M-am săturat de găinari și de găinării!

Ieri pe toate canalele Tv. s-a vorbit de o tanti care va face 3 ani și jumătate de pârnaie că a luat mită în formă continuată de câteva zeci de mii de euro per tranșă. M-am săturat de găinării! Vreau să văd și eu un hoț adevărat. Dacă până mai ieri, ziceam ca hoțul model să fure un miliard, acum de când cu deficitul la buget de 9,3% care înseamnă și el vreo 30 de miliarde, ridic ștacheta. Vreu să-l văd pe hoțul a două miliarde de euro, să-mi scot pălăria în fața lui, că este hoțul adevărat, plin de curaj, de idei, hoțul simbol. Nu mai vreau să văd găinari care-și periclitează cariera construită cu trudă pentru câteva ouă, pentru niște găini, pentru câteva mii de euro. M-am săturat să văd cum se fac de c-c-t un nene sau o tanti pentru o acadea. Nu vreau să văd un jaf. Vreau să văd o inginerie, ceva genial, ceva a la Gheorghe ȘTEFĂNESCU, cel cu falsificarea vinului, adică mai ceva. 

Televiziunile ar fi paralizate, căci ar trebui ele însele să iasă din tiparele stupide în care se zbat, căci publicitatea de la fără un sfert tot o găinărie este. Angajările indivizilor neperformanți pe colo și pe colo, tot găinării sunt. Acele centre turistice de informare din comune fără monumente istorice și fără de turism, tot găinării sunt. Dacă parandărătul e de 10%, aștept contractele de 20 sau 30 de miliarde de euro bucata, că de acolo un nene sau o tanti au de unde suge două sau trei miliarde de euro, să-și dovedească clasa.

(08 iunie 2025)

Gigi BECALI zice...

Gigi BECALI zice că a pierdut 1.000.000 de euro înainte de 18 mai de frica alegerii lui George SIMION la Cotroceni, caz în care moneda națională s-ar fi prăbușit dramatic...
Înainte de devalorizarea leului, 1 EURO se cumpăra cu 5,05 LEI.. După devalorizare 1 EURO se cumpăra la casele de schimb cu 5,1700 LEI. În condiții anormale,  Gigi BECALI a dat pentru un EURO în plus 0,15 LEI. Pierderea lui Gigi BECALI se obține cu aproximație 5.170.000 lei împărțit la 0,15 și obținem 34.466.666 LEI, suma pe care Gigi BECALI a schimbat-o dezavantajos în EURO, pentru a avea și el prilej să mai iasă le televizor și să pozeze în cât de victimă este el, deși AUR l-a făcut parlamentar, căci Gigi BECALI nu este în stare să creeze un partid, să fie lider. El este doar o păpușă care joacă nu așa cum i se cântă,  ci cum îl taie pe el capul, căci dacă era cioban, rămânea cioban, nu se făcea nici scriitor, nu credea că-și face dreptate singur, fapt pentru care a apărut cu cătușe și a zis ceva de BARABA...

(20 mai 2025)

193

193 este număr prim. Suma cifrelor 1 + 9 + 3 = 13 iar 13 este și el număr prim. Numai că nu numerele prime ne interesează, ci faptul că 193 reprezintă numărul de miliarde de euro cu care s-a împrumutat statu român în ultimii câțiva ani, pentru chestii despre care nimeni nu scoate o vorbuliță. Cele 193 de miliarde de euro, nu se regăsesc în:
- kilometri de autostradă,

- fabrici care să producă bunuri de consum,

- agricultura bio,
- spitale regionale,
- construcția vreunei săli de spectacole,
- construcții de școli și universități.
Cele 193 miliarde de euro au fost tocate aiurea și toată lumea ridică din umeri, atât timp cât legile sunt făcute în așa fel încât nimeni nu răspunde pentru nimic și șansa de a recupera ceva din cheltuielile aiurea sunt nule, cu siguranță și toată lumea este fericită. 

Lucrurile au luat-o rău la vale și marele adevăr se apropie cu pașii cei mai repezi cu putință, ceea ce impune luarea de măsuri severe pentru eliminarea opulenței și cheltuielilor din banul public fără rost, de către cei puși să facă cheltuieli cu chibzuială, dar care văzându-se în fața sacului cu bani și a butoiului cu miere, au băgat mâna adânc, au luat și tot au luat, iar acum a venit momentul adevărului.


