• aduc de fiecare dată alte produse echivalente;
• utilizează tehnici vulgare de a te fura din ochi;
• nu-și instruiesc vânzătorii pentru a face comerț civilizat.

În toate supermarket-urile se lucrează ca acum 100 de ani, fără să se țină seama că suntem în societatea informațională. Ei, acolo în hoția lor pun tot felul de comisioane cu vizibilitatea la raft, fără să se gândească la client. În mintea lor seacă, îl văd pe client tot în spiritul de începul de secol al XX-lea, când omul avea timp. Acum omul vine, știe ce are de cumpărat și nu are timp, drept care el nu stă să cotrobăie prin mărfuuri și să orbecăie până găsește ceea ce are nevoie. El știe un produs, l-a verificat, pe acela îl vrea, îl ia de la locul pe care îl știe și trece la alt produs din lista făcută de acasă. Acum, când pe eticgete scriu tot felul de chestii, producătorii în primitivismul lor te fură din ochi:

• folosind ambalaje mai mari;
• reducând gramajul dar menținând prețul;
• ademenindu-l pe client cu Ț+1 la preț de Ț, dar în realitate setul de Ț+1 e mai scump;
• ridicând fundul paharului,  încât conținutul e mic, paharul pare mare.

Chiar azi am probat exact toate acestea și m-am convins că la noi managerii din supermarket-uri trăiesc în trecut. Ei pun niște promoții cu puncte dar sunt niște hoți că așa-zisele lor reduceri sunt de fapt umflări de prețuri. Cartelele de fidelitate sunt falsuri de adormit copiii, pentru că nu există comerciant care să se gândească la altceva decât cum să-l înșele pe client.

(21 octombrie 2016)

Pleacă rețelele de market-uri din Ro?

Acum a apărut o nouă temă de dezbatere și anume plecarea rețelelor de supermarket-uri din România. Este o temă falsă pentru că:

• nu pleacă;
• au investit foarte mult;
• sunt prea lacome;
• aici au profituri uriașe,
• vând mărfuri de claitate proastă;
• lumea neavând încotro, cumpără de la ele;
• funcționează pe bază de cartel criminal;
• sunt lăsați în pace de autorități;
• cu reclame mincinoase la tv sunt eficiente.

Dacă ar pleca, unii se bucură și retrăiesc vremurile idilice ale alimentelor sănătoase, ale piețelor, ale micilor producători. Să ne lămurim: țara noatră este o economie de subproducție de orice tip și cu deosebire în zona produselor alimentare fie din industrie, fie de la direct producători. Apar o serie de întrebări:

• dacă chiar aveam o agricultură bine dezvoltată de ce aceasta nu are și magazinele ei românești unde să se vândă produsele, așa cum erau aprozarele?
• dacă chiar aveam o industrie de bunuri alimentare, de ce nu există magazine unde acestea să se vândă și mai ales unde clientul să fie și mulțumit?
• dacă chiar aveam investitori, de ce aceștia nu s-au grăbit să investească în a face supermarket-uri unde tot ei să se ocupe de a pune cap la cap pe producători și unde clienții să găsească marfă ca lumea?
• dacă tot ne lăudăm cu intelighenția noastră care dă pe afară, de ce nu există un management românesc în a colecta laptele, în a colecta fructele și a aduce în magazine aceste produse, așa cum visează unii?

Există un proverb: plecarea stăpânilor, bucuria nebunilor.
Îmi este o foarte mare teamă că prin plecarea rețelelor de supermarket-uri vor reînvia:

• alimentarele cu galantarele gloale;
• aprozarele cu cartofi cu pământ;
• vâzătorii obraznici;
• cozile interminabile la carne;
• cartelele de ulei și unt;
• propaganda că este bine.

Și toate acestea pentru că sunt mari probleme legate de riscuri. S-a întrebat cineva de ce comuniștii nu s-au legat de florăresele din piețe? Se știa nivelul extraordinar de mare al perisabilității mărfii și nimeni nu s-ar fi angajat la a desfășura o activitate cu ce depășeau limite admisibile.
De 25 de ani capitalul românesc a înflorit, fie că a fost făcut prin furăciuni, fie prin escrocherii, fie prin afaceri onoroase cu statul, însă prea puțini din acești bani s-au dus spre industrie sau spre comert, ci:

• în vile de lux în Monaco;
• în conturi în străinătate;
• of shore accoun account;
• în genți și pantofi de lux;
• vacanțe costisitoare;
• în shoping extravagant.

N-am văzut să apară un supermarket mirotitic. Au mai apărut magazine cu produse bio dar care au dispărut doar pentru faptul că nu au menținut calitatea și vindeau produse făcute în condiții improprii sau produse cu E-uri luate de la engrosiști, doar că le vindeau la niște prețuri aberante.
În opinia mea, revenirea la ceea ce însemna comerțul în România în perioada interbelică este o utopie, după 50 de ani de comunism și după 25 de capitalism de cacao. Ce a fost nasol pe vremea lui ceaușescu cu halalea, dar dacă pleacă rețelele de supermarket-uri de aici, va începe un haos sublim, cu explozii de prețuri, pentru că:

• nu este producție de alimente de bază care să satisfacă necesarul;
• lipsesc marii importatori de carne autohtoni;
• nimeni nu investește acolo unde irscurile sunt mari;
• lăcomia intermediarilor va sugruma și producția și pe client.

Vă era așa dor de cartofii cu pământ de pe vremea lui Ceaușescu? vă era dor de galantarele goale de pe vremea lui Ceaușescu? Dacă doriți să faceți foamea, bucurați-vă că pleacă rețelele de supermarket-uri. Dacă eram noi așa de brânzoși, de ce nu am făcut magazine pline cu de toate, căci market-urile au venit după 1995? În 5 ani era timp suficient pentru a umple galantarele din circurile foamei...
Producătorii și comercianții de aici au avut 25 de ani și toate avantajele să se organizeze, să producă și să comercializeze produselele lor la prețuri de excepție. N-au făcut-o din lipsă de:

• management;
• coordonare;
• principii;
• conștiință;
• coordonare;
• strategie;
• facilități.

Am mari rezerve că peste noapte tot ce nu s-a făcut pentru a-i încuraja pe români să dezvolte producție și comerț civilizat de alimente, se va face peste noapte.
Am rezerve că lanțurile de market-uri vor pleca. Un strop de miere atrage mult mai multe muște decât o cană cu fiere. Mierea e aici, fierea este de pe unde vin ei că acolo lucrurile sunt foarte bine așezate și exploziile de profituri sunt inexistente. restul sunt povești alarmiste.
Pleacă rețelele de market-uri din Ro? Nu, nu aveți nicio grijă. Nu pleacă. Unde le este mai bine ca aici?

(23 iulie 2016)