Showing posts with label CFR. Show all posts
Showing posts with label CFR. Show all posts

Monday, July 8, 2024

Reciproca nu este adevărată

Acum aproape 15 sau 20 de ani a fost o grevă la CFR și Traian BĂSESCU, pe atunci președintele țărișoarei noastre, a găsit soluția, ca toți călătorii de pe CFR să fie preluați de avioanele TAROM și duși la destinație.
Acum în anul de grație 2024, greva mascată a piloților și co-piloților de la TAROM a făcut ca mii și mii ce călători să doarmă prin aeroportul mizerabil de la Otopeni. Nu mai există cineva care să dea o soluție pe loc, dar reciproca identificată de BĂSESCU nu este adevărată, căci trenurile noastre care merg cu 40 Km la oră, în niciun caz nu au cum să ajungă la Cairo sau la Beirut și nici la Budapesta, în timp rezonabil.
Umilințăp mai mare nici că se putea. Delegația română care trebuia să ajungă la summitul de la Washington pentru NATO, a trebuit să folosească un avion militar cu care să ajungă la paris, pentru a nu rata participarea la acea conferință.
Întrebare: nu mai există avioane private?

(08 iulie 2024)

Monday, October 16, 2023

Efectele digitalizării

Fiecare dintre noi simte și resimte efectele digitalizării, dacă dorim să ieșim din abordarea clasică și ne debarasăm de gândurile negre că cineva ne fură identitatea.
Economia de timp este unul dintre cele mai importante efecte al digitalizării.
Pentru plățile utilităților, ale întreținerii, a impozitelor folosim e-Banking și în acest fel suntem scutiți de a mai merge la tot felul de ghișee, de a sta la cozi și de a avea convorbiri cu birocrații acri și lipsiți de empatie. Nu mai batem drumuri, nu mai mergem cu tramvaiul sau cu autobuzul, ci totul se face simplu din fața unui calculator sau și mai rapid, folosind telefonul mobil.
Calitatea serviciilor este un alt mare avantaj al digitalizării.
Dacă dorim să cumpărăm un bilet de tren sau un bilet la un spectacol sau să facem o rezervare la un hotel, folosind aplicațiile existente pe Internet, oferim niște parametri și ni se pun la dispoziție liste sau imagini cu resursele disponibile, dintre care alegem pe cele care ne convin. La rezervarea locului în avion apare schema avionului și locurile disponibile, iar noi nu avem altceva de făcut decât să bifăm locurile care ne interesează. Tot așa se întâmplă deacă dorim un bilet la teatru. Selectăm ziua luna și anul, selectăm ora, selectăm locul dorit și după aceea plătim și memorăm biletul pe care mai apoi îl tipărim pentru a-l avea la intrare în ziua spectacolului, dacă nu preferăm să-l avem stocat în telefon. Și în cazul rezervării camerei la hotel există aplicații extrem de bine puse la punct care ne permit să facem rezervarea și plata camerei care corespunde exact cerințelor noastre.
Planificarea activităților ne permite o excelentă gestionare a fondului de timp de care dispunem.
Dacă înainte trebuia să ne programăm cu telefonul să facem analize sau să mergem la o consultație la medic sau să depunem actele pentru a obține permisul de conducere sau pașaportul, acum această programare se face online. Chiar și pentru obținerea vizei de USA se depun documentele online și programarea se face automat după ce documentele sunt analizate și ele tot automat. În același fel se realizează și transmiterea de CV-uri pentru a obține un job, iar planificarea la interviu se face automat. Și planificarea la un service se realizează tot din fața calculatorului.
Susținerea de examene, care înainte de pandemie era de neconceput, în condițiile digitalizării a devenit o realitate, căci există aplicații care folosesc mai multe componente de tip webcam astfel încât să excludă posibilitatea influențelor externe în derularea examenelor orale, dar și a examenelor de tip grilă.
Generalizarea e-Learning în condițiile pandemiei a făcut ceea ce nu s-a produs în ultimii 25 de ani ca ritm, ca nivel de cuprindere și mai ales ca nivel de diversitate.
Efectele digitalizării sunt multiple și în niciun caz nu trebuie mers pe ideea pierderii de locuri de muncă, ci pe creșterea calității serviciilor către cetățean, pe îmbunătățirea procedurilor  și pe creșterea eficienței muncii în toate domeniile, căci reducerea duratelor de așteptate, înseamnă economie, cu efect direct asupra vieții fiecăruia dintre noi.


(16 octombrie 2023)

Monday, June 19, 2023

De ce nu avem trenuri de mare viteză?

Este o întrebare extrem de simplă, cu răspunsuri extrem de directe.
Nu avem trenuri de mare viteză pentru că nu avem.
Nu avem trenuri de mare viteză pentru că distanțele noastre sunt prea mici.
Nu avem trenuri de mare viteză pentru că ne place să pierdem timpul călătorind cu căruța.
Nu avem trenuri de mare viteză pentru că au alții.
Nu avem trenuri de mare viteză pentru că nu se conduc de mecanici de locomotivă bețivi.
Nu avem trenuri de mare viteză pentru că necesită șine de care nu dispunem.
Nu avem trenuri de mare viteză pentru că  se fură piese de schimbătoare de macaz.
Nu avem trenuri de mare viteză pentru că e bine cum e.
Nu avem trenuri de mare viteză pentru că biletul ar costa mult mai ieftin și nu ne place.
Nu avem trenuri de mare viteză pentru că secolul al XXI-lea nu e secolul vitezei, ci al inteligenței.
Nu avem trenuri de mare viteză pentru că Sorin GRINDEANU vrea să fie șeful PSD.
Nu avem trenuri de mare viteză pentru că acestea nu zboară, merg pe șine și șine nu avem la ele.