(04 octombrie 2023)

Trecerea la zona EURO, un vis mult prea îndepărtat

Explicații legate de amânarea privind trecerea la zona EURO sunt nenumărate și mulți văd această trecere ca o calamitate. Eu o văd ca moment al adevărului, care ne va arăta cine suntem cu adevărat și câte parale facem. Dacă nimic nu a însemnat dușuri reci pentru noi, ca să ne trezim din starea de letargie în care ne complăcem, trecerea la zona EURO este prilejul de a ni se pune în față adevărata oglindă a faptelor noastre.

Trecerea la zona EURO nu este:

- tipărire de bancnote de euro cu ceva simboluri mioritice,

- scoaterea de monede cu chipuri de domnitori români,

- împărțirea tuturor valorilor din LEI la cursul de schimb.

Trecerea la zona EURO impune intrarea României în circuitul real al pieței în EURO cu toate consecințele. Se va vedea direct cum stăm cu productivitatea, cum stăm cu calitatea, cum stăm cu performanța și cine suntem ca popor. Teama de adevăr este cea care ne reține, căci este foarte plăcut să trăim nu neapărat în minciună, ci în povești, în legende, în basme cu Feți-Frumoși și Ilene Cosânzene, cu balauri care nu ne lasă să ne dezvoltăm, deși răul nu este în afara fiecăruia dintre noi.

Trecerea la zona EURO, un vis mult prea îndepărtat pentru că ne place povestea frumoasă în care trăim și de care nu dorim nici în ruptul capului s-o abandonăm, pentru că așa ne simțim noi bine, trăind într-un idilism ieftin, cu puținul de care nu ne-am despărți niciodată, deși 5 milioane dintre concetățenii noștri au plecat în bejenie și doar se scriu cântece plângăcioase de cât de grea e străinătatea, dar nimeni nu vrea să se mai întoarcă, s-o ia de la zero, aici, unde sunt prea multe locurile în care nu se întâmplă nimic.


(15 august 2023)

Cumpărarea falsei notorietăți

Ca să nu zică nimeni că împroșc cu noroi, mă voi pune eu în situația cumpărătorului falsei notorietăți. Să zicem că dispun de 100.000.000 de euro și vreau să vă arăt și să vă conving că eu sunt buricul pământului. Să zicem că mi-a venit ideea de a scrie poezioara.
Îmi plac femeile-n balcoane,

Cu șoldul lat și piept masiv,

Îmi plac femeile-n balcoane,

Cu caracterul agresiv.

Prima idee este să public poezioara. Merg la un redactorul unei reviste de literatură, îi prezint problema, dar nu înainte de a-i garanta o sponsorizare adecvată. Condiționez ca poezioara să apară pe prima pagină. Mai cer ca vreo 10 critici literari de valoare să scrie despre poezioara mea. Totul are o abordare și atmosfera nu se va deteriora, pentru că eu doresc notorietate, chiar dacă ea este falsă. Convingerea este un lucru la care se lucrează intens și rezultatele se văd. Revista apare exact cum am dorit eu. Am în bancă un cont cu 90.000.000 de euro.

Doresc să primesc pentru întreaga mea activitate câteva titluri de doctor honoris causa de la niște universități. Se organizează ceremoniile, mi se recunosc meritele de poet și nu numai. În contul meu se află 70.000.000 de euro.

M-am gândit că o coroniță din frunze de laur, făcută din aur de 24 K nu mi-ar strica dacă mi-ar fi acordată undeva într-o capitală mare și visul meu devine realitate. În bancă am un cont cu 45.000.000 euro. Cred că nu mi-ar strica niște aprecieri de la câțiva laureați ai premiului NOBEL pentru literatură și chiar o conferință a unui șef de stat al unei super-puteri militare. Visul ar prinde contur, dar mă mai gândesc cu un optimism debordant. 

