Digitalizarea colecțiilor de timbre românești

Digitalizarea colecțiilor de timbre este ceva realizabiul pentru că:
- numărul de elemente de scanat este rezonabil,
- creșterea de la o perioadă la alta este mică în viitor,
- elementele de descriere există și nu sunt numeroase,
- se realizează independent și redundanța este ușor de controlat, 
- costurile sunt rezonabile,
- mărcile poștale sunt disponibile de la prima serie până la seria ultimă.

Echipa care are un minim de experiență în a gestiona un proces de digitalizare are posibilitatea să deruleze un proces complet și de calitate pe o durată de cel mult șase luni, pentru că există cataloage de descriere a mărcilor poștale cu toate elementele. Trebuie să spun că la ora actuală existăî în online aplicații cu astfel de descrieri nu doar pentru timbrele românești, ci și pentru timbrele din foarte multe țări. Digitalizarea se va extinde și la alte aspecte și aici mă refer ma maximafilie, la plicurile prima zi, reviste de filatelie, colecții și colecționari, dar totul se referă la ceea ce există la noi aici în România.



(22 noiembrie 2023)

FILATELIA: cartea care ne lșipsește

Cartea care ne lipsește în filatelie este Istoria filateliei românești. Nu este greu ca un colectiv de filateliști să se pună pe treabă și să scrie o astfel de carte inspirându-se din ceea ce alții au făcut. Dintr-o carte de istorie a filateliei românești ar trebui să aflăm care au fost:
- primele emisiuni de timbre,
- temele abordate,
- tirajele,

- raritățile, 

- supratipar,

- organizarea filateliștilor,

- producția de timbre,

- vânzarea de timbre,

- cercurile filatelice,
- colecțiile și colecționarii,
- colecțiile pierdute,
- erorile din timbre,
- tipurile de timbre emise,
- prețurile,
- dinamica producției.

În filatelie există foarte multă informație. Există cataloagele cu mărcile poștale, există cărți deja scrise pe diferite teme. Există articole scrise de profesioniști. Trebuie doar puse toate cap la cap, omogenizate și încă efectuate niște actualizări, pentru a fi incluse cele mai noi rezultate ale cercetărilor. Acum nu se mai pune problema tipăriturilor color, căci problema este deja rezolvată chiar foarte bine. Trebuie numai scris un proiect, obținută finanțarea și trecut la treabă în mod sistematic, după un plan bine pus la punct, cu capitole și oamenii care să le realizeze. Aici nu e vorba de a arde gazul de pomană, ci de a scrie o carte de istorie de cel mult 600 de pagini, densă, riguroasă. dacă rezultă și alte materiale, o ediție viitoare se va realiza în două volume, fiecare de 500 pagini, dar trebuie început cu ceva.

(11 decembrie 2022)

Blocuri filatelice românești perioada 1970 -1980

Blocurile filatelice sunt timbre grupate și reunite printr-un chenar care le fac să apară ca un tot întreg. Există blocuri de 4 timbre, de 6 timbre sau de mult mai multe timbre.

În anul 1970 a fost tipărit blocul cu fotbal Mexic format din 4 timbre cu valoare nominală totală 6 lei, în tiraj de 500.000 bucăți

În anul 1970 a fost tipărit blocul cu Apolo 13 format din 4 timbre și 4 viniete cu valoare nominală totală 6 lei, în tiraj de 300.000 bucăți

În anul 1971 a fost tipărit blocul cu Colaborarea inter-europeană format din 10 timbre  cu valoare nominală totală 10*55 bani, în tiraj de 50.000 bucăți

În anul 1971 a fost tipărit blocul cu Apolo 15 format din 4 timbre și 4 viniete cu valoare nominală totală 6 lei, în tiraj de 200.000 bucăți

În anul 1971 a fost tipărit blocul cu Apolo 14 format din 4 timbre și 4 viniete cu valoare nominală totală 13.20 lei, în tiraj de 200.000 bucăți

