Dispariția diplomelor false în epoca digitalizării și IA

Digitalizarea completă presupune existența unor baze de date, pe care Inteligența Artificială - IA le analizează și scoate la iveală toate neconcordanțele, de toate felurile, căci analiza de conținut digital este necruțătoare, prin obiectivitatea ei crudă, rece și imparțială.

Există baza de date a rezultatelor de la bacalaureat din toți anii.

Există baza de date a diplomelor de bacalaureat.

Există baza de date a absolvenților examenului de licență.

Există baza de date a diplomelor de licență.

Există baza de date a absolvenților cursurilor de masterat.

Există baza de date a diplomelor de master.

Există baza de date a doctoranzilor.

Există baza de date a diplomelor de doctori ale căror titluri au fost validate.

Există formatul electronic al dosarelor de personal din organizații de stat și din mediul privat.

Unui mediu de analiză înzestrat cu Inteligență Artificială - IA îi ia câteva secunde pentru a verifica dacă diplomele persoanei care dorește să se prezinte la un concurs sau care dorește să se angajeze sunt adevărate, căci diplomele false intră în vaze de date, dar sunt lipsite de fundament atunci când este vorba de a verifica ceea ce s-a întâmplat pe durata studiilor. Apar neconcordanțe flagrante, căci falsificatorii de diplome nu sunt atât de inteligenți încât să realizeze produse perfecte, care să fie acceptate de produsele de analiză a bazelor de date. Fie că apar serii și numere identice ale unor diplome, fie că apar elemente specifice furtului de identitate reclamat, fie că apar neconcordanțe, așa cum s-a văzut în cazul nefericitului Ionuț piteșteanul, care nu s-a uitat în oglindă să vadă cât de tâmpit este.

 




(18 aprilie 2026)

Necesitatea interconectării bazelor de date pentru Biroul Electoral Central

Azi s-a deschis cutia Pandorei când s-a luat decizia verificării semnăturilor cu care s-a mers la europarlamentare de către partidul Dianei ȘOȘOACĂ. Să nu uităm nicio clipă că Diana ȘOȘOACĂ este avocat și că ea a depus zeci și zeci de plângeri penale. Cred că mai are să depună plângere penală împotriva timpului care se scurge implacabil, împotriva voinței ei.
Nu mă apuc acum să spun ce se va întâmpla dacă se trece la verificarea semnăturilor și la aplicarea principiului de drept că legile privesc viitorul și nu trecutul și la depunerea cererilor de renumărare a semnăturilor și la alte alegeri.
În opinia mea, cred că în viitor trebuie:
- stabilit un formular care să permită verificarea automată a tabelelor cu semnături,
- achiziționat de software care să scaneze CNP, nume și prenume, semnătura, adresa,
- accesate bazele de date pentru a verifica validitatea datelor,
- compararea semnăturii din formular cu semnătura anterioară a susținătorului,
- validarea candidatului după validarea automată a susținătorilor lui.

Orice altă abordare este generatoare de incertitudini, cu repercusiuni nebănuite, căci în disperare de cauză, candidații invocă cele mai ciudate și mai neverosimile argumente pentru a-și apăra mandatele obținute prin vot, chiar dacă fundamentul, listele de susținători, este șubred. Eu știu că admiterile în Academia de Studii Economice de acum 20 de ani se țineau cu teste grilă, iar paginile erau scanate și nu-mi amintesc să se fi găsit erori, cât știu eu că s-a procedat astfel. Și acum, cu un software bun, cu scanere bune și cu operatori instruiți, dacă se analizează formularele, sunt excluse rateurile și se vor găsi neconcordante la CNP-uri, la numele persoanelor, la adrese de domiciliu și dacă se insistă, există posibilitatea de a analiza inclusiv semnăturile. Neconcordanțele vor fi prezentate diferențiat și deciziile care vor fi luate vor trebui să fie greu de combătut, fie că e vorba de acceptarea candidaturii, fie că este vorba de respingerea ei.

Interconectarea bazelor de date de la evidența cetățenilor, de la pașapoarte și de la bănci sau orice alte baze de date unde sunt elemente existente în listele cu susținători, pentru a se face verificări încrucișate, este absolut necesară pentru a asigura acuratețea procesului și BEC să devină o instituție infailibilă.






(12 decembrie 2024)

Aplicația informatică a cardului european de sănătate este de secol 17

Cine are curiozitatea să acceseze aplicația informatică pentru a obține cardul european de sănătate, va constata că este de un primitivism exemplar, din moment ce nu accesează baze de date, lucru dovedit de documentele pe care le cere sun formă de fișiere în format pdf sau jpg. Aplicația cere să se încarce talonul de pensie, talon care există în baza de date a Casei Naționale de Asigurări Sociale și fotografia cărții de identitate, care există în baza de date a Ministerului de Interne.
Dacă cei care au proiectat aplicația pentru cardul european de sănătate știau un pic de meserie, ar fi făcut în așa fel încât:
- doritorii să-și creeze cont la ei,
- opțiunile să permită generarea cardului în anumite condiții,
- încărcarea de fișiere să nu fie necesară.