De bine de rău, eu am terminat o facultate, pe bune, eu am făcut un doctorat, pe bune, am făcut și 42 de ani de meserie tot pe bune. Cunosc pe alții care s-au împăunat cu tot felul de chestii cu mult mai puțin decât am zis eu despre contul meu fictiv în euro. Oricum, nu vreau să sfârșesc la Târgoviște. Dacă voi crăpa, vreau să crăp în patul meu din mahalaua Bucureștilor, unde asfaltul frige.

Morala: cine are bani, cumpără notorietate de tinichea, adică un fals. Cine vrea notorietate autentică trebuie să pună osul la treabă, dar mai întâi, trebuie să dovedească de unul singur că dispune de o serie de calități în școală, în facultate, în discuții cu prietenii și la locul de muncă.



(23 iulie 2023)

BRin?

S-a făcut mare zarvă cu BREXIT și într-adevăr Great Britain și-a văzut visul cu ochii, adică a ieșit din UE la 31 ianuarie 2020. Se pare că acum englezii simt că ieșirea din UE le-a adus și unele dezavantaje, ceea ce îi face să se gândească să reia referendumul de intrare în UE. Numai femeile de moravuri ușoare, când zic că sunt doamne, când zic că sunt târfe, căci nici ele nu știu ce hram poartă. Acum UE sunt sigur că nu se va purta cu mănuși față de cei care s-au dat în bărci cu ieșirea din UE, ci va veni cu condiții umilitoare, căci Germania și Franța nu se vor lăsa prea ușor înduplecată față de cei care au dat dovadă de aroganță și lipsă de respect când au cerut ieșirea din UE cu acel cuvânt cu greutate BREXIT.

La BRexit ar veni acum BRin, care s-ar citi brain, care eu știam că înseamnă creier cumva dacă e rostit un pic mai altfel, căci brin nu înseamnă nimic, decât acronimul ce exprimă dorința de a fi în interiorul UE, dacă va fi un slogan în acest fel. Eu mizez pe mândria englezilor, care vor mai zăbovi mulți ani până se vor dumiri că pasul de a părăsi UE a fost greșit. Chestia este că deciziile UE din ultimul timp nu prea sunt de bun gust și dezamăgirea multora va crește din moment ce UE nu a reușit extinderea zonei euro și nici extinderea spațiului SCHENGEN.


(07 ianuarie 2023)

Invitație la boicot

Concertul de Anul Nou, trebuie boicotat, au zis unii. Ca să boicotezi un act cultural, trebuie neapărat să pui ceva în loc. În niciun caz, nu ai cum să boicotezi evenimentul de la Filarmonica vieneză, punând în loc un spectacol prăfuit, nesemnificativ, realizat undeva printr-o sală anostă, cu muzicieni de mâna aVII-a, de umplutură, chiar dacă se interpretează bucăți celebre, fie ele și din filme. Am căutat să văd abordări inteligente, dar nu am găsit. Tăcerea este după unii o soluție. Noi aveam vorba că tăcerea este de aur. Nu este de aur întotdeauna. Acum, tăcerea este de tinichea.
Croația a intrat în UE în anul 2013, iar noi am intrat în UE în anul 2007.
Croația a intrat în spațiul SCHENGEN la 1 ianuarie 2023, noi nu a intrat în spațiul SCHENGEN.
Croația a aderat la zona euro de la 1 ianuarie 2023, noi zicem că vom adera după 2030.

Președintele Bulgariei Rumen RADEV a fost invitat la concertul de Anul Nou de la Viena...

Președintele Bulgariei Rumen RADEV, s-a întâlnit cu cancelarul Austriei,  Karl NEHAMMER...

La București este soare și liniște.

Q.E.D.

(01 ianuarie 2023) 

Bancnotele cu valoare de ZERO euro

De ceva timp, la diferite muzee, castele sau alte monumente cu valoare istorică deosebită, sunt scoase la vânzare pe poziție de suveniruri, bancnote cu valoare nominală de ZERO euro, care prezintă avantaje pentru turiști precum:
- nu sunt voluminoase,
- conțin informație multă,
- se realizează destul de ușor,
- se manipulează ușor,
- nu necesită condiții speciale de stocare,
- au valoare mică la vânzare.

Comparativ cu bibelourile, cu magneții decorativi, cu degetarele artizanale, cu albumele, bancnotele chiar dacă au anumite elemente de siguranță, se proiectează și se realizează cu mult mai ușor comparativ cu acele piese metalice care se comercializează cu doi euro pe la muzee sau catedrale sau castele.