În anul 1971 a fost tipărit blocul cu Lunahod 1 format din 4 timbre și 4 viniete cu valoare nominală totală 13.20 lei, în tiraj de 200.000 bucăți

În anul 1972 a fost tipărit blocul cu Colaborarea inter-europeană format din 10 timbre  cu valoare nominală totală 23,25 lei, în tiraj de 100.000 bucăți

În anul 1972 a fost tipărit blocul cu Aterizarea pe lună format din 4 timbre și 4 viniete cu valoare nominală totală 12lei, în tiraj de 200.000 bucăți

În anul 1973 a fost tipărit blocul cu CSCE format din 4 timbre și 2 viniete cu valoare nominală totală 15,50 lei, în tiraj de 250.000 bucăți

În anul 1975 a fost tipărit blocul cu Colaborarea inter-europeană format din 10 timbre  cu valoare nominală totală 28,25 lei, în tiraj de 80.000 bucăți

În anul 1976 a fost tipărit blocul Apollo Soiuz format din 4 timbre și 4 viniete  cu valoare nominală totală 10 lei, în tiraj de 1.000.000 bucăți cu Colaborarea culturală europeană format din 4 timbre, cu valoarea nominală 4 * 2,20 lei, în tiraj de 120.000 bucăți

În anul 1977 a fost tipărit blocul cu Colaborarea inter-europeană format din 4 timbre  cu valoare nominală totală 4*2,40 lei, iar tirajul nu este specificat

Se observă că  blocurile tipărite în anii luați în considerare sunt cu mult mai puține decât colițele. Dacă au fost tipărite 54 colițe, în același interval au fost tipărite 13 blocuri, iar tirajele au fost generoase, ceea ce mă conduce la ideea că nici prețurile de achiziție nu au crescut spectaculos, deci colecționarii au șanse de a avea în clasoare cât mai multe dintre blocuri, fără a cheltui foarte mulți bani.

(17 iunie 2022)

Colițele românești emise între 1970 și 1980

 În anii 1970, 1971, 1972 și până în 1980 au fost emise numeroase colițe și este important de văzut tematica, valoarea nominală și tirajul. De regulă, la vremea respectivă au fost achiziționate la valoarea lor nominală și urmărind un catalog, se va vedea dacă investiția a fost sau nu rentabilă, deși de atunci au trecut peste 40 de ani și banii investiți altfel ar fi făcut pui în cu totul alt ritm, numai că și riscurile ar fi fost cu mult mai mari.

În 1970 a fost tipărită colița cu reproducere după un tablou al lui MIRO, valoarea nominală era de 5 lei și tirajul de 350.000 exemplare.

Negustor de vânat, reproducere după tabloul lui F. SNYDERS cu valoare nominală de 5 lei, iar tirajul a fost de  200.000 exemplare.

În anul 1971 a fost tipărită colița nedantelată Soiuz 11  cu valoare nominală de 6 lei, iar tirajul a fost de  12.500 exemplare.

În anul 1971 a fost tipărită colița dantelată Soiuz 11  cu valoare nominală de 6 lei, iar tirajul a fost de  100.000 exemplare.

În anul 1971 a fost tipărită colița nedantelată Olimpiada de la Saporo 1972   cu valoare nominală de 5 lei, iar tirajul a fost de  200.000 exemplare.

În anul 1971 a fost tipărită colița dantelată reproducere după tabloul Hora de AMAN   cu valoare nominală de 5 lei, iar tirajul a fost de  200.000 exemplare.

În anul 1971 a fost tipărită colița nedantelată floarea paeonia officinalis   cu valoare nominală de 5 lei, iar tirajul a fost de  6.084 exemplare.

În anul 1971 a fost tipărită colița dantelată reproducere după BRONZINO Venus și Amor  cu valoare nominală de  cu valoare nominală de 5 lei 200.000 exemplare.

În anul 1972 a fost tipărită colița dantelată olimpiada Munchen 1972    cu valoare nominală de 6 lei, iar tirajul a fost de   100.000 exemplare.