Digitalizarea este o treabă grea și în afară de generarea automată fără validarea corectitudinii fișierelor transmise, nimic nu este de secol al XX-lea în această aplicație informatică aflată în uz curent. Ea este o aplicație informatică deschisă, transpunere mecanică a modului de eliberare a cardului european de dinainte de digitalizare când omul venea la ghișeu cu documentele, primea un număr de înregistrare și fie i se trimitea cardul prin poștă, fie omul revenea la ghișeu să-și ridice cardul. Acum există baze de date operațional de unde se preiau toate elementele și nu mai trebuie să vină nimeni cu nimic. Cardul de sănătate se eliberează doar prin simpla cerere sau automat la expirarea celui existent, dacă solicitantul a dat o astfel de opțiune. Restul, arată că nu avem autostrăzi, nu avem poduri, nu avem mai nimic, pentru că nici nu ne dăm silința să ne autodepășim, ci promovăm mediocritatea peste tot.

(19 iulie 2024)

Reproiectarea documentelor în era digitalizării

Cei care habar nu au de ceea ce înseamnă informatică în general și digitalizare în particular, pun carul înaintea boilor și în loc să simplifice lucrurile, ei le complică îngrozitor. În sistemele informaționale în care computerul nu există se lucrează cu tot felul de documente. Când se trece la digitalizare, aceste documente trebuie reproiectate pentru că:
- există baze de date cu informații deja încărcate,
- redundanța trebuie gestionată,
- oamenii trebuie să simtă că munca lor este ușurată,
- informațiile din documente se reduc ca volum,
- problema corectării se eficientizează,
- se fac validări în timp real. 
Reproiectarea documentelor se realizează în scopul tratării problemei de rezolvat în așa fel încât utilizatorul aplicației informatice să ofere toate datele necesare și atunci când se lansează aplicația în execuție să nu mai fie necesare date suplimentare și reliarea unor etape care preced soluționarea. datele trimise spre rezolvarea problemei, trebuie să fie complete și corect, fără a fi solicitate în exces informații care se preiau din alte baze de date, cu care aplicația relaționează.

Multe aplicații impun ca utilizatorul să-și creeze un cont unde oferă o serie de date, pe care aplicația le va folosi ori de câte ori este nevoie, fără a le mai cere utilizatorului la fiecare problemă pe care acesta dorește s-o rezolve. În reproiectarea documentelor deci nu vor mai apare acele câmpuri pe care utilizatorul le-a definit când și-a creat contul.

Documentul reproiectat este posibil să aibă câmpuri care sunt poziționat altfel decât erau în documentul inițial și să aibă câmpuri noi, precum elemente de identificare, parole de acces la rezultate, date la care rezultatele sunt accesibile și adresa unde se află aplicația. În cazul în care sunt necesare fișiere cu anumite documente se va specifica dimensiunea sau formatul, dar obligatoriu, acele documente vor fi specificate exact și modul de încărcare va permite verificarea ce va permite lansarea în lucru a cewrerii utilizatorului dacă datele sunt complete și corecte, aici incluzând chiar fișierele încărcate.

(17 iulie 2024)

Soluție de secol al XV-lea în digitalizarea mioritică

Am avut surpriza să constat că:

- pacientul merge la medic,
- medicul selectează analizele și le trece în formular,
- este creat un fișier care se stochează în computer,
- se tipărește buletinul de analiză,
- medicul dă pacientului un buletinul de analiză,
- pacientul merge cu buletinul la laborator,
- operatoarea de la laborator reintroduce datele din buletin, 
- se recoltează probele pentru analize,
- se scriu rezultatele într-un fișier,
- pacientul primește fie rezultatul tipărit, fie fișierul și-și tipărește rezultatele,
- pacientul merge la medic cu rezultatul tipărit al analizelor.

Se vede clar că sluția este primitivă, de secol al XV-lea, realizată de niște ageamii în ale informaticii, căci dacă ar fi fost altcumva se proceda astfel:

- pacientul merge la medic,

-medicul selectează ce analize trebuie făcute,

- este creat un fișier care se stochează într-o bază de date,

- eventual tipărește acel fișier ce devine buletin de analize,

- pacientul primește fie formularul, fie un cod de identificare,

- pacientul merge la un laborator, cu formularul sau cu codul,

- operatorul de la laborator se autentifică și accesează baza de date,

- sunt preluate acele elemente care generează coduri de bară,

- se fac recoltările,

- se lipesc etichetele pe eprubete,

- probele pleacă la alborator,

- se fac măsurători,

- rezultatele sunt trecute într-un fișier,

- fișierul are cod de identificare,

- fișierul se stochează într-o bază de date,

- pacientul primește fie fișierul cu rezultate pe care și-l tipărește, fie pagini tipărite,

- medicul primește un mesaj că au fost realizate analizele și există rezultatele,

- medicul are acces la baza de date cu rezultate după ce se autentifică.

