Showing posts with label cibernetician. Show all posts
Showing posts with label cibernetician. Show all posts

Sunday, March 16, 2025

Ce meserii lipsesc din COR? "

COR este Catalogul Ocupațiilor din România și deși se vehiculează în spațiul public tot felul de profesii, acestea nu se regăsesc în acest catalog. Există posibilitatea de a căuta în acest catalog furnizând diferite cuvinte cheie. Pentru profesia de contabil se găsesc 21 de elemente și se merge în adâncime pentru a se obține detaliile care interesează.

Pentru profesia de influencer nu există niciun articol, pentru că influencerii nu s-au interesat să-și definească profesia și să obțină recunoașterea ei oficială.

Nici profesia de hair stylist nu este definită în COR, dar pentru meseria de frizer există o definire, tot așa cum pentru meseria de coafor există în COR 5 elemente.

Este adevărat că sunt unele profesii care apar rapid datorită evoluțiilor din tehnologia informației mai ales, dar este extrem de important ca persoanele care exercită astfel de profesii să se lupte ca să le definească în COR - Catalogul Ocupațiilor din România, ca toată lumea să știe ce înseamnă ele și ce calificări sunt necesare.

Este trist că Facultatea de Cibernetică Economică există de peste 57 de ani, fără ca în COR este Catalogul Ocupațiilor din România să existe definită meseria de economist cibernetician, care să spună exact cu ce se ocupă absolvenții acestei facultăți, în titulatura meseriei lor fiind obligatorie folosirea cuvântului cheie cibernetician. Numai că cei ce ar fi trebuit să facă acest lucru, au avut preocupări mărunte de clan. Nici profesia de informatician nu există, deși pe buzele multor persoane există acest concept, mai ales când unii doresc să arate cine sunt ei și mai ales ce hram poartă în societate.

Deși informatorii și turnătorii la securitate erau cohorte, în COR este Catalogul Ocupațiilor din România, nici aceste "profesii" nu există, deși au adus mari beneficii celor care le-au exersat.


(16 martie 2025)






(16 martie 2025)

Friday, April 14, 2023

1.000 de oameni care m-au impresionat: Nicolae STANCIU

Pe  Nicolae STANCIU l-am cunoscut pe vremea când el era student în ultimii ani de facultate la Secția de Cibernetică Economică de la Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, atunci având durata de cinci ani, iar la cursuri se prezentau mari profesori selectați pe sprânceană de manea MĂNESCU, pentru a se reuși în acest fel formarea unor generații de specialiști adevărați, care în producție să rezolve probleme complexe cu metodele și tehnicile moderne ale ciberneticii economice.
Nicolae STANCIU mi-a arătat că este un om cu un nivel de inteligență excepțional, care avea o situație școlară foarte bună. Am lucrat împreună cu Nicolae STANCIU și cu Sergiu COMAN de-a lungul timpului la diferite probleme legate de realizarea de produse software și m-am convins că el are calități remarcabile de analiză, de programare și are un nivel de inteligență special în direcția realizării de componente software de mare calitate.
El s-a căsătorit cu Magdalena STANCIU, care a fost șefă de promoție la Secția de Cibernetică Economică și care a devenit asistentă universitară, apoi lector universitar în domeniul bazelor de date, la Catedra de Informatică Economică.
Nicolae STANCIU, soția și fiica lor au plecat în Canada definitiv după 1990 și am înțeles că s-au integrat de minune acolo. Nici nu m-am mirat că atât Nicolae STANCIU, cât și Magdalena STANCIU, soția lui, erau oameni foarte bine pregătiți profesionali, care m-au impresionat prin nivelul lor de performanță și prin calitățile lor de oameni pentru care munca asiduă a fost este și va fi singurul mod de a evolua în societate, iar exigența față de rezultatele muncii lor, va fi criteriul de apreciere universal valabil.



(14 aprilie 2023)