În anul 1972 a fost tipărită colița dantelată olimpiada Stadionul olimpic Munchen 1972    cu valoare nominală de 6 lei, iar tirajul a fost de   100.000 exemplare.

În anul 1972 a fost tipărită colița dantelată olimpiada echitație Munchen 1972    cu valoare nominală de 6 lei, iar tirajul a fost de   100.000 exemplare.

În anul 1972 a fost tipărită colița dantelată olimpiada medalii Munchen 1972    cu valoare nominală de 6 lei, iar tirajul a fost de   100.000 exemplare.

În anul 1972 a fost tipărită colița nedantelată olimpiada medalii de aur Munchen 1972    cu valoare nominală de 6 lei, iar tirajul a fost de   23.500 exemplare.

În anul 1972 a fost tipărită colița dantelată reproducere după Pieter Broigel cel Tânăr Vara   cu valoare nominală de 6 lei, iar tirajul a fost de  200.000 exemplare.

În anul 1972 a fost tipărită colița nedantelată vehicul pe  Lună    cu valoare nominală de 6 lei.  22.000 exemplare.

În anul 1972 a fost tipărită colița dantelată reproducere după PETRAȘCU, Case în Veneția    cu valoare nominală de 6 lei, iar tirajul a fost de  100.000 exemplare.

În anul 1972 a fost tipărită colița dantelată astronauți pe lună    cu valoare nominală de 6 lei, iar tirajul a fost de   100.000 exemplare.

În anul 1973 a fost tipărită colița dantelată reproducere după     St. POPESCU, Prânzul secerătorilor    cu valoare nominală de 12 lei, iar tirajul a fost de  200.000 exemplare.

În anul 1973 a fost tipărită colița dantelată reproducere după Hans von AACHEN, Răpirea lui Proserpina   12 lei, iar tirajul a fost de  200.000 exemplare.

În anul 1973 a fost tipărită colița dantelată Cloșca cu puii de aur   12 lei, iar tirajul a fost de   cu valoare nominală de 200.000 exemplare.

În anul 1973 a fost tipărită colița dantelată reproducere după LEVADITI, Poetul ALECSANDRI cu familia    cu valoare nominală de 6+2 lei, iar tirajul a fost de  200.000 exemplare.

În anul 1974 a fost tipărită colița dantelată Cupa mondială de fotbal     cu valoare nominală de 10 lei 150.000 exemplare.

În anul 1974 a fost tipărită colița nedantelată Cupa mondială de fotbal     cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de  27.000 exemplare.

În anul 1974 a fost tipărită colița nedantelată SKYLAB     cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de  27.000 exemplare.

În anul 1974 a fost tipărită colița dantelată  Stockholmia74     cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de  200.000 exemplare.

În anul 1974 a fost tipărită colița nedantelată UPU     cu valoare nominală de 10, iar tirajul a fost de  lei 30.000 exemplare.

În anul 1974 a fost tipărită colița dantelată reproducere după RENOIR, Femei la scăldat    cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de  200.000

În anul 1974 a fost tipărită colița nedantelată Statuia lui Mihai VITEAZUL     cu valoare nominală de 10, iar tirajul a fost de  lei 60.000 exemplare.

În anul 1975 a fost tipărită colița nedantelată harta Europei     cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de  38.500

În anul 1975 a fost tipărită colița nedantelată Anul protecției monumentelor, Lupoaica   10 lei, iar tirajul a fost de  38.500 exemplare.

În anul 1975 a fost tipărită colița dantelată THEMBELGA 75    cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de  150.000 exemplare.

În anul 1975 a fost tipărită colița nedantelată Pentru pace în Europa     cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de  39.500 exemplare.

În anul 1976 a fost tipărită colița nedantelată Stadionul Olimpic Montreal      cu valoare nominală de 10 lei  24.900

În anul 1976 a fost tipărită colița dantelată Gimnastică la sol      cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de   150.000 exemplare.