Se observă că soluția include fluxuri continue și este exclusă reintroducerea datelor din formularul de analize, iar bazele de date sunt soluția ce exclude acele etape intermediare. Tipărirea este opțională în toate cazurile și rolul pacientului este doar de a furniza probe, iar rolul celorlalți actori este redus strict la ceea ce profesia lor le impune să facă, fără operații redundante.

Motivările legate de securitatea fluxurilor nu sunt justificate, din moment ce există bănci virtuale și fluxurile bănești sunt realizate fără niciun risc în acestea, iar sumele vehiculate nu sunt deloc neglijabile. Disciplinarea operatorilor, oricare ar fi ei, este cheia succesului în gestionarea corectă a acestor fluxuri.

(15iulie 2024)

Actualizările pe rețeaua de socializare FACEBOOK

Informatica are reguli foarte clare în ceea ce privește lucrul cu bazele de date. Rețelele de socializare operează cu baze de date. Cei care au conturi pe FACEBOOK sunt într-o bază de date. Crearea unui cont pe FACEBOOK înseamnă crearea unei înregistrări în vaza de date a rețelei de socializare. Când punem poze sau texte, nu facem altceva decât să punem conținut digital multimedia în baza de date. 
Dacă dorim să ne ștergem contiul, el nu se șterge, ci se dezactivează înregistrarea din baza de date. 
Ca orice vază de date și baza de date a rețelei de socializare FACEBOOK trebuie actualizată. Actualizarea se face de către cei care au creat contul, dar Inteligența Artificială - IA, va permite actualizări în baza de date FACEBOOK mult mai fine decât până acum. Lumea are nedumeriri pentru faptul că dacă o persoană a decedat, contul ei de pe FACEBOOK nu reflectă acest lucru, dacă rudele celui dispărut nu acționează ca atare. În condițiile existenței componentei de Inteligență Artificială - IA în rețeaua de socializare FACEBOOK, contul unei persoane decedate va avea un cu totul alt conținut și în niciun caz nu se va mai întâmpla ca acum ca de ziua de naștere a respectivei persoane să i se adreseze felicitări, cum se întâmplă acum. Va mai trece ceva timp, dar problemele se vor rezolva mult mai elegant decât eliminarea de fotografii cu texte obscene, de pe vremea când pixelii nu erau și ei supuși analizei, așa cum se proceda cu textele redactate cu un editor de texte.

Eu mă și mir că fără Inteligența Artificială - IA, problema enunțată se rezolva, dacă se insista ceva mai mult cu corelarea conținutului digital, fără ca să fie nevoie de operator manual pentru astfel de actualizărti. Se știe că WIKIPEDIA.com are un mecanism care actualizează destul de rapid, automat și de corect baza de date atunci când este vorba de înregistrarea datei decesului persoanelor aflate în baza de date, atunci când nedoritul eveniment se produce.


(18 august 2023)

Actualizarea bazelor de date condiția funcționării digitalizării

 Succesul digitalizării în general și al informatizării în special este determinat de gradul de cuprindere al bazelor de date și de actualizarea în timp real acestora. Altfel spus, trebuie ca bazele de date să conțină toate informațiile necesare descrierii unui produs, unei persoane sau a unui eveniment și dacă apar modificări, ele trebuie operate pe loc, nu mult mai târziu, pentru că afectează calitatea deciziilor pe care le iau cei care consultă bazele de date.

Am văzut în vremurile de demult portaluri importante, cu ștaif, care erau neactualizate. M-am și mirat cum la acel nivel nu există preocuparea de a reflecta exact activitățile și persoanele din acele organizații, căci acele activități și persoane defineau de fapt calitatea organizației. Exista un dezinteres față de mediul online, deși acesta este extrem de puternic în a influența și a manipula mase largi de cetățeni.

Ieri 15 iunie 2023, am avut surpriza să constat că un portal important, articolul de la adresa 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sebastian_Burduja

era actualizat, adică era adăugată noua poziție a lui Sebastian BURDUJA de ministru al energiei, actualizare efectuată, zic eu, automat, așa cum se fac multe dintre actualizările articolelor, mai ales atunci când persoane publice pleacă dintre noi către cele veșnice. 

În momentul de față portalurile nu sunt înzestrate cu software ce include elemente de inteligență artificială. În momentul în care se va produce și acest salt calitativ, evident, conținutul digital al articolelor se va modifica substanțial în zona actualizării, adică se va produce adăugare de conținut digital, sub forma unei fraze standard, ca de exemplu, Sebastian BURDUJA a depus în data de 15 iunie 2023 jurământul de credință față de țară în fața președintelui României în calitate de ministru al energiei.

Partea cea mai interesantă legată de actualizarea conținutului digital va fi în cazul în care portalurile deschise vor fi supuse acestui proces în mod automat și se vor opera corecții. Mulți autori de conținut digital folosesc definiții eronate, ortografiază greșit numele unor persoane, utilizează titluri incomplete de lucrări sau omit prezentarea unor evenimente mai puțin reprezentative sau chiar neconvenabile din viața lor. Actualizarea conținutului digital în acest caz constă în:

- corectarea denumirilor greșite,

- înlocuirea datelor calendaristice greșite,

- adăugarea de texte privind activități omise,

- redefinirea unor texte pentru a crește claritatea,

- adaptarea de texte conform unor standarde.

