Măriile cântecului nostru polpular

 Cântecul nostru popular are foarte multe interprete cu nimele de Maria. Mai jos voi scrie numele unora dintre ele și alături voi pune câte o melodie pe care eu o consider reprezentativă pentru repertoriul fiecăreia dintre ele.

Maria TĂNASE - Mărioară de la Gorj

Maria LĂTĂREȚU - Mai ţii minte măi dragă Marie

Maria APOSTOL - Cine-a lăsat dor pe lume

Maria ZLĂTARU - Uite mândra, bat-o bruma

Maria BUTACIU - Firule, măi fir de iarbă

Maria CORNESCU - Ce mai ochi are neica

Maria DRAGOMIROIU - Auit-am auzit

Maria HAIDUC - Bădița care mă place

Maria PETER - Dorul meu de l-aș cânta

MARIA PETER PREDESCU - Într-o seară pe la cină

Maria PRECUP - Cântă cucule cu mine

Maria ȘALARU - Hora mare ca-n Moldova

Maria PIETRARU - Ionel, Ionelule

Maria  GHINEA - Mai dă-mi viață cu-mprumut

Maria  VĂDUVA - Multe doruri sunt pe lume

Maria BADIU - Pe coarnele plugului

Maria TĂTARU -  Bunăziua doctorioță

Maria  BUTILĂ - No, no, no și ni ma, ni

Maria CONSTANTIN - Bălăioarele

Maria TĂNASE MARIN - Drumu-i lung poteca-i lată

Maria CÂRNECI - Unde mi-o fi dragostea

Maria TRIPON - Moarte supărare mare

Maria MARCU - Fie dracu supărat

Maria COMAN - Vreau să trăiesc așa

Maria LOGA - De-am putea viața întoarce

Maria BUZĂ - Te rog, Doamne, mai dă-mi zile

Maria MURGOCI - Măi Ioane, măi bădiţă

Maria CHIVU - Mi-a-nflorit florile-n crâng

Maria DRĂGAN - Eu la joc, mama la joc

Maria TUDOR - Mi-a dat numele Maria

Maria FILIMON - Grea e dragostea pe lume

Maria ILIUȚ - Rămâi stână sănătoasă

Maria OLTEANU - Te iubesc o știi prea bine

Maria ROTARU - Doamne, cum trec anii

Maria NEAG - Dragu mi la strâns de fân

Maria DUMITRU - S-au gândit dușmancele

Toate sunt voci mari, căci de aceea ele se numesc MARIA, iar repertoriul fiecăreia dintre ele are piese pe care le fredonează tot omul.

(14 august 2026)

Cupluri în muzica populară românească: Maria CORNESCU și Nelu BĂLĂȘOIU Mărie, trecem Gilortul

Maria CORNESCU și Nelu BĂLĂȘOIU  au fost un cuplu foarte popular în folclorul nostru de dinainte de 1989. 
Maria CORNESCU era o cântăreață cu o voce foarte bună și Nelu BĂLĂȘOIU era o prezență bine conturată în peisajul nostru muzical, cu o voce bărbătească distinctă.
Maria CORNESCU și Nelu BĂLĂȘOIU au avut un repertoriu bine definit, reprezentat prin piese precum:

Gorjule, plai însorit

Măriuța mea din Gorj

Un' te duci măi puișor

Toată lume-ar vrea să mor

De ar fi noaptea trei conace

Mărie, trecem Gilortul

Răsari lună de cu seară

Colo-n vale la cireș

 Ce mai ochi are mândra

Strigă mândra la neica
Eu am fost la concerte în care Maria CORNESCU și Nelu BĂLĂȘOIU nu mai formau un cuplu. Ei cântau separat durerea despărțirii și aveau două tipuri de cântece. În prima parte jeleau despărțirea, iar în a doua categorie erau cântecele din care reieșea că fiecare își refăcuse viața, spre satisfacția publicului prezent  la spectacole.
Maria CORNESCU și Nelu BĂLĂȘOIU au format un cuplu și în viață și în muzică. Existau diferențe dinte vocile celor doi și unii specialiști vorbeau despre calitățile de excepție ale vocii lui Maria CORNESCU. Eu iau lucrurile exact așa cum sunt: Maria CORNESCU și Nelu BĂLĂȘOIU s-au completat foarte bine în cântările lor. După despărțire, fiecare a avut drumul său.