Tuesday, February 14, 2023

1000 de oameni care m-au impresionat: Stelian STANCU

Stelian STANCU sau Stelică, așa cum îmi place mie să-i spun fostului meu student care a absolvit Secția de Cibernetică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, promoția 1991, este pentru mine tânărul profesor de Cibernetică Economică, dar și poetul și prozatorul de talent, pe care eu îl respect în mod cu totul special, mai ales că în focul Revoluției de după Decembrie 1989 mi-a deschis ochii asupra unor realități dure care se petreceau în preajma mea, fără ca eu să-mi dau seama.
Stelian STANCU este absolvent al facultății de matematică de la Universitatea București, promoția 1998, lucru extrem de necesar pentru cei care se ocupă de modelarea cibernetică, unde aparatul matematic este esențial.
La vârsta de 30 de ani, Stelian STANCU a susținut în anul 1996 teza de doctorat de 231 de pagini, intitulată Nucleul unei economii de piață : existența echilibrului in condiții imperfecte și coordonată de profesorul universitar Gheorghe BOLDUR LĂȚESCU.
Stelian STANCU a scris numeroase cărți de specialitate precum: Calcul neuronal : teorie si aplicatii economice, publicată în Editura ASE în anul 2012,  Macroeconomie avansata : teorie si aplicatii, publicată în Editura ASE în anul 2012,  Teoria contractelor : negocierea și derularea contractelor economice, publicată în anul 2002 în Editura ASE,  Competiția pe piață și echilibrul economic, publicată în Editura ASE în anul 2002, dar și multe altele. Apreciez că profesorul Stelian STANCU este deschizător de drumuri, căci temele pe care le abordează cărțile scrise și publicate de el au în totalitate elemente de noutate, iar abordarea este originală și evidențiază că autorul lor sete economist și matematician în același timp.
Eu am primit două din cărțile care includ o parte a operei literare a lui Stelică, iar la adresa: https://www.ionivan.ro/PROFESORI/StancuIzvoru.htm
se află câteva rânduri pe care eu le-am scris după ce am citit cărțile pe care autorul lor mi le-a dat cu dedicație, lucru pentru care i-am mulțumit și îi mulțumesc și acum.


(14 februarie 2023)

Saturday, October 9, 2021

Meseriile azi

 În opinia mea, o meserie este o meserie și înseamnă:
- să o ai,
- să o stăpâneti,
- să fii apreciat,
- s-o dovedești,
- să fii recomandat,
- să fii recunoscut,
- să nu te scuzi,
- să nu greșești,
- să ai preț.
Meseria este definită printr-un cuvânt.
Există meseria de tâmplar.
Există meseria de strungar.
Există meseria de învățător.
Există meseria de doctor.
Există meseria de contabil.
Există meseria de informatician.
Există meseria de cântăreț.
Există meseria de regizor.
Există meseria de scenarist.
Există meseria de compozitor.
Există meseria de gropar.
Există meseria de manelist.
Există meseria de fotograf.
Există meseria de sculptor.
Există meseria de pictor.
Există meseria de tinichigiu.
Există meseria de șofer.
Există meseria de potcovar.
Există meseria de violonist.
Există meseria de acordeonist.
Există meseria de pianist.
Există multe alte meserii definite printr-un singur cuvânt și lumea știe exact despre ce este vorba. Cine vrea detalii, mai adaugă la cuvântul de bază alte cuvinte pentru a fi aduse precizări necesare.
În ziua de azi apar noi meserii, multe dintre ele fiind luate din alte limbi de mare circulație precum trainer, businessman, manager , dar și altele. Noi aven COR - Clasificarea Ocupațiilor din România, unde sunt descrise complet toate profesiile, dar există multe alte profesii care nu apar acolo doar din faptul că specialiștii care activează în acele profesii nu sunt preocupați să fie recunoscuți și așteaptă pe alții să le facă descrieri, căci e mai bine ca alții să muncească pentru ei, ceea ce este nasol, rău de tot.

(10 octombrie 2021)

Friday, March 12, 2021

Meseria de cibernetician

 Așa cum există meseria de contabil, meseria de manager, meseria de mercelolog, meseria de comerciant, meseria de statistician, meseria de informatician, ar trebui să existe și meseria de cibernetician. Nouă ne plac lucrurile complicate, goale de conținut, dar care să dea bine. Numai așa se explică lipsa unor meserii, deși domeniile în care specialiștii lucrează au luat-o cu mult înaintea societății anchilozate în idei fixe, dar păguboase.
Pentru care lucrează la moară există meseria de morar.
Pentru cel care lucrează cu un strung există meseria de strungar.
Pentru cel care lucrează la furnal există meseria de furnalist.
Pentru cel care sudează există meseria de sudor.
Pentru cel care prelucrează materiale lemnoase există meseria de tâmplar.
Pentru cel care prelucrează materiale lemnoase în construcții există meseria de dulgher.
Pentru cel ce zidește pereți există meseria de zidar.
Pentru cel ce pune faianță există meseria de faianțar.
În cazul meseriilor mai noi au existat scremeri și din creierele încinse au ieșit meserii acceptate azi de parcă ar fi existat de cânt lumea.
Există meseria de electronist.
Există meseria de jurnalist.
Sunt și situații în care meseriile au fost reinterpretate, așa cum s-a întâmplat cu cea de turnător, trecându-se spre cei care ciripeau la securitate. Nici meseria de filator nu a rămas neimplicată, din moment cei care se preocupă de a-i urmări discret pe alții tot filatori se cheamă.
Se fac roboți de ani buni, dar pentru constructorii de roboți nimeni nu a găsit un termen format dintr-un singur cuvânt care să desemneze exact că respectivii se ocupă de roboți.
De ani buni există calculatoare, dar cuvântul calculatorist are sens peiorativ. Se folosește prescurtarea itist de la IT, însă este destul de vag și e legată la noi cu ideea că respectivii sunt scutiți de impozit pe salariu. Există meserii precum programator, administrator de baze de date, operator calculator, analist de sistem informatic, designer de aplicații web, dar pentru cei ce testează software meseria de tester duce cu gândul la acele floacoane gratis din magazinele de parfumerie unde clienții au posibilitatea să încerce produse.
Am scris toate acestea pentru a spune că e timpul ca un grup de oameni cu creier să stea și să definească meseria de cibernetician. Să se gândească la poezia lui Nichita STĂNESCU în care descria cum Dumnezeu a făcut lumea și a găsit că-l creeze pe SHAKESPEARE.