Inteligența artificială va juca un rol esențial în a aduce conținutul digital la un nivel cât mai ridicat de completitudine și de corectitudine, căci inteligența artificială va opera foarte mult cu conținut digital oficial, garantat, construit prin scanate și conversie, ceea ce exclude posibilitatea intervențiilor frauduloase, în ideea de a falsifica manual elemente de conținut digital de către operatorul uman.

(16 iunie 2023)

Bazele de date și administrarea lor

Administrarea bazei de date este o treabă pe care trebuie s-o facă numai un specialist cu calități morale și care este un om integru. Nu oricărui nene îi dai pe mână o bază de date, pentru că acel nene are:
- acces nelimitat la baza de date,
- cunoaște parolele operatorilor pe conținutul bazei de date,
- știe tot ce mișcă îl legătură cu baza de date,
- dă OK pentru efectuarea de operații speciale pe baza de date,
- asistă derularea tuturor proceselor legate de baza de date,
- oferă sau limitează drepturi pentru operatorii care actualizează câmpuri din baza de date,
- răspunde de calitatea și integritatea bazei de date.

Am văzut administratori de baze de date care sunt adevărați profesioniști, cărora nu le scapă nimic în ceea ce privește dinamica de conținut a bazelor de date și care dispun de numeroase chei de control, în așa fel încât nimeni nu are cum să-i ducă cu preșul dacă au făcut o operație eronată pe baza de date și nu au curajul s-o corecteze. Ei au imaginea a tot ce se întâmplă pe conținutul bazei de date din punctul de vedere al fiecărui operator. La ora actuală se știe că nu se șterg informații, ci actualizarea de câmpuri se face prin adăugarea de informații din care rezultă momentul, cine a actualizat, ce modificare a făcut. Vechile valori rămân la locul lor. Deci nimeni nu mai are nicio scăpare în cazul în care dorește să zburde aiurea, depășindu-și rolul, care nu are cum să fie schimbat decât cu acordul administratorului...


(22 mai 2023)

Bazele de date și actualizarea lor

După părerea mea, actualizarea bazelor de date este sarea și piperul în orice sistem informatic unde apar bazele de date. A actualiza o bază de date înseamnă:
- a adăuga înregistrări când colectivitatea la care se referă baza de date crește numeric cu noi elemente,
- a modifica acele câmpuri care reflectă noua realitate referitoare la fiecare element din colectivitate,
- a dezactiva acele elemente care devin nenecesare în baza de date,
- a insera noi câmpuri pentru a descrie noi caracteristici ale elementelor din colectivitate,
- a adăuga noi chei de regăsire a elementelor după noi criterii.

Cine nu este în stare să actualizeze baza de date în timp real, să nu se apuce să lucreze cu baze de date, căci o bază de date neactualizată face mai mult rău societății chiar și decât inexistența ei. Au devenit proverbiale bazele de date cu alegătorii decedați, care nu au avut înregistrările dezactivate chiar în momentul în care a fost emis certificatul de deces. Amânarea oricărei operații de actualizare a unei baze de date echivalează cu anularea bazei de date în integralitatea ei, căci a calcula un indicator agregat când lipsesc termeni reali, înseamnă a obține valori care nu reprezintă nimic. Este ca și cum ai crede că ți-au rămas în buzunar cei 500 de lei pe care tu i-ai cheltuit, dar ai uitat că nu-i mai ai, ci îi mai crezi în buzunarul tău.


(22 mai 2023)

Bazele de date și popularea lor

Îmi aduc aminte de un nene care a venit și făcea pe deșteptul că el a proiectat un sistem de baze de date despre disciplinele din ASE și le turuia acel nene de nu mai știai că va și termina. L-am întrebat care este modul de populare a acelui sistem de baze de date și a dato-n bâlbă. Toată lumea care se crede deșteaptă știe să conceapă baze de date de mare complexitate despre orice. Problema este de a popula acele baze de date și apoi de a le actualiza. Dacă am un muzeu cu 10.000 de piese, fac o bază de date în care descriu piesele și dacă sunt și șmecher, adaug tot felul de poze despre fiecare piesă. Ideea este nu de a proiecta baza de date, ci de a o pupula, adică de a descrie în 10.000 de înregistrări ale bazei de date, cele 10.000 de articole de artă existente în muzeu. Dacă un om realizează 20 de înregistrări pe zi, vor fi necesare 500 de zile, deci ne dăm seama că nu este deloc simplu să populăm o bază de date. De dat din gură este ușor. Tot poporul are posibilitatea să trăncănească. Numai că lucrurile sunt foarte dificile.