(19 iunie 2023)

Saturday, October 26, 2019

Condeiul lui Vlad PIHUREAC, campionul de la culturism

Am urmărit sistematic de câțiva ani activitatea culturistului Vlad PIHUREAC de pe contul celei mai cunoscute rețele de socializare, adică FACEBOOK. El postează fotografii, texte proprii, dar face și comentarii la ceea ce postează alții.
Culturistul Vlad PIHUREAC este absolvent al unei facultăți de artă, deci știe ce înseamnă talentul de a face ceva deosebit.
Textele scrise de el sunt:
- bine structurate,
- muncite,
- concise,
- corecte,
- inteligente,
- clare,
- închegate,
- directe,
- stilizate,
- aplicate.
Acolo sunt expuse:
- puncte de vedere,
- concluzii proprii,
- istorisiri,
- trăirii,
- sfaturi,
- răspunsuri punctuale,
- solicitări.
Cine citește acele texte își va da seama că autorul lor este un om dintr-o bucată, cu o mare experiență în domeniul în care a atins culmile de performană, care a dovedit prin tot ceea ce a făcut că știe să înceapă un lucru și muncește din greu pentru a-l termina și nu oricum, ci foarte bine, căci lui Vlad PIHUREAC îi plac numai lucrurile făcute așa cum trebuie. 
Ceea ce postează Vlad PIHUREAC este rodul unei munci derulate cu atenție. El propune texte numai după ce a verificat totul, căci fraza lui este studiată, iar cuvintele sunt alese cu grijă. Sunt situații în care el privește cu ironie pe cei ce cred că fac lucruri extraordinare, deși mimează meseriile. Uneori textele sale, foarte scurte sunt reflecții la probleme extraordinare de viață, iar răspunsurile primite arată că mulți dintre prietenii săi îl urmăresc cu interes.
Am remarcat în aceste texte că autorul lor zăbovește asupra lor pentru a le da acea formă necesară definirii complete a autorului lor. Dacă uneori, pe contul acestei rețele de socializare găsesc texte care conțin o serie de erori, fie de exprimare, fie de construcție a frazei, în textele lui Vlad PIHUREAC nu am întâlnit astfel de chestii, ceea ce arată că autorul lor urmărește ca definirea sa prin texte să fie una de înalt nivel calitativ, iar cititorul să înțeleagă exact ceea c e autorul textului și-a propus să exprime. Uneori tonalitatea lui Vlad PIHUREAC evidențiază o anume amărăciune a celui care așteaptă ceva mai mult de la semenii lui, el rămâne calm, optimist și privește cu înțelepciune și realism ceea ce se întâmplă în jurul lui, chiar dacă este suflet de artist.



(26 octombrie 2019)

Tuesday, September 19, 2017

300 km la oră

Am călătorit pe distanța Frankfurt - Bremen cu un tren care avea un afișaj în vagon deasupra ușii și care arăta când 295, când 300, adică aceasta era viteza. Distanța de 458 km a fost străbătută ca vântul și ca gândul, iar eu cel obișnuit cu viteze de 40 - 80 km la oră am mers cu o spaimă teribilă pentru că. Am ajuns acolo în 3:31 m, cu toate opririle.
La noi, distanța București - Timișoara de 544 kmse parcurge cu un tren Intercity în 7:33 h.
Acum la noi trenul care pleacă din București ajunge în Pitești pe o distanță de 115 km face 1:56 h, adică merge cu sub 60 km pe oră, iar dacă trenul ar avea 300 km oră, aceeași distanță s-ar parcurge în 20 min. Să fim mai umani, cu 150 km la oră, trenul ar ajunge într-o oră cronometrat pe ceas, cu opriri cu tot. Vitezele mici pe calea ferată de la noi duc la risipa celei mai importante resurse care există pe acest pământ pentru omenire și anume timpul.



(20 septembrie 2017)

Sunday, October 30, 2016

Știu cine iubește porumbeii

Am avut ocazia să vizitez Timișoara de mai multe ori și sunt destul de multe piețele sau zonele deschise unde poposesc porumbeii. Vin oameni și le dau merinde. Vin copilași și se joacă cu ei. Aceste păsări reprezintă adevărata perfecțiune, căci ele depășesc simbolistica de care ne-am obișnuit în paginile de literatură, în sculptura lui Ion Pacea sau la ieșirea din biserici a mirilor.



Sunt sigur ca în anul când orașul va fi capitală culturală europeană și porumbeii vor înobila viața cetății și-i va da o notă aparte.




(31 octombrie 2016)

Știu cine nu iubește porumbeii...

Prin diferite orașe din bătrâna Europă am văzut puse niște țepi de sârmă pe la ștucaturi, ornamente sau pe la streșini ca păsările să nu se așeze acolo pentru a distruge cumva acele piese de arhitectură. Am înțeles astfel de situații, numai că am fost stupefiat să văd într-o gară de-a noastră, mioritică în marea sală unde sunt casele de bilete, asemena țepi de sârmă puse peste tot, ca porumbeii să nu aibă podibilitatea să se așeze acolo.  Totuși am văzut un porumbel mergând agale pe mozaicul drăguț al acelei săli.

Țepile acelea lungi și strălucitoare atrag atenția peste tot în respectiva sală să zicem de așteptare. Acolo vin păsări pentru că nu este folosită bine.






Există nenumărate modalități de a limita accesul într-un interior al păsărilor care nu sunt de apartament, dar pentru aceasta trebuie ca acel interior să capete aspectul cerut prezenței exclusive a omului. Adică să aibă aerul acela de interior primitor, nu de magazie în care bate vântul din toate părțile.



(31 boctombrie 2016)