(11 august 2026)

Transformările cântecului CINE M-AUDE CÂNTÂND.

Prima dată, pe când eram puști am auzit cântecul CINE M-AUDE CÂNTÂND în interpretarea Mariei TĂNASE. Cinstind vorbind, la acea vârstă nu am înțeles prea multe din acest cântec. Am reținut melodia lentă și mai ales versurile cu rime perfecte precum: cântându - gându, amu - anu, apasă - casă. În cântec durerea este cu destinații multiple, fără a se specifica dacă este durere din dragoste sau din greutățile vieții de zi cu zi.

Maria CORNESCU are și ea varianta sa, una mai săltăreață, care se referă la dragostea dată-n împrumut, versurile fiind simple, care se referă la o dragoste neîmplinită, cu sfaturi despre lăcomie, despre sărut și despre uitare.

Stana STEPĂNESCU are adaptarea spre ritmul bănățean, ducând versurile spre dragoste, despre cui se fac destăinuirile și cum se duce vestea, fie că este vecinul, fie că este măicuța. Dar ideea este legată de tristețea legată de dragostea neîmplită.

Pentru marea soprană Hariclea DARCLÉE, o altă mare soprană și aici mă refer la Teodora LUCACIU are o înregistrare a acestui cântec exact ca forma lentă, cea pe care o știam interpretată de Maria TĂNASE, cu unele adaptări ale textului, dar frumusețea versurilor rămâne aceeași, fără a duce conținutul în zona dragostei neîmplinite. Marea surpriză este legată de faptul că înregistrarea este perfectă, iar vocea se aude cum nu mi-am închipuit de bine, dar înregistrarea este făcută în condițiile tehnologiei moderne.

Angela GHEORGHIU a interpretat prelucrarea acestui cântec datorată lui Mihai BREDICEANU. Este o interpretare specială, care arată forța și dramatismul artistei, perfect adaptate contextului.

Ioan BOCȘA ne aduce o variantă săltăreață, pe versurile cunoscute în varianța tărăgănată. Sunt adus câteva modificări, cu rime noi precum: bat - sat, joc - loc, lume - nime - oarecine, mândruțâ - doborâ, spune - lume, dar valoarea mesajului mi se pare mult diminuată.

Titiana MIHALI duce acest cântec spre specificul oșenesc după care se joacă cu pasul mărunt și săltăreț. Sunt făcut adaptări spre a duce contextul spre joc, cu noi semnificații, interesante, dar depărtate de forma inițială culeasă de Maria TĂNASE.

Conchid că există multe variante ale cântecului, cu mici variații ale sensului versurilor, dar referința rămâne interpretarea Mariei TĂNASE.


(01 aprilie 2025)

Cântăreți de muzică populară românească pe care i-am văzut pe scenă

Mie mi-a plăcut muzica populară românească autentică și mi-a plăcut să merg la spectacole unde apăreau cântăreți de folclor, încă de pe vremea când eram elev de școală elementară, iar pasiunea pentru a asculta live cântăreți de folclor s-a păstrat tot timpul. I-am văzut pe unii cântăreți de muzică populară românească pe scenă în spectacole, la nunți, la botezuri, lsa sărbători câmpenești. Voi enumera pe cei pe care i-am văzut cântând live.