În anul 1976 a fost tipărită colița nedantelată Gimnastică la bărnă NADIA     cu valoare nominală de 10, iar tirajul a fost de  lei  25.000 exemplare

În anul 1976 a fost tipărită colița nedantelată Descoperiri arheologice     cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de   60.000 exemplare.

În anul 1976 a fost tipărită colița dantelată Descoperiri arheologice monede argint     cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de   150.000 exemplare.

În anul 1977 a fost tipărită colița nedantelată Aniversarea Independenței     cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de   80.000 exemplare.

În anul 1977 a fost tipărită colița dantelată CESCE    cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de   150.000 exemplare.

În anul 1977 a fost tipărită colița dantelată Bătălia de la Grivița    cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de   150.000 exemplare.

În anul 1977 a fost tipărită colița dantelată Reproducere de pe Columna lui Traian    cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a dost de   150.000 exemplare.

În anul 1977 a fost tipărită colița nedantelată Pentru pace în Europa     cu valoare nominală de 15 lei, iar tirajul a fost de  39.500 exemplare.

În anul 1978 a fost tipărită colița nedantelată Cupa mondială de fotbal   cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de  32.000 exemplare.

În anul 1978 a fost tipărită colița nedantelată Al II-lea târg de timbre   cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de  70.000 exemplare.

În anul 1978 a fost tipărită colița nedantelată Coiful de aur Cucuten Iași   cu valoare nominală de 10 lei, iar titajul a fost de  60.000

În anul 1979 a fost tipărită colița nedantelată A IV-a conferință europeană de sport    cu valoare nominală de 10 lei, iar nu are tirajul specificat

În anul 1979 a fost tipărită colița dantelată A XII-a Congres al PCR    cu valoare nominală de 5 lei, iar tirajul a fost de    150.000 exemplare.

În anul 1979 a fost tipărită colița dantelată Expoziția transporturi Hamburg   cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de    175.000 exemplare.

În anul 1979 a fost tipărită colița dantelată Stadionul olimpic Atena    cu valoare nominală de 10 lei, iar   nu are tiraj specificat

În anul 1979 a fost tipărită colița dantelată Olimpiada de la Moscova   10 lei, iar titajul a fost de    120.000

În anul 1980 a fost tipărită colița dantelată Olimpiada de la Moscova hambal    cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de    150.000 exemplare.

În anul 1980 a fost tipărită colița nedantelată Olimpiada de la Moscova gimnastică    cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de    29.500 exemplare.

În anul 1980 a fost tipărită colița dantelată Anul european al ocrotirii naturii   cu valoare nominală de 10 lei, iar tirajul a fost de    150.000 exemplare.

În anul 1980 a fost tipărită colița nedantelată Jocuri olimpice de iarnă -bob    cu valoare nominală de 10 lei, iat tirajul a fost de  29.500 exemplare.

În anul 1980 a fost tipărită colița dantelată CESCE    cu valoare nominală de 15 lei, iar tirajul a fost de    39.500 exemplare.

Am ales acest interval pentru că mi s-a părut cel mai interesant în ceea ce privește politicile de editare a timbrelor, întrucât evenimentelor deosebite li s-au asociat colițe nedantelate cu tiraj redus, ceea ce a dus automat la creșterea valorii lor de piață. Nu a fost vorba de exces de astfel de tipărituri, căci în unsprezece ani, din totalul de 54 de colițe,  23 au fost colițe nedantelate, ceea ce reprezintă 42,59%, adică sub jumătate. Nu a fost vorba de executarea de artificii cu supratipărire, erori de conținut, ci evenimentului special i-a fost asigurat un tiraj diferențiat. Cel mai mic tiraj din acest interval a fost de 6.084 exemplare la colița care se referă la planta Peaonia officinalis, coliță tipărită în anul 1971. Colița Soiuz 11 are 12.500 exemplare, dar au fost multe colițe nedantelate cu subiect comun de larg interes, cu un tiraj de 200.000 exemplare.