Este un exercițiu de grafică deosebit de interesant și artiștii chemați să realizeze astfel de bancnote au câmpl larg de manifestare pentru că dimensiunile bancnotelor și specificul monumentului pentru care sunt chemați să definească un conținut, reprezintă sursa de inspirație perfectă.

Așa cum există eurocolectorul pentru colecționarii de monede ale subdiviziunilor euro, tot așa sunt sigur că vor exista și albume așa cum sunt cele pentru filatelie și pentru cărțile de vizită pentru a colecționa bancnote de zero euro de la monumentele vizitate de turiștii pasionați de realizarea unei colecții extrem de interesante.

(14 noiembrie 2022)

Ce aveți, bre, cu consultanța? E un fel de șpagă, nu știați?

Când am fost la Congresul al XXI-lea al IPMA de la Cracovia, fostl președinte al Poloniei Lech WALESA a spus un lucru esențial: finanțarea de la UE se obține dacă și numai dacă proiectele sunt realizate pe bază de consultanță acordată de organizme de specialitate și au valoare de cel puțin 10% din valoare obiectivului care trebuie realizat. Dacă vrei să faci un spital regional de 500 milioane de euro, consultanța este de 50 milioane de euro. Cine nu realizează proiecte pe bază de consultanță, așa cum a făcut țara noastră până acum, sunt foarte slabe speranțe de a primi finanțare, căci proiectele fărcute fără consultanță, sunt proiecte neviabile, greșit fundamentate, deci care nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate.

Așa că, nu mai fiți cârcotași, dacă vreți să beneficiați de cele 30 de milioarde de euro din PNRR, 3 miliarde dați-i pe consultanță, realizați proiecte corecte, primiți finanțarea și nveți avea și spitale regionale și autostrăzi și sistem de pensii performant și servicii medicale de calitate. Nu plătiți consultanță, nu veți accesa niciun euro din PNRR. Ideea că noi suntem cei mai tari din parcări este greșită, cei de la UE s-au prins că nu suntem noi cei mai grozavi și nu vor să se riște aruncând cu banii  din PNRR pe fereastră, așa cum se face cu proiectele din programul SALIGNY.

În anul 2003 o oră de consultanță era în Spania 5.000 de euro.
Consultanța nu se vede.
Consultanță nu dă oricine, ci doar aleșii, specialiști super-calificați.

La noi a fi consultant e ceva neserios, căci orce neavenit a fost angajat la noi pe post de consultant financiar sau consultant științific, sau consultant tehnic sau consultant juridic. În lumea spălată, consultantul este cel care are soluții la probleme spinoase și semnează acele soluții, adică și le asumă, ceea ce consultanții noștri nici pe departe nu procedează așa.

(18 august 2022)

Drama românului de rând

Românul de rând trăiește o dramă continuă pentru că:
- nu are bani să trăiască decent, oricît ar munci,
- pentru el toate lucrurile sunt scumpe,
- nu găsește meseriași pentru micile reparații din casă,
- problemele dentare sunt lăsate pentru altădată,
- serviciile medicale la care apelează sunt deficitare,
- medicamentele la care are acces nu-l rezolvă,
- el tot timpul trebuie să scoată banul din buzunar,
- în relația cu statul el este tot timpul în dezavantaj,
- statul îi ia cu promptitudine, dar îi dă cu întârziere,
- este marginalizat minut de minut în permanență,
- este asuprit din toate părțile,

- pentru el nu există soluții, există doar decizii,
- nu are nicio bucurie de niciunde.

Omul de rând are o casă de rând, are o mașină de rând, își duce copilul la o școală de rând, merge la o sală de sport de rând, are acces la un teatru de rând, cumpără țoale de rând, merge cu autobuzul de rând, se distrează la petreceri de rând și nimic nu-l îndreptățește să spere că vreodată se va simți și el altfel decât este la locul de muncă, în casă cu nevasta, căci lipsa banilor îl restricționează să facă acel salt care să-i permită să intre și pentru câteva ore într-o altă lume, lumea oamenilor care-și permit să vadă o trupă unde biletul costă 100 EURO, să facă un Revelion unde un tacâm costă 500 EURO, să meargă într-o vacanță de 1.500 de EURO. Omul de rând cu salariul de 2.000 LEI pe lună are interzis la nenumărate resurse, la care nici cei mai răsăriți un pic, mă refer la cei cu 5.000 LEI pe lună, care nici ei nu au acces la multe.