(12 martie 2021)

Monday, November 28, 2016

CSIE'50 - meseria de cibernetician

Din motive din care mie momentan îmi scapă pe jos și se răstoarnă agale, în COR - catalogul ocupațional din România, meseria de cibernetician nu este definită. În schimb, este definită meseria de gropar și cea de țîrcovnic. Este numai o chestiune de voința celor care se ocupă de domeniu de a spune niște lucruri simple precum:
- nivel studii, adică numai cu studii superioare de specialitate;
- ce activități desfășoară legate de sisteme cibernetice;
- unde își desfășoară activitatea și ce output-uri oferă;
- care sunt facultățile care pregătesc ciberneticieni;
- detalii care să facă diferența între ciberneticieni și toți ceilalți meseriași.
Despre ciberneticieni există foarte multe lucruri particulare care se enumeră pentru a-i defini foarte exact și fără a-i trimite către alte domenii de activitate, ca să se calce pe bătătură cu ceilalți meseriași.În opinia mea trebuie pornit de la conceptul de sistem cibernetic. Deci ciberneticienii trebuie să se ocupe de sistemele cibernetice, adică să:
- definească obiective din punct de vedere al abordării cibernetice;
- proiecteze sisteme cu reglare inversă;
- modeleze procese din economie văzute din punct de vedere cibernetic;
- implementeze soluții ale analizei cibernetice;
- prognozeze evoluții în sisteme cibernetice.
Trebuie să rezulte cu claritate că cibernetica este cu totul altceva, că nu se intersectează cu alte domenii, deci este o meserie distinctă, așa cum tinichigeria este ceva diferit de tâmplărie și de potcovărie. Trebuie numai ca specialiștii din zona ciberneticii să vadă lucrurile simple și să nu mai aibă tendința de a cotropi domenii care nu sunt ale lor. Ei trebuie să-i lase pe alții să abordeze cu tehnicile ciberneticii aspecte din domeniile lor. Cibernetica economică este domeniu de sine-stătător și în COR trebuie să fie clar meseria de cibernetician, adică așa mai sofisticat, meseria de economist cibernetician. Scrupulele trebuie lăsate la ușă.



(27 noiembrie 2016)

Monday, November 14, 2016

CSIE'50 - Gigi RUXANDA, ciberneticianul autentic

A scrie despre profesorul universitar doctor Gigi RUXANDA nu este un lucru dificil, mai ales dacă scrie cineva care cunoaște foarte bine tot ceea ce a făcut el de-a lungul multor ani de când ne cunoaștem. Îl cunosc pe  Gigi RUXANDA din vremea studenției sale și am remarcat modul cu totul special în care s-a apropiat de programarea calculatoarelor. În acele vremuri se lucra numai cu cartele perforate și era preocupat să-i ruleze programele, să le aducă în formă executabilă și să le îmbunătățească. Mai târziu ne-am întâlnit în Centrul de Calcul unde el lucra și deși foarte tânăr fiind s-a remarcat prin soliditatea abordărilor în seminariile științifice, pentru că tot timpul dovedea că este documentat în chestiunile despre acre își spunea punctul de vedere.