(17 iunie 2022)

Filatelia românească în comunism (IV)

Listele de prețuri merită să fie studiate. Ele apar în magazinele de specialitate și conțin:
- numărul seriei de timbre,
- anul apariției timbrelor,
- o mică descriere a fiecărui timbru,
- valoarea nominală,
- tirajul, 
- valoarea actuală a timbrului neobliterat,
- valoarea actuală a timbrului obliterat.

Eu am cumpărat câte un catalog filatelic al mărcilor postale românești, ori de câte ori am am trecut pe la un magazin de specialitate și am găsit astfel de catalog. Având mai multe cataloage, am reușit să fac niște analize comparate să văd cum evoluează prețurile în funcție de tematică, de tip de timbru și de tiraj. Am observat că ritmul de creștere al prețurilor este mai mare pentru colițe și pentru timbrele care conțin erori, Acum mulți ani, chiar aveam niște modele cu coeficienți estimați pentru a prognoza prețurile. Dacă nu am mai insistat, a fost consecința faptului că nu aveam eu timbre atât de multe și de valoroase încât să merite efortul de a aprofunda problema. Prețurile la timbrele cu tiraj  foarte mare cresc cu mult mai lent decât în cazul colițelor nedantelate, tipărite în tiraj mic. Prețul de catalog este una, iar prețul de piață e alta și prețul la care se face tranzacția e cu totul altceva. Am văzut multe situații în care prețul de vânzare efectiv a fost absolut diferit de prețul de listă și de prețul pieții. Nu e nebun cine cere, e nebun cel care plătește prețul pe timbru și cum filateliștii colecționari nu sunt nebuni, ei vor plăti de regulă sub prețul de catalog și sub prețul pieții, căci cel care vinde timbre este un colecționar aflat într-o situație specială și el e obligat de viață să vândă. Numai colecționarii care au timp de stat și de așteptat clienți au șansa ca la negociere să obțină un preț decent, dar în niciun caz un preț care reflectă o dinamică economică, ci o evaluare subiectivă a cumpărătorului în principal și un rezultat al negocierii dure cu posesorul de timbre.

Studiile mi-au dovedit că filatelia este o investiție bună și educativă în același timp, dar caracterul perisabil al timbrelor limitează foarte mult elanul oricărui colecționar în general și al meu în special.


(13 iunie 2022)

Filatelia românească în comunism (V)

Magazinele filatelice în timpul comunismului nu erau la număr egale cu Aprozarele și nici cu Alimentarele, dar erau oricum mult mai bogate în mărfuri de calitate și ca Aprozarele și ca Alimentarele. 
În București erau magazine filatelice în Piața Palatului, lângă blocul turn, la Foișorul de Foc, undeva pe Dorobanți în apropierea liceului CARAGIALE, dar era un mic magazinaș și la mine în mahalaua Bercenilor, la piața de lângă cinematograful Cultural, lângă Teatrul Mic. Ori de câte ori ajungeam în Piața Palatului cumpăram câte ceva, căci găseam acolo multe lucruri.
Acolo găseam:
- serii de timbre apărute în anul curent,
- serii de timbre mai vechi,
- colițe rare la prețul pieții,
- timbre străine pe diferite teme,
- clasoare,
- liste de prețuri,
- materiale filatelice precum lupe, pensete și materiale de protecție a timbrelor,
- plicuri prima zi,
- elemente de maximafilie,
- cărți poștale cu ștampile speciale,
- cataloage ale mărcilor poștale românești.
Cred că la nivelul anului 1985, ori de câte ori am ajuns acolo, am găsit foarte multe lucruri, căci nu eram un tip restricționat de o anumită tematică și prețurile atunci erau accesibile, căci eu îmi știam lungul nasului și nu umblam după timbre rare sau timbre cu tiraje extrem de limitate.