Omul de rând trăiește drama barierei sale existențiale, în care nimic bun nu ni se va întâmpla vreodată, căci chiar dacă el muncește și vrea să fie respectat, sunt prea mulți cei care nu muncesc și li se plătește nemunca sau dacă muncesc, salariile lor sunt disproporționat de mari în raport cu complexitatea muncii lor, iar omul de rând vede, analizează, merge mai departe, dar durerea în sufletul său se amplifică.


(13 august 2022)

Fără bani

Aici nu este vorba de a nu avea bani, ci de a nu avea acces la bani.
Fără acces la bancomat nu avem cum scoate numerar.
Fără a funcționa sistemul informatic al băncii nu avem cum să plătim în magazin.
Fără acces la bani nu avem cum plăti la hotel.
Fără acces la bani nu avem cum plăti biletul de avion online.
Fără acces la bani nu avem cum plăti nu beneficiem de promoții care durează câteva ore.
În contextul în care există posibilitatea de a nu avea acces pentru o perioadă limitată la banii din cont, este musai necesar să existe un stoc de siguranță. Mi s-a întâmplat să am bani cash si să-i schimb pe euro. Am mers într-un magazin alimentar să fac o aprovizionare. În acea perioadă de timp banca unde aveam cardul făcea niște prelucrări de întreținere în sistemul informatic și nu am avut acces la banii de pe card. A trebuit să merg la casa de schimb, să dau acei euro proaspăt schimbați cu lei, pentru a obține din nou lei și așa am cumpărat alimentele. Numai că, prin cele două operații de la casa de schimb am pierdut ceva bani căci la un anumit nivel se vând euro de către casa de schimb și la alt nivel se cumpără euro de către casa de schimb.

(08 noiembrie 2021)

Valoarea banilor

Unii ar spune că a aminti de valoarea banilor e o mare eroare, căci ei reprezintă valoare în sine. Că lucrurile nu stau așa, o dovedește faptul că băncile care lucrează cu bani vorbesc despre produse și faptul că ele percep dobânzi înseamnă că banii sunt marfă și dobânda este expresie a plusvalorii banilor, căci munca plătită cu bani este generatoarea de plusvaloare.

Eu aș veni cu lucruri mai simple. Banii au valoare și nu trebuie mers pe ideea ce facem cu banii, ci pe ideea  ce aduc banii. Cu 10 dolari cumpăr 3 prăjituri. Cu 10 lei cumpăr o prăjitură. Cu 80 de dolari fac un abonament la o sală de fitness cu bazin de înot pe o lună cu acces 24/24, cu 65 de euro cumpăr un abonament pe o lună la o sală de fitness cu bazin având acces între orele 06 - 23. 

Valoarea banilor trebuie dată în analize cu lista produselor care se achiziționează într-o țară cu un euro sau cu un dolar sau cu un leu sau cu un leva, cu o coroană, cu o liră și tot așa.

Cine face filosofie despre bani rămâne în domeniul abstractizărilor, iar viața îl ocolește cu acele realități crunte care duc la disproporțiile generatoare de crize financiare, căci rostogolirea banilor fără a avea în spate valori reale sub formă de produse și servicii altele decât împrumuturile, nu aduce plusvaloare, ci inflație artificială care se reglează prin falimente de bănci și de alte instituții financiare lacome.

(19 martie 2021)

Dezumflarea prin trecerea la euro

Amânarea procesului de trecere la zona euro se pare că nu mai are cum să continue și vrând-nevrând se va face acest pas și la noi. Nu că noi chiar am vrea așa ceva. Este mai plăcut să credem despre noi că suntem cei mai cei, din moment ce nu ne comparăm în mod real cu nimeni.

