Se zvonește că ministreasa BUZOIANU a pus turismul de pe litoral pe butuci

Așa cum ne stă bine nouă românilor să identificăm răul absolut, în vara aceasta i-a venit rândul ministresei de la Mediu, BUZOIANU să fie arătată cu degetul că a distrus turismul de pe litoralul românesc. Ea și oamenii ei au identificat niște situații aberante legate de tot felul de deversări în mare, de tot felul de fose neseptice, de instalații improvizate la terasele de pe plaje. ca să nu apară situații limită, ministreasa a impus intrarea în legalityate, ceea ce nu s-a și întâmplat, drept care terasele au fost închise, iar litoralul este cam gol.
Cum era și de așteptat, este arătată cu degetul ministreasa de la Mediu, căci ea a impus intrarea în legalitate. Nimeni nu suflă o vorbă despre cum s-a ajuns acolo, despre nenumăratele improvizații care au dus la realizarea de proiecte care au încălcat cele mai elementare norme de securitate și de igienă, Pe hârtie totul ete perfect. Se cer avize. Se cer proiecte. Distyanța de la ceea ce s-a cerut, la ceea ce s-a aprobat și la ceea ce s-a realizat pe teren este atârt de mare, din moment ce pe lanțul deciziilor și execuțiilor funcționează sintagma merge și așa. Ceea ce s-a întâmplat pe litoral, este rezultatul lucrurlui după ureche, al inexistenței procedurilor și al exersării închiderii ochilor la nereguli flagrante. Este interesant că ministreasa BUZOIANU este socotită artizana dezastrului de pe litoralul mioritic din această vară, când în realitate, cu totul alții sunt cei care au pus umărul inițiatic la realizarea dezastrului, dar e mai ușor să îndrepți arătătorul către altcineva, decât spre propria-ți persoană.

(10 iulie 2026)

Explozia din Rahova

Azi pe toate televiziunile sunt transmise imagini cu blocul devastat de explozia de gaz și apar tot felul de nene și de tanti care-și dau cu părerea, care fac analize, care vorbesc despre expertize, care vorbesc  doar să se audă vorbind. Lucrurile sunt foarte clare. Incompetența este aceea care a contribuit hotărâtor la această deflagrație mai mare decât a unei rachete trimisă aiurea să dărâme.

Numai cine nu are în apartament țevi de gaze nu știe prin ce calvar trece, cât de mult este jumulit de bani pentru a avea acel minim de confort, pentru a trăi cât de cât civilizat. Folosirea unui aragaz și încălzirea pe baza  unei centrale de apartament sunt un lux extrem de costisitor, căci statul este acela pentru care cetățeanul nu înseamnă nimic, în afară de a fi plătitor de taxe și impozite întru îmbuibarea celor care se află în fruntea bucatelor. Statul nu ete pentru cetățean, ci împotriva cetățeanului, prin legile și procedurile aberante pe care le generează. 

Istoricul scurgerilor de gaze din blocul de pe strada Petre ISPIRESCU din Rahova, arată clar că tot ce e legat de gaze, arată aroganța slujitorilor statului față de cetățean, care cetățean doar trebuie jumulit.

Dacă se simte miros de gaze, statu are legi care-i protejează pe toți, în afară de cetățeanul care locuiește în bloc și care a reclamat mirosul de gaze. 

Se anunță că se simte miros de gaze la o adresă.

Vine cineva, face măsurători și pune sigiliul. Nu rezolvă, ci doar constată și acționează minimal.

Cetățeanul este cel care trebuie să rezolve problema, ca și cum problema e a lui, căci într-un stat unde cetățeanul este tratat doar ca sursă de plată taxe și impozite, trebuie să apeleze la cineva autorizat care să rezolve, în locul soluționării directe de cel care a constatat. Pe cetățean nu-l interesează să vină cineva care să constate, căci el însuși a constatat din moment ce a sesizat mirosul de gaze. Cetățeanul are nevoie de soluție, nu de închiderea gazelor cu un sigiliu. Lui trebuie să-i vină o echipă de meseriași, să vadă despre ce este vorba, să soluționeze și cetățeanul să nu mai fie pus pe drumuri, așa cum se face acum.

S-au pus senzori de gaze, ca să fie oprit gazul. E OK, căci este vorba de siguranță, numai că acești senzori au devenit o afacere din moment ce nu există soluție de remediu rapid și eficient pentru problemele de scăpări de gaze. Acum există tot felul de fragmentări, de modalități de a-l jupui pe cetățean, fără ca la semnalarea scăpărilor de gaze, echipa să vină și să soluționeze. Constatarea fără soluționare nu este eficientă. Sistemul ytrebuie reformat din temelii, iar cetățeanu să fie pus în centrul atenției. Dacă cetățeanul semnalează scăpări de gaze, o echipă se deplasează, constată, remediază, cetățeanul semnează că este mulțumit și pleacă. Orice altă variantă este o portiță pentru alt dezastru ca la blocul din Rahova.