Doamnele care vindeau acolo aveau clienții lor permanenți, dar acceptau comenzi și de la ceilalți oameni pe care începeau să-i cunoască și să-i considere clienți fideli. Am făcut și eu câteva comenzi și au fost onorate, nu integral, dar au fost onorate. Nu am dispus de bani, căci în vremurile când eram preocupat de filatelie aveam un salariu mic și mai aveam bani de la orele suplimentare și când și când de la contractele de cercetare, deci, nu-mi permiteam să bag banii în timbre căci aveam doi copii de meditat pentru admiteri la liceu și facultate. Totuși, din când în când îmi satisfăceam acest viciu, de a cumpăra timbre.

(13 iunie 2022)

Filatelia românească în comunism (I)

Nici filatelia nu a fost scutită  în comunism de politica partidului, căci vorba poetului George LESNEA:

    Partidul e-n toate
    E-n cele ce sunt
    Și-n cele ce mâine vor râde la soare
    E-n pruncul din leagăn
    Și-n omul cărunt,
    E-n viața ce veșnic nu moare.

Așa că, din 1945 și până în 1989 filatelia:

- a reflectat realizările democrației populare,

- a scos în evidență eroii comuniști,

- a evitat adevărurile istorice neconvenabile,

- a servit regimul comunist cu fidelitate,

- a făcut educație comunistă poporului.

Timbrele tipărite au avut tematici variate, bine selectate, tiraje generoase și au fost orientate spre acoperirea nevoilor sociale în principal și în secundar, alinierii la exigențele colecționarilor de filatelie. 

Timbrele uzuale:

- au avut tiraje impresionante,

- s-au tipărit în format mic,

- seriile au avut o largă reprezentativitate a valorilor,

- reflectau meserii precum zidar, sudor, siderurgist,

- se găseau peste tot.

Timbrele tematice:

- erau omogene,

- aveau o paletă de culori excelentă,

- prin dimensiuni erau diferite de celelalte,

- formele definite le făceau atractive și căutate,

- reflectau evenimente importante,

- dezvoltau cunoașterea oamenilor.

Organizarea filateliștilor a fost realizată de comuniști în cadrul Asociației Filateliștilor din România și membrii care plăteau cotizație aveau acces la unele timbre cu tiraj redus, la preț nominal, în timp ce prețul de piață era foarte mare, așa cum s-a întâmplat cu colița nedantelată supranumită și Nadia COMĂNECI.

Cercurile filatelice funcționau în marile orașe, în întreprinderi, la nivelul organizațiilor de pionieri.

Comerțul filatelic se desfășura:

- la oficiile poștale centrale din marile orașe,

- în magazinele specializate,

- la chioșcurile de difuzare a presei.

Exista o întreprindere care se ocupa de producerea timbrelor și existau profesioniști care gândeau seriile de timbre, designul lor, astfel încât, filatelia românească a ținut cu brio pasul evenimentelor de tot felul, din țară, din Uniunea Sovietică și ceva mai târziu din lumea întreagă.

Ceea ce s-a întâmplat în literatura românească și în arta românească, s-a întâmplat și în filatelie, căci partidul era infiltrat în totalitate în toată structura filatelică, astfel încât planul de producție al timbrelor a reflectat integral politica partidului.

Ar fi eronat să se creadă că în comunism filatelia nu s-a dezvoltat. Din contră, filatelia a avut o dezvoltare extraordinară, numai că direcția pe care s-a dezvoltat a avut constrângeri și filatelia nu a reflectat cum trebuie și cât trebuie realitatea acelor vremuri și nici trecutul, mai ales perioada 1870 - 1947.

Serialul deschis acum despre filatelia românească în comunism are ca obiectiv să evidențieze atât ceea ce a fost bun în acest domeniu, cât și să reflecteze minusurile, care nu au fost de neglijat, minusuri care au depins de caracterul oamenilor implicați în filatelie, nu de comunism și nici de comuniști.

