Showing posts with label Bill GATES. Show all posts
Showing posts with label Bill GATES. Show all posts

Monday, June 26, 2023

Cât costă investiția pentru a crea omul nou?

Acum mulți, chiar foarte mulți ani, un nene care preda disciplina Avuția națională a zis că oamenii dintr-o țară sunt parte a avuției naționale și cum se scremea el să calculeze valoarea avuției naționale, a zis că face descoperirea vieții lui, când introduce un model al costului unui om. Nu mai știu ce prostii debita acel nene, dar știu că stabilise el cam cât costă un om. Mi se pare că și acum se revigorează problema din moment ce niște indivizi cu multe sute de miliarde de dolari în cont își imaginează că le ajung acei bani ca să facă ei modelarea omului nou. Să ne reamintim că Dan DIACONESCU n-a avut succesul scontat chiar și atunci când a promis celor din diaspora că le dă 20.000 de euro să vină acasă să înceapă o afacere...
Ca să faci o investiție rentabilă care să ducă la crearea omului nou, trebuie schimbat din temelii sistemul financiar, adică exact sistemul unde se fac banii și unde circulă capitalul și se înmulțesc banii, lucru care este nu de-a dreptul imposibil, ci precis imposibil. A demonstrat-o apariția banilor virtuali care în loc să fie altceva, a fost tot o raportare la aur, adică aceeași Mărie cu altă pălărie. Nimic nou sub soare. Să zicem, că având sistemul financiar bancar neschimbat, se merge mai departe.
Acest mai departe înseamnă:
- o nouă cultură,
- noi principii de organizare a societății,
- un alt sistem educațional,
- altă clasă politică,
- alt mod de a privi munca,
- proprietatea comună,
- inexistența familiei,
- redefinirea libertății.
Nu mă apuc eu să fac aici detalieri care ar scandaliza lumea, căci deja au făcut-o unii ce au căzut în ridicol și au fost marginalizați pentru aberațiile pe care le-au debitat, dar toate aceste noutăți absolute se fac cu bani, cu mulți bani, cu imposibil de mulți bani. Dacă vrem să facem omul nou la noi în apartament, cred că toate costurile sar de 100 de milioane de dolari pe persoană pentru 10 ani, căci omul nostru nou trebuie izolat de oamenii vechi din societatea pe care o considerăm perimată. Duceți această sumă la un popor de 20 de milioane de suflete și veți vedea că deja totul este o poveste SF. Mă opresc aici, deși am toate elementele să continui, dar tot așa m-am oprit când am lucrat cu prietenul meu Marian MĂCEȘANU la cartea intitulată Trecerea de la socialism la capitalism, undeva după anul 1982, când am ajuns să estimăm că tărășenia ar costa peste 40 miliarde de dolari și suma ni s-a părut colosală. Trecerea s-a făcut după 1989 și costurile au depășit un trilion de dolari. Așa și acum. Omenirea nu dispune de resurse pentru a crea omul nou într-o țară n pic mai mare decât România, cu atât mai mult pentru a extinde această temă la un continent, la întreaga lume. E aberant și inutil să mergem atât de departe cu imaginația.

(26 iunie 2023)

Saturday, March 4, 2023

1.000 de oameni care m-au impresionat: Irina SOCOL

Pe Irina SOCOL am cunoscut-o în vremea când eram director în ministerul educației și concluzia la care am ajuns a fost că Irina SOCOL s-a născut în momentul nepotrivit, în locul nepotrivit și și-a desfășurat activitatea în contextul nepotrivit. Faptul că Irina SOCOL a absolvit Facultatea de Automatică și Calculatoare, arată că este vorba de o femeie foarte deșteaptă. La Automatică se intra după un examen de admitere criminal de greu și se intra cu medii astronomice. Examenele erau foarte grele, profesorii extrem de exigenți și numai studenții foarte deștepți care munceau pe rupte reușeau să obțină titlul de inginer automatist.
Irina SOCOL a prins din zbor și corect conceptul de management de proiect. Managementul de proiect înseamnă:
- un manager de proiect,
- o idee remarcabilă,
- capacitatea de a alege resursele,
- asumarea riscurilor.
Așa cum am văzut eu un proiect lansat de Irina SOCOL, am înțeles că era făcut după regulile stricte, americane de management de proiecte, căci nu faci un proiect struțo-cămilă, amestecând lucrurile. Trebuie să ai cele mai bune resurse, cei mai buni oameni și să derulezi cele mai bune activități.
Observam cum diferiți amatori, care nu au înțeles esența managementului de proiecte confundau lucrurile în ceea ce privește alocarea de resurse, introducând conceptul de licitație în zona calculatoarelor. Eu sunt împotriva improvizațiilor, mai ales în ceea ce privește calculatoarele produse artizanal în garaje, closete sau în alte locuri la fel de obscure. Una este să cumperi un calculator făcut de IBM și APPLE și alta este să cumperi un no-name, despre a cărei calitate nu cunoști absolut nimic.
Proiectele gândite de Irina SOCOL și firma ei SIVECO au avut ceva revoluționar în ele. Dar ea lucrând în locul nepotrivit, în momentul nepotrivit, cu parteneri nepotriviți, a ajuns exact la locul nepotrivit, căci nimeni nu face un proiect pentru a scoate bani din buzunarși toată lumea știe că un manager de proiect are un salariu imens, căci el este cel care construiește proiectul, alege resurse, își asumă riscurile. La noi, oamenii vor ca managerii de proiect să fie săraci și cinstiți, cum zicea un nene pe vremuri. dacă Irina SOCOL ar fi lucrat în America, Bill GATES ar fi fost băiat de mingi.