Mariana ANGHEL

Nelu BĂLĂȘOIU

Tiberiu CEIA

Maria CIOBANU

Ileana CIUCULETE

Lucreția CIOBANU

Ileana CONSTANTINESCU

Mărin CORNEA

Maria CORNESCU

Ion CRISTOREANU

Mariana DEAC

Ion DOLĂNESCU

Maria DRAGOMIROIU

Constantin ENCEANU

Ionuț FULEA

Nicolae FURDUI IANCU

Emil GAVRIȘ

Tudor GHEORGHE

Alexandru GROZUȚĂ

Maria LĂTĂREȚU

Ștefan LĂZĂRESCU

Irina LOGHIN

Ion LUICAN

Polina MANUILĂ

Măriuca MATACHE

Dan MOISESCU

Angela MOLDOVAN

Achim NICA

Ana PACATIUȘ

Romica PUCEANU

Ioana RADU

Ștefania RAREȘ

Ileana SĂRĂROIU

Benone SINULESCU

Angelica STOICAN

Maria TĂNASE

Elisabeta TICUȚĂ

Sofia VICOVEANCA
Au mai fost și alții, dar nu i-am reținut, probabil fiind ei la început de carieră. Pe cei mai noi dintre interpreți nu i-am văzut în spectacole, pentru că nu agreez șușele și nici cântecele făcute prin garaje, garsoniere sau closete. Mie îmi place folclorul autentic. Am apreciat costumele impecabile și originale, ținuta îngrijită și mai ales, respectul lor față de public.

(16 ianuarie 2025)

5.000 cântăreți de folclor: Maria CORNESCU.

Pe cântăreața de muzică populară românească Maria CORNESCU am văzut-o la sala Polivalentă, în vremurile în care minirecitalurile ei reflectau nefericirea în dragoste, ceea ce făcea ca femeile din. sală aduse cu busul de la CAP-uri să se solidarizeze cu ea și să-i adreseze sudalme celui ce-o părăsise pe cântăreață. Când trecea la partea în care solista își găsise un nou nene, atunci femeile din sală o aplaudau că-și refăcuse viața, doar în cântec, pentru că realitatea era alta.
Maria CORNESCU este o cântăreață din Oltenia cu voce de cristal de Sèvres, ceea ce o face unică și o pune alături de Maria LĂTĂREȚU.

A trecut un an de zile

Caut noaptea printre stele

Ce e drag românului

Dacă n-ar fi lumea rea

Din atâtea mândre multe

Îți mai aduci aminte, Ioane?

Măi neicuță, ochii tăi

Mi-a adus ieri o fetiță

Omului de lângă tine

Pentru ochi ca mura neagră

Spun unii, dar spun greșit

Te-am iubit cu-atâta dor

Te-am iubit neicuță dragă

Trece timpul

Textele cântecelor lui Maria CORNESCU sunt îngrijite, sufic ient de mult cizelate, iar rimele sunt bine alese, ceea ce este foarte important pentru folclorul ceva mai recent. Mariei CORNESCU, Dumnezeu i-a dat frumusețe, talent, voce de aur și succes în carieră. Nu i-a dat noroc în dragoste.

(20 februarie 2024)

Spectacolele marca Iuliana TUDOR

Dacă vreți să aveți o seară ratată, mergeți la spectacole de folclor unde este anunțată ca prezentatoare Iuliana TUDOR. Acolo,  Iuliana TUDOR vă va spune tot felul de chestii, folosind șablonele specifice limbii de lemn a tuturor prezentatorilor de duzină, repetând tot felul de aprecieri la superlativ, care nu au nicio acoperire în ceea ce privește valoarea interpreților.

Iuliana TUDOR inițiază dialoguri cu interpreții, care în loc să cânte, trăncănesc și ei tot niște chestii de doi bani, referitoare la publicul care îi ascultă și fără de care ei, cântăreții n-ar exista și bla, bla, bla, bla. Uneori am cronometrat trăncănelile din spectacolele prezentate de Iuliana TUDOR și am rămas descumpănit, drept care nu am mai făcut-o, iar dacă începe o emisiune Tv în care apare și numele lui Iuliana TUDOR, schimb canalul pentru confortul meu sanitar.

TVR, care este o instituție anchilozată în vremurile bolșevice și care nu a evoluat decât în zona reclamelor la fel de stupide ca și la celelalte televiziuni comerciale, nu s-a adaptat vremurilor de azi în care există tehnologii care suplinesc sporovăielile inutile și chiar au menirea să-i înlocuiască pe prezentatorii fără valoare. În concluzie, evitați spectacolele în care apare ca prezentatoare Iuliana TUDOR, căci timpul alocat actului artistic scade dramatic și ea are darul de a structura spectacole de o mediocritate lucitoare, mai ales că se cântă piese scrise prin garsoniere, pe holuri, prin garaje și uneori pri closete publice.