Când vom intra și noi în zona euro, va fi vai ș-amar, căci multe lucruri se vor schimba dramatic. Nu va fi doar o simplă împărțire a tuturor sumelor exprimate în lei la ceva, ci o reașezare pe scara valorilor a tot ce mișcă la noi în țară. Toți vom trăi o adevărată dramă, căci ceea ce consideram noi un salariu vun, adică așa, la 3.000 lei va fi un amărât de salariu de 625 de euro la paritatea de 4,8 lei la un euro să zicem sau 600 de euro la 5 lei pentru un euro. Salariul minim în loc să fie nu știu câte mii de lei, va fi de 400 euro, iar salariul net al prezidentului de 12.204 lei azi, exprimat în euro devine de numai 2.618 euro, cam cât ridică un programator bun, nu foarte bun la o firmă de software și de 4 ori mai puțin decât o vedetă de televiziune la un post rentabil, cu audiență.

Ce ne-am dezumflat când s-au tăiat cele patru zerouri din vremea când toți eram milionari fericiți, dar ce ne vom dezumfla în 2020 când vom vedea că până și vevinii noștri bulgari au salarii mai mari decât ale noastre, la câți kilometri de autostradă vor avea în plus față de noi. Punct.

(07 aprilie 2018)

În 2020 trecem €?

În vremea lui Traian BĂSESCU se vântura anul 2015 ca fiind cel al trecerii la €. Apoi s-a zis ceva despre anul 2017. Acum se vântură ideia că trecerea la euro va fi în anul 2020. Trebuie un optimism moderat, spre pesimism din nenumărate motive.

Și acum la 13 ani de la acel 1 iulie 2005 când s-au tăiat 4 zerouri la banii în circulație, lumea tot mai socotește în milioane, pentru că românului îi face mare plăcere să se considere și el milionar, chiar dacă mațele-i chiorăie de foame, căci ajutorul lui de 350 de lei devine subit în vechea monedă 3,5 milioane de lei, ceea ce dă fiecărui asistat social o importanță a lui față de el însuși, imensă.

Oricum, în anul 2020 dușul va fi foarte rece, căci rece a fost și când țări cu mult mai puternic dezvoltate decât România au trecut pe €. Nu este o împărțire pur și simplu peste noapte a prețurilor la rata de schimb pentru a da prețul în euro, ci este vorba de o reașezare a prețurilor, ceea ce este cu totul altceva. Trecerea la euro, într-un anumit context, deși este pașnică și vine pe fondul unei stabilități macroeconomice, este mai dură decât o stabilizare ce urmează unui război, pentru că:

- dispar reglajele din schimbul valutar,

- apare adevărata față a economiei,

- ajustările de prețuri schimbă structura coșului zilnic,

- se schimbă ponderea economiei gri freducându-se,

- rolul BNR se modifică datorită noilor fluxuri,

- mentalitatea oamenilor capătă noi valențe,

- circulația € - marfă  - € își schimbă intensitatea,

- problemele de calitate ale mărfurilor se acutizează.

Șocul trecerii la € va fi foarte mare, căci noile prețuri în € nu va reflecta pentru început în niciun caz raportul cerere-ofertă și politici private ale posesorilor de marfă ceva mai multă în raport cu puținătatea banilor. Într-un fel se chivernisesc cei 100 € ai unui ajuror social în raport cu prețurile reașezate în € și cu totul altfel erau gândiți cei 350 lei în prețurile leului cel mioritic și vânjos. Una este să spui că ai 1,75 m înălțime, virgula fiind stânjenitoare și cu totul altfel este să spui 175 cm căci aerul de grandoare se simte de la un kilometru.