(13 iunie 2022)

Aplicația web a mărcilor poștale românești

Este trist că acum în anul 7523 de la facerea lumii nu avem o aplicație web a mărcilor poștale românești, care în opinia mea nu este anevoie de făcut pentru că:

- se referă la o mulțime de elemente puțin numeroasă,

- există deja materiale tipărite sistematizate,

- actualizarea este facilă căci volumul de date de adăugat e mic,

- construcția se face prin completare din aproape în aproape,

- tehnologiile actuale permit realizarea rapidă și de calitate.

Eu văd realizarea acestui portal în câteva etape și anume:

Etapa 01: elaborarea hărții portalului de top deschis, cu toate funcțiile.

Etapa 02: definirea interfeței de tip comun, ușor de navigat.

Etapa 03: scanarea timbrelor de la anul 2018 spre 2017 și tot așa.

Etapa 04: preluarea din documente caracteristicile fiecărui timbru.

Etapa 05: construirea listei de cuvinte cheie după inventarierea timbrelor.

Etapa 06: definirea criteriilor de căutare și a butoanelor din interfață.

Etapa 07: etichetarea completă a timbrelor.

Etapa 08: construirea unui șablon deschis  după care se descriu timbrele. 

Etapa 09: popularea unei baze de date cu timbrele, caracteristicile și etichetele lor.

Etapa 10: integrarea bazei de date în portal și testarea funcționalității de căutare.

Etapa 11: identificarea altor elemente care se adaugă portalului.

Ceea ce am propus este ceva disperat, în condițiile în care nu există nimic făcut pe acestă temă. Și o inițiativă privată ar fi soluționat decent problema căci baza de date nu are mai mult de 30.000 de articole, iar detaliile nu sunt atât de complexe încât să necesite ani de muncă pentru echipe de sute de oameni. Mergând pe sistemul de lucru prin adăugare, cu începere de la ultimele emisiuni de timbre către primele, deja s-ar realiza primii pași, ceea ce ar duce la un anumit nivel de emulație ca să se obțină ceva cum este enciclopedia virtuală, construcție operațională acum și oarecum și de încredere.

Eu aș face la butonul de căutare opțiuni precum:

- toate,

- listă emisiuni,

- olimpiade,

- medalii olimpice,
- Balkanfila,
- ocrotirea naturii,
- cosmonautică,

- colițe olimpiade,

- colițe,

- scriitori,

- reproduceri de artă,

- sculpturi,

- castele,

- flori,

- fluturi,

- domnitori,

- icoane,

- tradiții, 

- costume populare,

- momente istorice,

- oameni importanți,

- Carol I,

- Unirea,

- cap de bour,

- arhitectură,

- ......

Cine dorește, ar merge și mai departe. la olimpiade ar pune prezentări pe ani și locuri unde au avut loc. La oameni importanți s-ar merge pe pictori, scriitori, arhitecți, medici, inventatori, poeți, sculptori, exploratori și alte gategorii. Acestea sunt detalii care se adaugă ulterior. După aceea se adaugă butoane pentru:

- maximafilie,

- reviste de filatelie,

- asociații,

- filateliști,

- expoziții,

- colecții,

- cercetare științifică,

- cataloage de prețuri,

- studii și sinteze,

- actualități,

- plicuri prima zi, 

- cărți poștale,

- erori filatelice.
Aplicația web a mărcilor poștale românești merită să fie dezvoltată urgent, cu o abordare deschisă, fără ideia unui proiect gigantic pentru care nu există nici timp, nici bani, nici forțe. Luate lucrurile din aproape în aproape, vor duce peste ani la o construcție operațională, de succes, care va aduce bani, chiar bani mulți, căci tonul face muzica și în businessul cu timbre.

Acestea sunt detalii. Toată lumea se gândește la bani. Banii nu se fac fără inteligență. Ei se fac inteligent și portalul este un prilej de a face bani din filatelie atât timp cât oamenii găsesc ușor informația și mai ales se conectează la comerțul modern cu timbre, comerț care în mediul online este un comerț de succes și mai ales aducător de profit pentru cei inteligenți. Proștii doar se vaită.

(26 aprilie 2018)