(21 decembrie 2023)

Duete de muzică populară: Maria CORNESCU și Nelu BĂLĂȘOIU

 Maria CORNESCU și Nelu BĂLĂȘOIU au format un duet, numai că prima concluzie la care am ajuns eu când i-am văzut în spectacole pe amândoi dar și separați, era un duet inegal. Maria CORNESCU avea o voce specială și Nelu BĂLĂȘOIU era de departe altceva, care se pierdea în peisaj.

Maria CORNESCU era din Craiova și Nelu BĂLĂȘOIU era din județul Mehedinți. Ei erau soț și soție la un moment dat.

Împreună s-au constituit într-un duet care a înregistrat cântece dintre care enumer Gorjule, plai însorit, Mărie, trecem Gilortul, Ce-i în lume prețios, Aoleo cum mai viscolește, Lumea toată ar vrea să mor, De trei ori primar fusei, De-ar fi noaptea trei conace, Striga mândra la neica, Măriuță un-te duci ?, Mândra mea din deal de șură, Ghicește mândro și spune, Colo-n vale la cireș, Măriuța mea din Gorj, Răsari lună de cu seară, Un-te duci măi puișor, M-am rugat de lumea toată, dar și multe altele.

Multe dintre cântecele acestui duet sunt compuse de cineva anume, căci se simte ușurința rimei. În vremurile de demult mă enervau teribil cei care nu culegeau folclor și făceau ei versuri cu rime previzibile și text fără metaforă, căci pe făcătorii de muzică populară nu-i dă afară nici talentul, nici cultura, nici setea de cunoaștere și nici dorința subită de a munci.

Am fost la un concert în care Maria CORNESCU își cânta durerea generată de despărțirea de Nelu BĂLĂȘOIU. Ce era la gura unor spectatoare trecute de 60 de ani hârtia n-ar suporta să scriu eu. Ce plângea lumea ți apoi când artista a spus într-un cântec spre finalul microrecitalului ei, că și-a găsit un alt bade, acele doamne erau în culmea fericirii.

(26 noiembrie 2021) 

Cum atrag unii artiști atenția că mai există

Se știe că orice artist are un ciclu de viață artistică definit prin perioadele:

- de început, când curba succesului urcă,

- de apogeu, când curba a atins zona mexină,

- de platou, ce corespunde rămânerii în vogă,

- de declin care arată că succesul este în declin,

- uitare, în care numele artistului nu se mai aude.

Numai unii artiști au capacitatea să se reinventeze și atunci când simt că se apropie de zona de declin, dezvoltă procesul de reinventare și își asigură în acest fel continuitatea succesului. dacă reușesc să se reinventeze de nenumărate ori, artiștii rămân în actualitate perioade foarte lungi așa cum a fost cazul marelui Gică PETRESCU.

Mulți dintre artiști nu au această capacitate și reapar pe micile ecrane nu cu producții specifice procesului de reinventare ci cu povești legate de:

- violențe suferite în copilărie,

- mariaje nereușite și divorțuri,

- căsătorii târzii,

- recăpătarea virginității,

- întâmplări din turnee,

- cheltuirea de bani imaginari,

- scandaluri de turnătorie,

- decese subite,

- trai încărcat de lipsuri,

- internări în spital,

- înmormântări televizate,

- discursuri despre morți,

- dușmănii specifice breslei.

Toate ar avea o justificare, dar pentru alte vremuri. Acum când un telefon mobil și nenumăratele negative  sunt  suficiente pentru a face un clip de foarte bună calitate și există și modalitatea de a-l posta și face cunoscut, orice artist în loc să se lamenteze și să identifice piedici în manifestarea uriașului talent, mai bine ar produce și ar arăta că se reinventează și acum în condiții de pandemie. În contextul tehnic de azi nu mai trebuie ca niciun artist să ne mai spună platitudini din care unele sunt invenții pentru a da bine la Tv și pentru a stârni compătimirea telespectatorilor, ci trebuie să creeze pentru că de aceea este artist, fie că are are 25 de ani sau 35 sau 50 sau 70 de ani, căci arta nu are vârstă.

(16 martie 2021)