Acum sunt prea puțini care se mai apleacă pe stradă când le cade o monedă de 50 bani pe jos. Nu cred că tot așa se va mai pune problema cu moneda de 50 euro-cenți când ne va scăpa pe jos din buzunar. Trecerea de la leu la € va fi un șoc pentru toată lumea. Toată lumea va căuta să profite de moment. Dacă informatica nu și-a jucat rolul esențial în a optimiza fluxuri, ceea ce a și dus la criza economică din 2006, nici acum nu va juca niciun rol și haosul procesului de reașezare a prețurilor va crea tensiuni majore în societate. Să nu uităm că în iarna lui 2017 spre 2018 prețurile la ouă au explodat fără o bază economică pură, ci doar din cauza unor politici bine orchestrate. Tot așa se va întâmpla și în anul 2020 cu prețurile. Repet: nu se va face o simplă împărțiere și cel mult o bizară rotunjire. S-a văzut că la trecerea TVA de la 24% la 19% nu s-a produs nicio ameliorare a prețurilor. Nici în turism reducerile de TVA nu s-au reflectat în vreun fel. Cu trecerea la € lucrurile vor fi și mai dramatice, căci fiecare va face ce-i bubuie prin cap, crezând că de la 1 ianuarie 2020 va pescui numai peștișorii de aur, dacă de la această dată vor intra în circulație și la noi bacnotele în € .
Statul are suficiente pârghii de a gestiona procesul. Sunt cam aceleași probleme pe care le-a avut GHEORGHIU-Dej când a eliminat cartelele de pâine și alimente. Sunt aceleași probleme pe care le-a avut o bancă mare de au fost aduse camioane de bani și banii au fost puși în vitrine să fie creată și menținută încrederea în acea bancă. Elementul psihologic este fundamental.

(23 martie 2018)

Lălăială, năclăială, mocirleală

Cam așa trebuie caracterizată temporizarea în a adera la moneda euro.

Lălăială, pentru că totul se mișcă haotic, fără a avea o strategie clară, cu pași de urmat. Totul parcă este cu încetinitorul, a la relanti, ca în cinematografie, unde vrea să se ridiculizeze anumite lucruri sau să se evidențieze că timpul se derulează lent, încet, pe loc și deloc, vorba moldiveanului.

Năclăială, pentru că într-o atmosferă ambiguă nu sunt stabilite măsuri concrete legate de viteză, calitate și mai ales acuratețea fazelor ce trebuie traversate. Cumâinile mânjite, lipicioase, lunecoase, nu există nicio siguranță că vasele de porțelan fin chinezesc, nu vor fi scăpate din mână și nu se vor face țăndări.

Mocirleală, căci nu se cunosc problemele, soluțiile posibile și mai ales cine sunt respomsabilii  stabilite, cunoscând care sunt măsurile și sancțiunile pentru cei care nu-și fac treaba ca lumea. În management, se știe că între o soluție bună și una foarte bună există diferențe de zeci sau sute de milioane de euro.

Deci, este necesară trecerea la muncă cu creier la toate nivelurile, începând cu cel tehnic la BNR și continuând cu guvernul care trebuie să se miște, nu doar să mimeze.

(29 aprilie 2017)

Primul pas al BNR

Pentru ca poporul român să se obișnuiască să facă calculele cu euro, căci von trece și noi cândva la așa ceva, BRN trebuie de pe acum să schimbe câte ceva în banii aflați în circulație. BNR și Monetăria Statului să pună în circulație monede de:

1 ban

2 bani

5 bani

10 bani

20 bani

50 bani

1 LEU

2 LEI.

Dacă n0a-ș îndrăzni prea mult, ar trebui să circulă și bacnote de:

5 LEI

10 LEI

20 LEI

50 LEI

100LEI

200 LEI

500 LEI.

a să nu fie ușor de confundat cu eurocenții monedele să fie argintii, iar bacnotele să aibă și ele alte culor. Desenele pe anverssă fie nu foarte diferite de la eurocenti sau de la euro, pe revers să se mențină ce este acum. Și la bacnote să se procedeze tot cam așa.

Polonezii aveau așa ceva încă de prin anul 2006 și aveau monede de colecție.

(29 aprilie 2017)

Colecții de monede euro

Apariția monedelor de un euro, doi euro dar și subdiviziunile lor de 50, 20, 10, 5, 2, 1 cenți a creat o nouă preocupare printre colecționari întricât:

• numărul țărilor care vor avea sau au chiar  monede în euro este limitat, undeva la 27;
• apariția monedelor este lentă;
• costul este de cele mai multe ori rezonabil, excepție fac doar câțiva emitenți;
• are caracter limitat și se gestionează fără un efort prea mare;
• se colecționează la bucată sau din magazine prin seturi.

Este o abordare interesantă și literatura permite abordarea bine documentată a problemei. Acum există și modalități de a strânge aceste monede în albume special construite și care permit inclusiv prezentarea lor. Costul unui set este 3,88 euro dacă piesele se extrag din resturl obținut în magazile sau ajunge și la 500 de euro dacă se achiziționează seturi emise de Vatican sau San Marino, de la magazine de numismatică.

