Cenzura democrată

Dacă în comunism se știa clar că sunt teme care nu se abordează sub nicio formă că sunt interzise explicit prin documente de partid, în cazul sistemelor democratice se constituie organisme alese democratic, se implementează legi care operează o cenzură la fel de strictă sau poate chiar mai strictă decât cenzura comunistă. Deși constituțiile statelor includ articole privind libertatea de expresie, statul democrat are nenumărate pârghii prin care controlează presa, teatrele, televiziunile, dar cele mai importante se referă la modalitățile de a finanța activități din diferite domenii sau de a le mitui prin forme ceva mai rafinate, ca de exemplu publicitatea de stat și de partid, căreia îi corespund sume colosale.

Absența transparenței legate de utilizarea banului public, chipurile că organismele din mediul privat se bucură de confidențialitate, aduce în prim plan o suită de ipoteze ce definesc cenzura pe căi indirecte, așa cum sunt presiunile pe corporații de a plăti reclame acelor agenți de influență, care nu se înscriu în linia partidelor aflate la putere.

Propagarea ideilor de independență și de obiectivitate sunt doar praf în ochii necunoscătorilor, căci nicio televiziune nu are cum să fie independentă, atât timp cât sursele ei de finanțare sunt din reclame, mai ales reclame ce provin de la guvern sau de la corporații legate ombilical de guvern. Suntem naivi să credem că patronii de ziare sau de televiziuni nu-și cenzurează ziarele sau posturile Tv, ca modalități concrete de a le asigura supraviețuirea și de aceea, nu vom întâlni jurnaliști obiectivi, moderatori îndrăzneți. Toți sunt slujbași sub spectrul cenzurii democratice, reglată nu prin tovarăși care făceau vizionări în teatre sau la brigăzi artistice, ci prin capitole de buget la nivel de oraș, municipiu sau minister, căci cei slugarnici, primesc fonduri, în timp ce neascultătorilor li se taie macaronul.

De regulă, în democrație, ar trebui ca unei probleme să-i corespundă opinii de mai multe feluri. Moderatorii ar trebui să invite persoane care să acopere întreaga paletă de soluții. Acest lucru nu se întâmplă și observăm că atunci când invitatul are cumva o altă opinie, intervine brutal moderatorul și fie schimbă tema, fie-l pune la punct pe indisciplinat. Să nu-mi spună mie nimeni că aceasta nu este o formă de cenzură pe care o exersează activ niște așa-ziși jurnaliști dresați, care i-au înlocuit pe propagandiștii de odinioară, căci și democrația are nevoie de câinii de pază ai dogmelor, numite pompos principii.




(10 ianuarie 2025)

Niște cacofonii oarecare....

Acum mulți ani, pe când ziarul Jurnalul Național se vindea cu un supliment care conținea și un CD, am cumpărat cu regularitate acele CD-uri și acum mă laud că am om colecție de CD-uri ale unor interpreți, cărora le-a venit acum rândul să-i ascult, căci eu când ascult muzică o fac cu mare atenție, mai corect cu foarte multă atenție. 
Numai așa se explică faptul că ascultând CD-ul de muzică de colecție nr. 40 la cântecul Mândro, te aștept pe răzor, am sesizat ceva nefiresc la versurile:
Să trec eu c-o săbăreacă
Care mi-a fost mie dragă.
Înregistrarea cântecului este din anul 1975 și am întrebări dacă în acea perioadă, când ochii erau ațintiți pe tot și pe toate și nu era avalanșa aceasta de producții necontrolate, cum de a trecut neobservată respectiva construcție bizară. Dacă era vorba de un cântec autentic cules aș fi înțeles, dar cântecul La poarta sărutului îmi arată că există și producții făcute pe colo și pe colo, nu folclor autentic.

În cântecul Bat-o sfântul de lupoaie există versurile:

Bat-o sfântul de lupoaie,

Mă mănâncă ca pe-o oaie.

Cântecul se află pe poziția 9 de pe CD cu muzică de colecție din volumul 46 editat de Jurnalul Național.

(08 noiembrie 2023)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Cătălin BABA

Cătălin BABA este un bărbat de 55 de ani.
Cătălin BABA a fost ministru al învățământului în intervalul 9 februarie 2012 – 27 aprilie 2012.

Cătălin BABA  este absolvent al Facultății de Medicină Veterinară, Universitatea de Ştiinţe Agricole Cluj, promoția 1995, la 28 de ani.

Cătălin BABA este absolvent al Facultății de Ştiinţe Politice şi Administrative, Universitatea Babeş-Bolyai, promoția 1997.

Cătălin BABA a absolvit INA în anul 2005.

Cătălin BABA are un doctorat la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, Universitatea Babeş-Bolyai, în anul 2002, la 34 de ani.

Cătălin BABA a urcat toate treptele până la a deveni profesor universitar. A fost preparator până în 1998, a fost asistent până în 2000, a fost lector până în 2003, a fost conferențiar

Cătălin BABA are numeroare lucrări publicate în țară și în străinătate.