Să zicem că avem o bibliotecă cu 3.000.000 de exemplare de cărți și de reviste. Vrem să facem o bază de date cu 3.000.000 de înregistrări. Dacă totul merge perfect și dacă pentru o înregistrare sunt necesare 20 de minute, pentru a popula baza de date avem nevoie de 60.000.000 de minute, adică de 1.000.000 de ore, adică de 41.667 zile, adică de 114 ani, în condițiile în care lucrează un om. Dacă facem o echipă de 50 de oameni, sunt necesari 2,3 ani, iar dacă lucrează 200 de oameni, popularea bazei de date durează sub 7 luni. Nu am spus că este vorba decât de a introduce date despre cărțile și revistele din bibliotecă. Scanarea cprților, revistelor, ziarelor este altă mâncare de pește. Se vede că o bază de date foarte serioasă nu se populează bătând din palme, ci necesită muncă foarte multă. Să nu uităm că trebuie făcută în prealabil o analiză atentă și o simulare a populării, înainte de a bate în cuie structura înregistrării, pentru a nu ne găsi în situația jenantă de a reproiecta înregistrarea când ne dăm seama că am uitat ceva câmpuri care apar pe traseul la popularea unor elemente din bibliotecă, de care nu am știut și acestea au caracteristici de care noi nu am ținut seama, deci le lipsesc câmpurile unde să le descriem.

(22 mai 2023)

Bazele de date, de la mit la realitate

Despre bazele de date eu am amintiri destul de urâte.
Prima amintire a fost aceea că nu am văzut baze de date adevărate, fără fisură până după anul 2010.
A doua amintire a fost aceea că pe mulți i-am auzit vorbind despre baze de date și mai ales despre tabelă, fără a ști despre ce vorbesc, pentru că la mine, cel care vorbește despre ceva, trebuie să coboare la nivel de bytes și să-mi spună cum stau lucrurile, ca să-l înțeleg că știe cum se referă articolele și cum funcționează stocarea informațiilor acolo unde vorbim de colectivități de miliarde de înregistrări.

A treia amintire este legată de faptul că nu am văzut și eu implementată o aplicație de baze de date de către niște persoane, ceva legat de activitatea unei colectivități formată din mai puțin de 100 de persoane, care să permită câteva selecții după criterii bine definite. Deși eu nu lucrez cu baze de date am demonstrat respectivelor persoane că eu sunt în stare, fără să mă dau rotund, să fac o bază de date cu 200 de elemente, care să fie operațională și care să facă exact ceea ce persoanele ar fi trebuit să facă, dar nu au făcut.

A patra amintire este legată de filmul Made in Italy cu Ana MAGNANI în care o femeie merge la primărie să obțină o adeverință. După consultarea bazei de date obține o hârtie mototolită. Se întâmpla prin 1970.

Există un mit legat de bazele de date, numai că bazele de date sunt o realitate. Mitul este dat de așteptările pe care le generează bazele de date și realitatea este că ele produc dezamăgiri cumplite.

Să nu uităm că președintele Emil CONSTANTINESCU, avea obiceiul să felicite pe tinerii care făceau majoratul. Folosind o bază de date neactualizată, el a trimis o scrisoare de felicitare unei tinere care decedase de ceva timp. A fost un eveniment nefericit, generat de o bază de date eronată. Machedonii au o vorbă: dacă într-o oală de ciorbă pui o lingură de c-c-t, totul c-c-t se numește. Se potrivește de minune bazelor de date, atunci când conținutul este compromis de un număr introdus greșit. La un examen național cu 150.000 de concurenți, o medie introdusă greșit generează un adevărat tsunami căci aici nu funcționează legea numerelor mari.

Dovada reală a faptului că nu dispunem de baze de date corecte și complete este dată de faptul că în anul 2022 a fost făcut un recensământ. dacă existau baze de date adecvate, acest recensământ nu mai era necesar, ci doar se foloseau indicatorii agregați calculați prin parcurgerea de baze de date.


(22 mai 2023)

Inteligența Artificială - IA și Bazele de Date - DB

Foarte multă lume vorbește despre Inteligența Artificială - IA, mai ales în raport cu ceea ce televiziunile prezintă prin rezultatele spectaculoase pe care IA le oferă. Că apar poze trucate du TRUMP, că apar discursuri prefabricate cu personaje virtuale din lumea politică, fac deliciul publicului, dar deformează totul despre adevărata IA. Pentru a vorbi despre adevărata IA, trebuie să vedem cum aceasta are puterea de a ne influența pe toți, prin puterea de analiză a informațiilor. 
Adevărata Inteligență Artificială se dovedește eficientă numai și numai atunci când există posibilitatea de a consulta baze de date naționale, extrem de puternice, care conțin date complete și corecte.

Ca să vedem cum stau lucrurile, voi spune cum acționează aplicațiile înzestrate cu IA la examenul de obținere a permisului de conducere auto. Candidatul are amprentele digitale stabilite înainte de începerea examenului de la sală. Dacă el nu știe să citească, acum, există posibilitatea de a completa grila prin altă persoană. Acum IA nu-i va permite acest lucru deoarece aplicația de IA preia mișcările capului, a privirii candidatului și compară amprentele celui ce tastează cu amprentele candidatului, dar analizează și ceea ce este în jurul candidatului prin intermediul informațiilor transmise de camere de luat vederi și de microfoane.

