Militarii care au condus România

Văd cum pseudo-analiștii politici din spațiul mioritic sunt bășicați că generalul cu patru stele Nicolae CIUCĂ a devenit prim-ministru, iar acum lor li sae pare nefiresc să candideze la funcția supremă în stat.
Aș dori să le reamintesc acestor așa-ziși analiști politici, care nici măcar o funcție de stat cu limba scoasă la ușa tribunalului pentru a-i ajuta pe petenți la lipirea timbrelor, n-au făcut-o, că România a avut mulți bărbați de stat care au fost militari.
Generalul Ioan Emanoil FLORESCU a fost prim-ministru în intervalul 4 aprilie 1876 și  26 aprilie 1876.

Generalul Gheorghe MANU  a fost prim-ministru în intervalul 5 noiembrie 1889 și 15 februarie 1891.

Mareșalul Alexandru AVERESCU a fost prim-ministru în intervalul 9 ianuarie 1918 și  4 martie 1918, precum și în intervalul 13 martie 1920 și 16 decembrie 1921.
Generalul Arthur VĂITOIANU a fost prim-ministru în intre 27 septembrie 1919 și 30 noiembrie 1919

Generalul Gheorghe ARGEȘANU  a fost prim-ministru între 21 septembrie 1939 și 28 septembrie 1939

Mareșalul Ion ANTONESCU a fost prim-ministru în intervalul  14 septembrie 1940 și 24 ianuarie 1941, după care a devenit conducător al României pentru intervalul 6 septembrie 1940 – 23 august 1944.

Generalul Constantin SĂNĂTESCU a fost prim-ministru între 4 noiembrie 1944 și 5 decembrie 1944.

Generalul Nicolae RĂDESCU  a fost prim-ministru între 6 decembrie 1944 și 28 februarie 1945.

Generalul, absolvent  de la Academia Militară M. V. FRUNZE,  Nicolae CEAUȘESCU a fost președinte al R. S. România în intervalul 28 martie 1974 – 25 decembrie 1989.

Generalul Gabriel OPREA a fost prim-ministru între 29 iulie 2015 și 10 august 2015.

Generalul Nicolae CIUCĂ a fost prin ministru în intervalul 7 decembrie 2020 și 23 decembrie 2020, precum și în intervalul  25 noiembrie 2021 și 12 iunie 2023.

Dacă generalul în rezervă Nicolae CIUCĂ va lansa în această vară cartea Un ostaș pentru România apărută la Editura RAO și sunt create premisele pentru ca acesta să candideze în septembrie pentru funcția de președinte al României, așa-zișii analiști politici dâmbovițeni, au obligația morală să considere acest lucru ca pe ceva firesc și analizele lor să fie cu adevărat la obiect și de profunzime.

(01 iunie 2024)

AVERESCU și ȘOȘOACĂ

În vremurile de demult, legendarul mareșal Alexandru AVERESCU devenise salvatorul nației și multe lucruri se produceau datorită influenței sale remarcabile. Se ajunsese la un moment dat ca poporul să creadă că numai prezența mareșalului rezolvă totul, ceea ce a dus la situații dintre cele mai neobișnuite. Dacă într-o zi se întâmplau lucruri în a celași timp la București sau la Iași sau la Constanța sau la Cluj sau la Timișoara, se găseau oameni care să depună mărturie că în caea zi mareșalul a fost văzut dând soluții miraculoase la București și la Iași și la Constanța și la Cluj, dar și la Timișoara.

Zilele acestea îmi arată că senatoarea Diana ȘOȘOACĂ este prezentă oriunde se întâmplă ceva, în secolul al XXI-lea posibilitatea de a face deplasări fiind cu totul alta comparativ cu primul sfert din secolul al XX-lea. Se întâmplă ceva în zona minieră a Devei, senatoarea Diana ȘOȘOACĂ este acolo. Se produce un incendiu la Institutul Marius NASTA, senatoarea Diana ȘOȘOACĂ este acolo. Are loc un eveniment în pridvorul unei mitropolii, Diana ȘOȘOACĂ este acolo.

Se crează deja mitul ȘOȘOACĂ și politicienii mioritici trebuie să înțeleagă că sunt în fața unui fenomen de nestăvilit, care a apărut instantaneu și care va atinge un moment de vârf cât de curând, pentru că face rating și atât timp cât profitorii au șansa să folosească și acest filon, o vor face fără să clipească, iar Diana ȘOȘOACĂ face acele mișcări care să-i permită dezvoltarea unei platforme spre anul 2024, căci tăvălugul istoriei este neiertător, iar ea este avocat, știe legile de la bară, nu din teorie și are verb, prezență, idei, energie, atitudine, originalitate, claritate, idei, inițiative, discurs, atitudine, nerv, culoare și inteligență. 

Se zice că dacă zi de zi mănânci ciorbă de fasole cu ciolan afumat, după o lună de zile ți se ia și nu mai vrei să vezi o astfel de mâncare în farfurie. Este un altfel de a spune ceea ce MARX și ENGELS ziceau când au lansat teoria conform căreia orice fenomen dispare datorită propriei lui dezvoltări. Din punctul managementului politic apogeul ȘOȘOACĂ va fi atins înainte de noiembrie 2024 și echivalează cu poziționarea unui atlet care atinge forma maxină cu o lună înainte de a intra pe pista de alergări de la olimpiadă, iar în ziua desfășurării competiției și-a pierdut forma aducătoare a medaliei.

(22 februarie 2021)

Cei 5 mareșali

Zilele trecute s-a pus în discuție subiectul cu mareșalii, Ms. Regele Mihai I fiind ultimul mareșal al României. Posturile Tv au vorbit despre următorii 5 mareșali:

Ferdinand I, 01.12.1918

Constantin Prezan, Decretul Regal nr. 998/13.03.1924

Alexandru Averescu, Decretul Regal nr. 1678/1927

Mihai I, Decretul nr. 1354/09.05.1941

Ion Antonescu, Decretul Regal nr. 2352/21.08.1941.

Tot la televiziuni, căci se pare că televiziunile scriu istorie, s-a zis că regele Carol al II-lea nu a fost înălțat la demnitatea de mareșal, deși există  Decretului Lege nr. 2451 din 1938 privind crearea demnității de mareșal pentru el. Tot televiziunile nu au scos o vorbă despre faptul că regele Carol I a devenit mareșal după înmânarea în în 11.12.1912  de către Marele Duce Nicolae Mihailovici a bastonului de mareșal. 

Nu eu trebuie să scriu texte de istorie, dar cred că în această problemă cercetătorii sunt obligați:

- să studieze arhive;

- să publice toate documentele;

- să restabilească adevărul;

- să publice lista completă și corectă a mareșalilor României.

Televiziunile să-și vadă de rostul lor de a intoxica masele cu tot felul de aiureli, după cum bate vântul, căci pe bani buni sunt slugile oricui plătește mai bine. Cât despre invitații lor, așa-zișii analiști politici, așa-zișii istorici, uitați-vă la ei și o să vă apuce durerile de cap, mila, groaza și scârba dacă stați să le analizați opera, comportamentul, trecutul, prezentul și viitorul.

(18 decembrie 2017)