(17 octombrie 2025)

Dezastrul Inteligenței Artificiale - IA

Văd deja că lumea s-a speriat de ceea ce reprezintă Inteligența Artificială și se dau exemple de:
- roboți care ucid oameni,
- automobile fără șofer care ucid bicicliști,
- șomajul alarmant în rândul muncitorilor,
- disponibilizarea funcționarilor,
- oameni care devin anexele roboților.

Ca orice lucru nou, Inteligența Artificială - IA, aduce schimbări importante în viața omului așa cum au făcut curentul electric, undele electromagnetice, energia atomică, computerele și multe alte descoperiri de-a lungul zbuciumatei istorii a speciei umane.

Inteligența Artificială - IA va genera un dezastru real în clipa în care omul se va comporta neglijent, haotic și iresponsabil atunci când dezvoltă software înzestrat cu Inteligența Artificială - IA și nu va păstra acel nivel de calitate care se impune, procedând așa cum o face acum, lucrând după ureche. Roboții care ucid oameni o fac doar pentru faptul că software cu care acei roboți operează conține nenumărate hibe și Inteligența Artificială - IA care a fost implementată la ei are erori de programare, care se concretizează prin comenzi eronate și în final se ajunge la strivirea oamenilor, din cauză că acei roboți nu mai recunosc vocea umană,  au pierdut capacitatea de orientare și au trecut la executarea de mișcări necontrolate de nimic, nivelul de control al lor fiind exact al unui automat fără inteligență artificială, așa cum este o presă sau o ghilotină acționate mecanic accidental.

Consider deosebit de important ca aplicațiile de Inteligența Artificială - IA să sie dezvoltate numai și numai prin respectarea standardelor de calitate care asigură acel nivel care asigură evitarea comportamentului dezastruos, datorită erorilor încorporate și nedescoperite




(06 decembrie 2023)

Inteligența artificială este mediocră?

Răspunsul este DA.

Inteligența artificială nu pică din neant.

Inteligența artificială este o rezultantă.

Inteligența artificială are la bază conținutul digital creat în spațiul mioritic.

Dacă într-o mâncare pui materii prime de foarte bună calitate și bucătarul este iscusit, iese mâncare foarte bună.

În niciun caz, un bucătar excepțional, nu va face șnițele din oase pe acre nu se mai află niciun fir de carne. Dacă dispunem și cu adevărat dispunem, de conținut digital mediocru, produs de cei peste 40% de analfabeți funcționali, indiferent cât de bune sunt restul componentelor de conținut digital, rezultatul procesului de antrenare al oricărei rețele neuronale este unul mediocru. Există un prverb: dacă într-o oală de ciorbă pui o lingură de c-c-t, totul c-c-t se numește. Așa și cu procesul de antrenare al rețelei neuronale. Dacă într-o carte este o definiție eronată și alți 1.000 de autori mediocri o preiau exact așa cum este, să nu-mi spună mie cineva că Inteligența Artificială - IA, care nu are funcția de creativitate, face ea ceva și corectează definiția  aceea, căci eu nu cred. Așa că mediocritatea cultivată la toate nivelurile, se propagă și în procesele de prelucrare specifice IA.

Voi da un exemplu simplu. Am vrut să știu distribuția de la filmul O scrisoare pierdută în regia lui Sică ALEXANDRESCUm film din 1952. Întrucât cu digitalizarea stăm rău de tot, rezultatul a fost de o mediocritate bizară, căci a apărut distribuția la piesa lui CARAGIALE, în care apărea Toma CARAGIU: Oricât de șmecher este produsul software dotat cu elemente de inteligență artificială, dacă la bază componentele de conținut digital sunt de calitate nulă, rezultatul final dat de IA va fi un dezastru.


(28 mai 2023)

Efectele dezastruoase ale transparenței

Se zice că de când chestia cu legea transparenței se întâmplă miracole. Legea este suficient de proastă ca să nu se întâmple nimic. Numai așa se explică situațiile cu totul bizare în care plutește societatea noastră și nivelurile exacerbate de:

- birocrație,

- lentoare,

- incompetență,

- zgomote,

- ineficiență,

- ermetism,

- formalism, 

care bântuie societatea noastră iremediabil, ireversibil și pentru totdeauna, căci așa se întâmplă oriunde lucrurile sunt abordate cu jumătăți de măsură și cu amatorism infantil.

Să mă explic: am transmis pe o adresă de e-mail un mesaj civilizat prin care solicitam ceva, simplu, pe care orice funcționar decent, eficient, profesionist, conștiincios, interesat să-și facă meseria nu ar fi făcut altceva decât să consulte o bază de date și să dea răspunsul simplu și la obiect la solicitarea mea banală, normală, simplă, omenească și decentă.