Și în cazul în care o persoană merge să solicite un anumit sprijin, bazele de date sunt consultate și va fi imposibil ca o persoană nevăzătoare să posede carnet de șofer și să conducă mașină, așa cum se întâmplă atunci când falși nevăzători obțin ajutoare sociale, dar vor să beneficieze și de avantajele pe care le oferă starea lor perfectă de sănătate. 

Un automobil inteligent înzestrat cu senzori pe volan, are posibilitatea să preia controlul mașinii și s-o tragă pe dreapta atunci când parametri conducătorului auto semnalizează un infarct. Existența bazelor de date permit asistarea procesului de deplasare cu automobilul în condiții dificile și mai mult, oferă instantaneu în cazuri de maximă urgență informații deosebit de utilă derulării actului de salvare a vieții conducătorului auto aflat în dificultate, prin informațiile agregate din mai multe baze de date, pe care le pune la dispoziție personalului de specialitate care are nevoie de ele. Aplicația cu IA are menirea de a analiza și selecta informații pentru a pune la dispoziție numai informații esențiale.

(07 mai 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Radu BERCARU

Am avut ocazia să-l cunosc pe cercetătorul științific de la ICI numit Radu BERCARU atât din lucrările publicate în Buletinul Român de Informatică, în Revista Română de Informatică și Automatică, dar și personal prin intermediul prietenului meu Alexandru BALOG, care era și el cercetător științific în ICI.

Pe mine nu m-a atras niciodată domeniul bazelor de date pentru că am întâlnit prea mulți tipi care vorbeau despre baze de date, despre tabele, fără să fi pătruns în profunzime problema. Eu, care vin din zona limbajelor de asamblare, când cineva îmi vorbește despre baze de date, eu văd zone de memorie, văd deplasări, văd pointeri și văd cum se ajunge la informație prin calcule de adrese ale înregistrărilor. Cine mă ia cu chestii aproximative, nu reușește decât să mă enerveze teribil. 

În acest context, discuțiile cu Radu BERCARU au fost extrem de productive, căci acesta stăpânea exact acele detalii ale algoritmilor de căutare și de regăsire, care mă interesau pe mine. Era o mare plăcere să discut cu Radu BERCARU, căci vorbeam aceeași limbă, a detaliilor, în care informația este stocată în zone de memorie, iar fiecare zonă de memorie este definită prin adresă de început și lungime. A căuta înseamnă a compara chei. A regăsi înseamnă a calcula deplasări până se ajunge la adresa absolută, la nivel fizic.  Că toate aceste sunt puse în masive, căci există algoritmi și tot tacâmul este o cu totul altă problemă. Oricum, limbajul nostru era comun și Radu BERCARU a fost singurul om cu care am discutat și m-am bucurat că înțeleg limba bazelor de date.

(15 aprilie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: Nicolae STANCIU

Pe  Nicolae STANCIU l-am cunoscut pe vremea când el era student în ultimii ani de facultate la Secția de Cibernetică Economică de la Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, atunci având durata de cinci ani, iar la cursuri se prezentau mari profesori selectați pe sprânceană de manea MĂNESCU, pentru a se reuși în acest fel formarea unor generații de specialiști adevărați, care în producție să rezolve probleme complexe cu metodele și tehnicile moderne ale ciberneticii economice.

Nicolae STANCIU mi-a arătat că este un om cu un nivel de inteligență excepțional, care avea o situație școlară foarte bună. Am lucrat împreună cu Nicolae STANCIU și cu Sergiu COMAN de-a lungul timpului la diferite probleme legate de realizarea de produse software și m-am convins că el are calități remarcabile de analiză, de programare și are un nivel de inteligență special în direcția realizării de componente software de mare calitate.

El s-a căsătorit cu Magdalena STANCIU, care a fost șefă de promoție la Secția de Cibernetică Economică și care a devenit asistentă universitară, apoi lector universitar în domeniul bazelor de date, la Catedra de Informatică Economică.

Nicolae STANCIU, soția și fiica lor au plecat în Canada definitiv după 1990 și am înțeles că s-au integrat de minune acolo. Nici nu m-am mirat că atât Nicolae STANCIU, cât și Magdalena STANCIU, soția lui, erau oameni foarte bine pregătiți profesionali, care m-au impresionat prin nivelul lor de performanță și prin calitățile lor de oameni pentru care munca asiduă a fost este și va fi singurul mod de a evolua în societate, iar exigența față de rezultatele muncii lor, va fi criteriul de apreciere universal valabil.



(14 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Robert KOMARTIN

Robert KOMARTIN a fost un absolvent strălucit al Secției de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică economică. El a fost înmatriculat la doctorat în data de 1 decembrie 1999, iar conducătorul său științific a fost profesorul universitar Ion LUNGU. În anul 2004 a susținut teza de doctorat intitulată  Contribuții la perfecționarea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice de 163 pagini.