(19 august 2016)

Bugetarii milionari în EURO. Cum și de ce?

Acum în campania electorală au apărut:

- cârcotașii;

- invidioșii;

- necugetații;

- întrebătorii;

- necurajoșii;

- nepomicultorii.

Toți aceștia au tăbărât pe acea categorie de bugetari care învârt sutele de mii de euro asa cum țâranii învîrt cu lopata de lemn grâul pentru a scoate pleava din el. este de-a dreptul revoltător să vezi cum niște bugetari care se zbuciumă pentru semenii lor sunt măcelăriți în fel și chip pe nedrept, doar pentru faptul că au milioane de euro la saltea, la teșcherea sau în conturi dacă sunt lipsiți de imaginație. Așa cum cine dorește să facă o bombă atomică:

- intră pe Internet și găseste toată documentația;

- intră în alimentară și cumpără 80% din materialele necesare;

- se duce la un vecin că ăla are în magazie orice dacă a luat de pe stradă tot ce i-a ieșit în cale;

- cumpără șuruburi și niște tablă de la ferometal;

- se apucă de treabă;

- nu testează în poligon că merge la sigur,

tot bugetarul care are un pic de minte și face un picuț de agricultură:

- ia un bănuț de un eurocent;
- caută un locșor cu mult soare în grădină;
- înfige bănuțul în pământ;
- udă zilni acolo;
- stârpește bălăriile din acel loc;
- așteapătă;
- când crește pomușorul îl pigulește;
- la momentul potrivit îl aloiește;
- omoară cu mânuța sa toti dăiunătorii.
Când pomul a crescut, înainte de a rodi se va constata că frunzele lui sunt bacnote de  5 sau 10 sau 20 de euro. Am spus că altoirea trebuie făcută la momentul potrivit. Dacă se face când nu trebuie, pomul rămâne pitic și frunzele lui încet-încet devin niște chestii bune numai pentru fotosinteză, în niciun caz pentru scopul nobil pentru care a fost pusă sămânța. Eu știu  niște tineri sau să zicem mai puțini tineri, căsătoriti în afară, cu drumuri dese în Emirate, care au plantat nu unul, ci mai mulți pomișori, care i-au udat cu mare atenție și care au făcut altoirea în ziua, la ora și în secunda care trebuia. Pomii lor au legat rod, iar frunzele lor era numai și numai de bacnote de 500. Să moară toți dușmanii și toate dușmancele lor, așa cum zice o manea celebră. Cu o coroană stufoase, încărcată de frunze și cu câțiva pomișori în grădină, cei pe care îi știu eu, bugetari sadea, au reușit să strîngă, să strângă, dar s-au chivernisit. La noi este tradiția pentru cei care au culturi de tutun de a pune frunzele la uscat. Cine a fost atent, a văzut în locuri mai dosnice dar și cu un pic de soare, nu prea mult, exact aceleasi spaliere cu bacnote puse la uscatm, după ce au fost culese din pom. Nu trebuie căldură mulță, ca bacnotele să arate ca noi, vepârlite de razele prea puternice ale soarelui nostru dâmbovițean.
Mă aștept ca lumea să înțeleagă o dată pentru totdeauna că bugetarii vrednici, care știu să muncească de dimineață până seara la livadă au, iar ceilalți care nu, nu au.
Noi avem proverbul: să moară capra vecinului. Acum a fost actualizat: să moară capra vecinului, dar să moară și vecinul. Îmi doresc tare mult să nu apară acum proverbul: să se usuce pomul vecinului: Aș fi și mai trist dacă, invidioșii văzând mândrețe de pomi cu frunzele-bacmote să inceapă să blesteme: usca-i-s-ar să i se usuce pomul ăstuia! Nu de alta, dar e mare păcat, deși pentru un pic de gramatică în utilizarea corectă de cratime n-ar strica să mai exerseze omul o înjutătură, un blestem mai nevinovat. Am arătat cum se fac banii. Am răspuns și la întrebarea de ce trebuie spuse vorbele de duh în sprijinul gramaticii.

(01 aprilie 2016)