Clasificarea universităților românești

Cum nici noi nu suntem perfecți, nici clasificările universităților românești nu sunt perfecte. Acceptăm imperfecțiunea, căci ne acceptăm pe noi înșine și este un punct de plecare. reste foarte important să avem o clasificare, pentru că știm câte universități avem și știm cam ce poartă fiecare dintre ele, în raport cu o serie de criterii pe care le definim și le acceptăm ca să avem o imagine cât de cât despre cum stăm cu aceste universități. Există mai multe clasificări, dar dacă este să fim corecți, va trebui să acceptăm una dintre ele și să mergem cu ea, căci trecând de colo până colo nu ajungem la niciun rezultat. Și metrul e o convenție și o folosește toată lumea, cum și alte unități de măsură sunt tot așa de mult folosite și n-a murit nimeni. Ideea este de a spune ce unitate de măsură folosim este necesară, iar la universități este corect să spunem ce listă folosim și acolo pe portal se va spune metodologia folosită și mai ales, cine a făcut ierarhizarea. La adresa https://www.4icu.org/ro/ am găsit o ierarhizare a 76 de universități, dar la alte adrese sunt și alte ierarhizări. Eu am agreat această ierarhizare pentru că este dată sub forma unui tabel simplu și ușor de urmărit, în raport cu ceea ce m-a interesat pe mine.

Ceea ce este trist acum este faptul că această clasificare nu este folosită de toată lumea, pentru a vedea ce hram poartă universitățile, atunci când un tânăr dorește să urmeze o facultate. Se vede că oamenii sunt interesați de meserii, de ușurința de a obține diploma, de distanța față de universitate, de costuri și mult prea puțin de calitatea universității. mai e mult timp până tinerii și familiile lor vor pricepe că diferențele dintre universități sunt acelea care-i plasează pe tineri pe piața muncii, așa cum se întâmplă în USA, unde din start proveniența de la o anumită universitate îi dă tânărului la angajare un salariu și de 10 ori mai mare decât în cazul în care provine de la o universitate mai puțin bine clasificată. la noi, lumea vede diploma, căci restul nu contează. Mai mult, unii fac apologia că nu diploma și nici certificatul de absolvire a unui curs contează, ci ceea ce știe persoana, ca și cum diploma sau certificatul nu ar consfinți că respectivul știe meseria, ci este un fel de hârtie igienică.

(22 iunie 2023)

Transformarea informațiilor în cunoștințe

Pe mine mă apucă și râsul când îi aud pe câte unii vorbind despre lucruri pe care nu le-au înțeles. Mă duc cu gândul la vremurile comuniste în care teoria o luase cu mult înaintea practicii. Și în zona informaticii se bate câmpii la greu. S-a vorbit de societatea informațională și totul a rămas pe hârtie. Lumea a trecut cu gândul la societatea bazată pe cunoaștere și s-au zis tot felul de chestii, aproape aberante, fără a exista nici baza și nici software pentru a face implementări cât de cât decente, pentru a ieși din stereotipurile date ca exemplu de o universitate de prin USA.
Pasul următor este societatea bazată pe înțelepciune, unde înțelepciunea este ceva rezultat din prelucrarea superioară a cunoștințelor. Un alt vis, foarte îndepărtat, din moment ce noi avem 40% din populație analfabetă funcțional și peste 60% dintre profesori nu au note de promovare la gradele didactice, adică ceva peste să zicem 6 sau 7, ca la milogi.

Dar să revin la oile mele, la transformarea informațiilor în cunoștințe.

Ceea ce dă ChatGPT nu prea miroase a transformare de informații în cunoștințe, ci o preluare de conținut digital existent cu prelucrări mecanice în cascadă, care prin rafinare să semene a un întreg și nimic altceva. Transformarea informațiilor în cunoștințe presupune un algoritm suficient de general care după niște prelucrări să realizeze punerea în corespondență a unor elemente de ordin cantitativ cu alte elemente de ordin calitativ.

Voi lua un exemplu. 

Se fac măsurători ale înălțimii unor persoane și se pun în corespondență cu nivelurile calitative scund, mediu, înalt, foarte înalt.

Se extrag elementele ce corespund persoanelor scunde.

Se extrag elementele ce corespund persoanelor cu înălțime medie.

Se extrag elementele ce corespund persoanelor înalte.

Se extrag elementele ce corespund persoanelor foarte înalte.

Se stabilește o regulă clară, dar convențională, pentru a stabili intervalul fiecărei categorii.

Intervalele trebuie să fie disjuncte.

Algoritmul este destul de general.

Se folosește pentru a stabili nivelurile unor parametri ce caracterizează starea de sănătate pentru tot felul de analize medicale, pentru a determina performanța persoanelor în raport cu includerea pe liste în vederea participării pe la competiții sportive sau profesionale.

Ca lucrurile să fie mai complicate, se construiește algoritmul pentru a realiza nomograme în vederea punerii în corespondență a grupelor de parametri cu diferite niveluri calitative.

Și în cazul prognozelor meteo se culeg foarte multe date din atmosferă la momentele T0, T1, T2, ..., Tn și se pun în corespondență cu efecte înregistrate pentru momentele T1, T2, ..., Tn, Tn+1. Se stabilesc niște tipare și după aceea, pentru măsurători actuale se fac prognoze, prezentând tipare selectate. Vor exista algoritmi de rafinare și de analiză a stabilității punerilor în corespondență.

Inteligența artificială de azi joacă și ea un rol în dezvoltarea de algoritmi de transformare a informațiilor în cunoștințe, dar nu face noi transformări de informații în cunoștințe.


(31 mai 2023)