Am asistat la susținerea de referate în catedră și am participat și la susținerea tezei de doctorat a lui Robert KOMARTIN. El m-a impresionat prin tenacitatea cu care a muncit, prin modul sistematic în care a abordat tematica definită în titlul tezei și prin originalitatea soluțiilor, pe care le-a validat în industrie, cum se zice, căci Robert KOMARTIN lucra la o mare firmă dezvoltatoare de software.

Robert KOMARTIN a scris o serie de articole precum Informatizare în Tomania - martie 2007, ERP - ROI, decembrie 2006, Dece eșuează implementările software, noiembrie 2006, articole care se găsesc pe Internet la adresa http://www.marketwatch.ro/autor/Robert_Komartin/

Robert KOMARTIN este un exponent de bază al școlii de informatică economică din ASE, cu care trebuie să ne mândrim, căci este omul care are soluții, are contribuții și pentru care doctoratul a fost un mijloc de a-și valida performanța, ca specialist în baze de date.

 (22 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Marcel PĂTRULESCU

Marcel PĂTRULESCU era absolvent al Secției de Informatică Economică din Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică. El a absolvit cu o medie foarte mare facultatea, căci numai absolvenții foarte buni aveau acces în centrul de calcul al ASE, unde se făcea cercetare științifică și unde salariații aveau drept de a ține cursuri și seminarii la studenții Facultății de Cibernetică.

Eu am detestat bazele de date ca disciplină pentru că eu venind din zona limbajelor de asamblare, mă enervau teribil de tare formulările diletante legate de tabelele de date și nu mi se dădeau explicații folosind variabilele pointeri sau adresele relative atunci când se vorbea despre algoritmii de căutare și de regăsire a informației. Eu studiasem documentația de BOMP și acolo lucrurile erau foarte detaliat explicate. Eu de la cei care se lăudau că lucrează cu baze de date, despre măruntaiele acestora doream să mă lămuresc pentru a fi convins de beneficiile bazelor de date, din punctul me=u de vedere de programator. Am discutat despre aceste nemulțumiri și am cerut la niște colegi din Centrul de calcul să mă pună și pe mine în legătură cu cineva care știe să-mi răspundă la întrebările mele de om prea curios și prea ciudat.

Mi s-a zis că Marcel PĂTRULESCU este omul providențial. Am fost pus în legătură cu mai tânărul meu coleg Marcel PĂTRULESCU și chiar așa a și fost. Marcel PĂTRULESCU știa totul despre bazele de date, dar nu ca un om care privea din afară lucrurile, ci din interior, cu ochiul programatorului.

Marcel PĂTRULESCU mi-a oferit două articole scrise de el cu Ștefan MUSTĂȚEA și publicate în revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică despre dBASE. Ștefam MUSTĂȚEA îmi fusese profesor de programare a calculatoarelor în studenție și de la el am învățat să gândesc programele. Deci, îl știam ca pe un om serios și profund, care scrie ceva doar dacă știe foarte bine despre subiect. Articolele m-au mulțumit foarte mult și de atunci l-am văzut pe Marcel PĂTRULESCU ca un profesionist autentic. După ce eu am căpătat drept de a conduce doctorat, primul meu gând a fost să mă îndrept către două persoane care-mi dădeau garanția că vom finaliza cu mare succes stagiile doctorale, dacă le vom derula împreună. Unul dintre ei a fost Marcel PĂTRULESCU, dar am fost refuzat. L-am înțeles pe Marcel. După Revoluția din Decembrie 1989 Centrul de calcul al ASE a luat-o rău la vale, căci dispărând industria, au dispărut și contractele și Centrul de calcul nu mai avea resurse să se susțină. Nu l-am mai văzut pe Marcel PĂTRULESCU, dar am regretul că acesta ar fi fost un profesor de informatică de excepție și lucrurile în zona bazelor de date ar fi mers excepțional în colectivul foarte puternic existent.


(08 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Anda VELICANU

Anda VELICANU a fost una dintre cele mai bune studente cu care am lucrat la disciplinele Structuri de date și Limbaje de asamblare. 
Este absolventă a Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, promoția 2008. 
În intervalul 2009 - 2012, Anda VELICANU a fost preparatoare universitară.
În intervalul februarie 2012 - septembrie 2012, Anda VELICANU a fost asistentă universitară.
În intervalul 2012 - 2018, Anda VELICANU a fost lector universitar.
Din anul  2018, Anda VELICANU este conferențiar universitar.

Anda VELICANU a susținut în anul 2011 teza de doctorat de 143 pagini intitulată Baze de date spațiale în arhitectura orientată pe servicii , coordonată de profesorul universitar Ion LUNGU.

Ea a elaborat ca singur autor sau în colaborare cu colegi din colectivul de baze de date de la DICE, o serie de lucrări pe care le-a publicat în Editura ASE din București din care enumer aici Introduction to databases - 2016, Baze de date spațiale în arhitectura orientata pe servicii - 2014, Sisteme informatice inteligente pentru asistarea deciziilor în medii cu predictibilitate redusă - 2017,  Integrarea tehnologiilor Web cu bazele de date relational-obiectuale in contextul noii economii - 2012, dar și alte materiale, articole în reviste de specialitate cotate ISI sau indexate în baze de date. Ea are contribuții la Tratatul de base de date publicat în 3 volume și coordonat de Ion LUNGU.