Avea argumente solide care îi permiteau să fie combativ și să vorbească chiar cu o fermitate ce depășea tinerețea lui, când alții ar fi rămas în expectativă. Cel mai tare m-a impresionat atitudinea sa fermă din ziua acelui referendum care consfințea opțiunea noastră de a transforma tancurile în pluguri, când a coborât din birou la o cu totul altă oră decât politrucii din ASE se angajeaseră să raporteze că toată suflarea ASE-istă votase deja.
În plan profesional, am colaborat cu Gigi RUXANDA la disciplina Programe aplicative, pentru că el era autorul unui concept revoluționar concretizat prin produsul EMI, care se preda studenților ciberneticieni. Pentru a se vedea măreția acestui instrument, trebuie să reamintesc numai despre funcția de estimare a coerficienților unei funcții neliniare pentru serii de date specificate, inclusiv cu posibilitatea de a filtra subserii. Era așa de dezvoltat acel produs încât și acum dacă ar fi reluat și adaptat la cerințele de realizare actuale a interfețelor, ar fi cu mult peste produsele destinate analizei de date, dar și a produselor pentru modelarea econometrică. Nu cred că i-ar lua mult timp lui Gigi RUXANDA să facă din EMI un produs autentic de implementare pentru data science de azi.
Gigi RUXANDA a fost mai întâi programator, apoi a lucrat în cercetare și ceva mai târziu a devenit cadru didactic, membru titular  al Catedrei de Cibernetică Economică, urcând pas cu pas toate treptele carierei universitare. Am apreciat întodeauna spiritul său critic, exigența de care a dat dovadă. Imediat după ce Convenția Democrată a câștigat alegerile în 1996 optimismul său a căpătat noi dimensiuni. Îl vedeam cu un pardesiu larg, cu un fular fluturând pe hiolurile ASE-ului și tot timpul mă gândeam la un personaj de la Revoluția Franceză, Maximilien François Marie Isidore de Robespierre, cel care a dat tot Revoluției, dar care a sfârșit sub lama ghilotinei, exact cum mulți dintre adversarii lui pieriseră.
Profesorul Gigi RUXANDA, un idealist incurabil a crezut că noul regim instaurat va produce acele salturi calitative în învățământ dar mai ales în cercetare, lucruri care nu s-au întâmplat, ceea ce a făcut după scurt timp să fie dezamăgit. O mare dezamăgire i-a produs și Mugur ISĂRESCU, iar modul direct de a o  exprima nu a fost pe placul staff-ului din ASE, ceea ce s-a văzut de la mare distanță și pentru neavizați.
Ne-am întâlnit de nenumărate ori și am discutat probleme deosebite, pentru că am apreciat vizionarismul lui Gigi RUXANDA și calitatea ideilor sale, mai ales după dispariția Catedrei de Cibernetică Economică, act de voință unilaterală zic eu. Am discutat despre ce se întâmplă cu disciplinele de analiză de date și de econometrie, unde eu l-am considerat pe Gigi RUXANDA ca fiind tătic, mai ales prin lucrările tipărite de el ca singur auror și anume:
  • Ruxanda Gh., Analiza Datelor, 600 pag., ISBN 973-594-027-2, Editura Academiei de Studii Economice, Bucureşti,2001;
  • Ruxanda Gh., EMI - Limbaj pentru analiză şi prognoză, 364 pag. ISBN 973-594-028-0, Editura Academiei de Studii Economice, Bucureşti, 2001;
  • Ruxanda Gh., Limbajul EMI - Manual de utilizare, Preprint, CCE-ASE, Bucureşti, 1992 (fără ISBN)
  • Ruxanda Gh., Econometrie II, Curs Masterat DAFI, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, 100 pag., Lito ASE, Bucureşti, 2005 (fără ISBN).

După ce revista Studii și cercetări de calcul economic și cibernetică economică, varianta în limba engleză, adică Journal of ECONOMIC COMPUTATION AND ECONOMIC CYBERNETICS STUDIES AND RESEARCH, a devenit ISI, profesorul Gigi RUXANDA cu autoritatea sa de editor in chief a menținut un standard deosebit de ridicat, reușind în acest fel să ferească revista de tot felul de acțiuni care ar fi avut efecte nefavorabile asupra calității acesteia în ansamblu, ceea ce ar fi periclitat menținerea revistei în elita celor mai bune din  domeniu, lucru deosebit de dificil de realizat știută fiind importanța articolelor ISI cu factor de impact în promovarea pe funcții didactice. Am multe lucruri frumoase de scris despre profesor, dar voi încheia.
Pentru:
- cine ești, tu,
- ce ai făcut, tu,
- atitudinea ta,
- cum vorbești, tu,
- cum acționezi, tu,
- exigența ta,
- ciberneticianul adevărat,
- tot ce însemni, tu,
ADMIRAȚIE TOTALĂ, professor Gigi RUXANDA!

(14 noiembrie 2016)