(04 martie 2023)

Wednesday, March 24, 2021

De ce a ezitat Donald TRUMP?

Donald TRUMP ar fi  trebuit să intuiască modul abuziv de a se comporta al patronului Facebook, Mark ZUCKERBERG și al patronului Jack DORSEY de la Twitter, mai ales că cele două rețele avuseseră blocări celebre în ultimii ani, dar și reclamații privind modul de a restricționa accesul unor așa-ziși indisciplinați, care erau de fapt indezirabili în raport cu opțiunile celor doi, dar și ale lui Noah GLASS, Biz STONE sau Evan WILLIAMS. La banii lui Donald TRUMP trebuia să-și creat canal propriu de comunicare, adică o nouă rețea de socializare, mai ales că ei era în contradicție flagrantă cu globalismul mult mai tinerilor ITiști ZUCKERBERG, GLASS sau GATES. Lui i-a plăcut să se folosească eficient de Twitter în 2016 și nu se aștepta ca blocarea aplicată muritorilor de rând să i se aplice celui mai puternic om al lumii. Când eram student înainte de 1970, am văzut o caricatură în care un calculator extrem de puternic era redus la zero prin tăierea cu foarfeca a cablului de alimentare de la priză. Deci, un gest minor are efect devastator și oricine trebuie să prevadă că buturuga mică răstoarnă carul mare.
Acum există o experiență importantă în dezvoltarea software pentru rețele de socializare de care ITiștii lui Donald TRUMP trebuie să o folosească, inclusiv să existe facilități care să stimuleze dezvoltarea accelerată a rețelei, prin explozia numărului de utilizatori. Eu aș pune un contor al conturilor și la cel cu contul cu numărul asociat 500.000 aș acorda premiu de100.000  USD, iar posesorul contului cu numărul 1.000.000.000 aș acorda un premiu de10.000.000 USD. E chestie de marketing și nu-l vait eu pe Donald TRUMP de idei, că miliardele nu le-a făcut stând cu mâna întinsă la contracte cu statul sau cu statele.







(24 martie 2021)


Tuesday, May 2, 2017

Cine produce software la Ploiești?

Dacă tot se vorbește de contractele lui Sebastian GHIȚĂ cu instituții importante din Ro, se impune o analiză cât de cât serioasă a producției de software de la firmele acestuia. Gurile rele zic că Sebastian GHIȚĂ a avut 350 de contracte cu statul și că a obținut sute și sute de aceste contracte. Nu acest aspect este important, ci trebuie văzut cum se produce acest software pe care Sebastian GHIȚĂ l-a livrat acelor clienți. Să zicem că firmele lui Sebastian GHIȚĂ aveau 3.500 de angajați care lucrau efectiv pe dezvoltare de cod, adică programatori, analiști, testeri, designeri, ingineri de sistem, dezvoltatori de baze de date, ceea ce înseamnă că echipele lui Sebastian GHIȚĂ care lucrau în medie la un contract din cele 350 erau formate din 10 membri. Cine are curiozitatea să stea de forbă cu dezvoltatori autentici despre aplicații complexe cu caracter de unicat, va afla că o echipă de 10 este și insuficientă și însoțită de riscuri de a nu finaliza niciodată un proiect de complexitate medie, nu de mare complexitate, așa cum erau proiectele în care erau angrenate firmele lui Sebastian GHIȚĂ. Rezultă cu claritate că acele firme aveau și componente de dezvoltare de software, dar în principal erau specializate pe livrare de foftware făcut de alții, cu adaptări la cerințele utilizatorilor. Aceste produse software, făcute de alții:
- funcționează independent de dezvoltator;
- se instalează;
- se parametrizează;
- procesele de mentenanță sunt lejere;
- nu necesită specialiști de superclasă.
În contextul definit așa, lucrurile stau cu totul altfel, pentru că produsele software livrate, au caracteristica de reutilizare, ceea ce este dominanta a nenumărate firme de software de aici, nu numai de la PLoiești. Adică, au făcut un produs software foarte bun, pe care îl vând la mai mulți clienți care lucrează cu produsul, fără a fi nevoie să fie asistați de către dezvoltator. Produsul de evidență contabilă este unul, produsul de resurse umane, este altul. Deci, chestia cu secretele lui Sebastian GHIȚĂ și cu produsele unicat, sunt doar mituri. Un produs software complex și deosebit de performant se realizează cam în 2-3 ani de o echipă ce depășește 60 de superprogramatori, dar care au un management de super-calitate. Ori, nu-mi amintesc să fie nici pe malurile Dâmboviței nici pe Fluviul Dâmb un astfel de management implementat. Cine produce software la Ploiești? Este întrebarea care mă frământă de câteva luni bune, de când se vorbește pe la colțuri despre cele 350 de contracte ale lui GHIȚĂ. Nu prea cred că acest GHIȚĂ să fi făcut mare brânză în software, pentru că nu are el moacă de Bill GATES.
Hello! A auzit cineva de managementul total al calității și eu nu știu?

(03 mai 2017)