Anda VELICANU m-a impresionat prin claritatea abordărilor ei. Ea are realizări deosebit de importante în plan științific și didactic. Trebuie să spun că este mamă a doi copilași superbi.

(20 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Emanuil REDNIC

Emanuil REDNIC a fost studentul meu. El a terminat Secția de Informatică Economică a Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. A terminat și cursuri de master tot la noi la facultate și a finalizat și un doctorat în anul 2012 când a susținut teza de 148 de pagini, intitulată  Managementul securității în domeniul cadastral , coordonată de profesorul universitar Manole VELICANU.

În vremurile când Emanuil REDNIC era student, era cam durduliu, dar fiind foarte deștept, avea o poziție foarte bună între colegii lui, care erau preocupați de a învăța programare și nu de a fi manechine de modă. După ceva timp, când l-am reîntâlnit pe Emanuil REDNIC l-am recunoscut mai mult după voce. Slăbise foarte mult. Practica alergări și participa la competiții de cursă lungă, gen maratoane sau semi-maratoane. În timp am reluat legătura și ori de câte ori venea prin țară ne revedeam și aflam la ce competiții a participat. Avea un șir foarte lung de trasee pe care le-a alergat. A fost și la maratonul din Sahara. Visul lui era să facă maratonul de la Polul Nord. Acum el s-a căsătorit. Nu am mai discutat cu Emanuil REDNIC în ultimul rând, dar sunt sigur că ambiția lui de a alerga a rămas aceeași.

Emanuil REDNIC este un informatician rasat, specialist în baze de date și arhitecturi de dezvoltare a aplicațiilor informatice complexe.



(17 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Radu GAROFEANU

Radu GAROFEANU a fost studentul meu la Secția de Informatică Economică la seral. Am lucrat împreună la lucrarea de licență și mi-am dat seama că el este un om înzestrat cu calități necesare unui programator eficient. Am continuat să ne vedem și după terminarea facultății. Sunt mulți ani de la terminarea facultății. Radu este stabilit în Timișoara, dar când trece prin București, ne auzim la un telefon și ne vedem. Este realmente o plăcere să văd cu acest tânăr a evoluat în timp și acum, ajuns la maturitate, este exact acolo unde și-a dorit, prin munca lui și prin talentul lui.
Am apreciat la Radu GAROFEANU punctuașlitatea, perseverența și un lucru care mi s-a părut esențial este legat de faptul că nu lasă nimic neverificat, astfel încât atunci când apeși pe butonul ENTER să pornească rularea programului și să se obțină rezultate complete și corecte, fără a exista riscul unor întreruperi accidentale.
Cine stă de vorbă cu Radu GAROFEANU va fi impresionat de seriozitatea și claritatea  explicațiilor lui, astfel încât nu trece la pasul următor până nu s-a convins că persoana din fața lui a înțeles despre ce este vorba și va executa operații independent de cel care a scris programul, fără a avea riscul întreruperii fluxului de prelucrare. Numai oamenii speciali au această mentalitate.


(16 februarie 2023)

Defectul bazelor de date și digitalizarea

Bazele de date au un mare defect: trebuie actualizate.
Dacă s-a născut cineva, imediat în baza de date a populației i se va realiza o înregistrare. 
Dacă s-a căsătorit cineva, în nbaza de date a populației se va schimba starea lui socială în căsătorit.
Dacă un ins a murit, va fi trecut la starea lui decedat.
Bazele de date ale stocurilor de produse din magazine se actualizează pe măsură ce au loc vânzări și aprovizionări. Atunci când există mai multe baze de date ce conțin aceleași informații și atunci când actualizările acestora se efectuează diferit, există riscuri majore de a nu conține informații care să reflecte realitatea din teren.

Să ne amintim că administrația prezidențială de pe vremea lui CONSTANTINESCU a felicitat pentru majorat o tânără care murise.

Să nu uităm că recent un medic decedat de 14 ani a primit de la ANAF o înștiințare că are de plătit o restanță de 192 lei.

Când am fost la un distribuitor de energie electrică să anulez un contract și am spus că stau pe strada Turnu Măgurele, funcționara s-a uitat la mine și m-a apostrofat că eu nu știu pe ce stradă stau. De fapt, Turnul Măgurele era noul nume al străzii care anterior se numea Dumitru PETRESCU, numele unui comunist, iar noi eram mulți ani după 1989. 

Rezultă cu stringență că trebuie:

- construite baze de date specializate ca referințe,

- actualizate complet ți în timp real bazele de date referință,

- interconectate bazele de date în procesul de digitalizare,

- să se facă o specializare obligatorie a celor care administrează bazele da date.

Defectul bazelor de date, trebuie transformat într-o mare virtute a acestora, căci o bază de date actualizată ne ferește de marile erori care au costuri foarte mari, mai ales dacă anumite activități se lasă cu alocarea de resurse care nu se recuperează niciodată sau generează efecte nedorite în rândul populației.

(03 februarie 2023)