Iată fraza halucinantă de răspuns a oficialilor la rugămintea mea:

Precizăm că în lipsa oricăror atribuții privind încasarea sumelor din amenzile ce se fac venit la bugetele locale, subunitatea noastră nu poate să confirme achitarea corespunzătoare a acestora (din punct de vedere al cuantumului sumelor achitate, a respectării termenelor stabilite, a destinatarului etc).

Misiva care poartă numărul 99/79/EX/08.12.2017 III B 5 ar fi trebuit să fie semnată de:

- un director executiv, care nu uită să scrie dr.ing. în dreptul numelui;

- un director DEA...;

- un director adjunct DEA...;

- cel care a întocmit;

- un șef serviciu;

- un consilier juridic.

Totul are la bază un act la fel de mediocru ca soluția dată mie și aici mă refere la OG 27/2002 care zice-se că reglementează soluționarea petițiilor și la legea 233/2002 tot mediocră și ea. După cum se vede, elefantul a născut un purice, căci acel răspuns îl dă fără vreo ezitare orice om al străzii sau orice persoană ci IQ mai mare de 15. Pentru curiozotatea mea științifică, ar trebui să se verifice ultimele ața-zisele răspunsuri date de această cohortă de birocrați să vadă și societatea pe ce ape ale sâmbeteilor se duc banii strânși cu trudă la bugetul și așa secătuit de tot felul de șmecheri.
Efectele dezastruoase ale transparenței se văd cu ochiul liber atunci când lucrurile sunt abordate formal. A soluționa nu înseamnă a da un răspuns că nu oferi nimic, ci a soluționa, adică a face ceva, căci a rezolva nu înseamnă a spune a spune că nu oferi nimic, că nu faci nimic ascunzându-te în spatele unor așa-zise atribuții de serviciu, care oricum sunt imprecis definite. Unde onoare nue, nimic nu e. Punct.

(14 decembrie 2017)

Chestie de mentenanță

În 19 aprilie 2017, de la ora 10,00 până la ora 15,00 trebuia să ne fiarbă creierii de sunetele sirenelor. Era vorba de un exercițiu de pregătire a populației pentru a diminua pierderile în caz de dezastru. Numai că prea multe sirene nu au funcționat. La mine în mahala nu s-a auzit niciuna. Nu funcționau.

Eu știam că oriunde se instalează un utilaj:

- se face proba de funcționare;

- se urmărește ca el să fie operațional;

- se asigură mentenanța.

Spre groaza generală foarte multe din cele 400 de sirene nu au funcționat pentru că după instalare nu a mai interesat pe nimeni de soarta lor. Despre mentenanță nici nu a fost vorba. Are cineva curajul să arate documente contabile cu:

- sume alocate pentru mentenață,

- plăți de mentenanță,

- procese verbale de funcționare?

Și așa cum este pe frumoasa noastră Dâmboviță, nu există niciun vinovat în toată tărășenia. Era bine ca si sirenele să fi fost sfințite de sobor de preoți, că probabil în acest fel, înainte de sfințire, cei ce le-au montat le-ar fi verificat. Și cum se vine cu botezul anual și sirenele ar fi trebuit în acest fel verificate înainte de a fi date cu aghiazmă.

(19 aprilie 2017)

Ce nu mai este dezastruos?

Sistemul de sănătate este dezasgtruos.

Sistemul educațional este dezasgtruos.

Sistemul administrației este dezasgtruos.

Sistemul de transport în comun este dezasgtruos.

Sistemul de asigurări este dezasgtruos.

Televiziunea națională funcționează dezastruos.

Sistemul de protecție a mediului este dezasgtruos.

Parlamentul funcționează dezastuos.

Calitatea alimentelor din marketuri este dezastuoasă.

Calitatea apei potabile este dezastruoasă.

Ce se întâmplă cu pădurile este un dezastru.

Vânzarea pământurilor la străini este un dezastru.

Calitatea vieții în penitenciare este un dezastru.

Necheltuirea banilor europeni este un dezastru.

Nivelul la care a ajuns corupția este un dezastru. 

Nivelul nerecuperării prejudițiilor este dezastruos.

Se observă că spre orice ne îndreptăm atenția nu există un oarece oricât de mic să nu fie generator al unui dezastru sau să nu fie chiar el un dezastru în sine. Este foarte greu de găsit ceva care să nu fie bântuit de dezastre, unde un corp de control sau o componentă a justiției să nu găsească grave nereguli și să genereze tragerea obloanelor.

Lenin, a scris prin 1902 lucrarea Ce-i de făcut?  Tot el a mai scris o carte Un pas înainte, doi paşi înapoi prin 1904. Să fie așa de actual Volodia pentru noi, după cum avansăm?

(07 decembrie 2016)