Cătălin BABA m-a dezamăgit că presa a zis că și-a dat singur o notă de 10 în anul 1996.

Cătălin BABA m-a dezamăgit că a făcut derogări de la note pentru a aduce în învățământ niște neamuri, deși în 2004 Emil BOC promova într-un act normativ lupta împotriva nepotismului.
Cătălin BABA m-a dezamăgit că a făcut rabat de la normele de moralitate pentru a-și promova nevasta, pe Alina CHERECHEȘ care avea medie de 7,16 știut fiind faptul că pe vremea comuniștilor nici nu se discuta dacă media era sub 9,00. Matrapazlâcurile decanului Cătălin BABA sunt documentate splendit în articolul din Jurnalul național din 26 februarie 2009 al jurnalistului Andrei BĂDIN.

(14 august 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Elena CRISTIAN

Elena CRISTIAN apare frecvent la televiziuni pe probleme economice.
Elena CRISTIAN nu are un CV pus în online.
Elena CRISTIAN este persoană publică, prezentă în online pe FACEBOOK și LINKEDIN.
Elena CRISTIAN prezintă foarte puține date despre studiile efectuate.
În acest context, Elena CRISTIAN mă dezamăgește cumplit că nu spune cine este, pentru a evalua ceea ce spune. Ea zice că a terminat o facultate de Drept, fără să spună universitatea, căci una este să ai drept la o universitate neevaluată și cu totul altfel stau lucrurile să ai o diplomă în drept la o universitate evaluată, deci aflată printre cele 31 de universități clasificate din Ro. 
Pe vremuri aveam un coleg care terminase două facultăți, electronica și matematica, dar am observat că matematicienilor le vorbea despre electronică și electroniștilor le vorbea despre matematică. Un coleg răutăcios spunea că în acest fel evita să arate că nu e pregătit ca lumea, nici la unii și nici la alții. Revenind la Elena CRISTIAN, mă gândesc că prea face pe economista, deși în ASE e o Facultate de Finanțe și Bănci, pe care dacă ar fi absolvit-o, sunt sigur că ar fi specificat-o pe unul dintre conturile sale de pe rețelele de socializare.
Elena CRISTIAN mă dezamăgește că face exact ce fac așa-zișii analiști economici din spațiul mioritic, adică turuie niște teorii, prezintă legături de cauzalitate din cărți, enumeră soluții banale, inaplicabile, dar nu spune nimic din experiența sa de economist, pentru că nu este economist și nici experiență nu are, căci lucrând ca redactor șef la media Grup sau la Jurnalul Național, nu înseamnă că înclinațiile spre mass-media și spre comunicare o fac să-și dea cu părerea în ale economiei.
Sunt sigur că și în guvern tot astfel de personaje populează multe dintre funcții, din moment ce eficiența acestui guvern ca și a guvernelor precedente este absolut neglijabilă. Unde nu e, nici Dumnezeu nu cere. Dacă-i luăm pe miniștri, pe cei care se învârtesc în jurul lor, vom vedea că în ale competențelor sunt într-o expresie aritmetică evaluată obținem ceva cu virgulă...

(12 august 2022)

Cei care se vând prost

Vedem peste tot indivizi care vând orice. Unii vând bine, alții vând prost. Există și tipi care se vând. Unii se vând bine, alții se vând prost. A nu se înțelege că se pun pe cântar și se vând la kilogram. Nu. Aceștia se vând în sensul că ceea ce produc în zona conținutului digital este scos la vânzare, adică la citit sau la privit și în final, prin numărul de admiratori și de urmăritori, primesc sau nu bani. Deci, vedem:
- titluri mincinoase, ceea ce înseamnă că unii ca mine, vor fugi de respectivul cont pe vecie,
- produse de proastă calitate, ceea ce înseamnă că nu mă voi mai lăsa păcălit vreodată,
- disproporții între calitate și preț, ceea ce mă fac să evit respectivele magazine,
- scumpiri aiurea, care arată lipsa de performanță, dar și complicitatea consumatorilor.
Vedem cum unii care au conținut digital, sunt lipsiți de inspirație și rostogolesc hoțește conținutul digital al altora, pentru faptul că nu funcționează și aici acel software de la tezele de doctorat care să facă imposibilă postarea de conținut digital deja existent sau lipsit de originalitate în proporție de 70% să zicem.
Alți indivizi îmbâcsesc puținul lor conținut digital cu reclame stupide, ca și ei, ceea ce fac extrem de dificilă citirea conținutului anunțat. Eu nu am pe blogurile mele reclame și nici pe site ioniva.ro  și nu cred că sunt atât de proaste postările mele încât să nu merite și ele o reclamă de doi bani, cu care să cumpăr un cartof degerat sau stricat, mâncat de coropișnițe.

(22 aprilie 2022)