5.000 cântăreți de folclor: Maria CÂRNECI

Cântăreața Maria CÂRNECI este singura femeie pe care am văzut-o la televizor și care a vorbit frumos despre bărbatul ei, prezentându-i calitățile, pe când acesta trăia, ceea ce eu am apreciat enorm, având în vedere că pe toate artistele pe care le-am auzit vorbind despre bărbații lor, acestea i-au vorbit de rău, fără ca televiziunile să le ceară drept la replică sau și mai rău, în cazul celor plecați dintre noi, care nu aveau cum să se apere cumva, căci fum fără foc nu există.

Am iubit și-am să iubesc

Am un foc la inimioară

Bărbate să-ți pui basma

Când m-ajunge dor de sat

Cui ai făcut azi un bine

Dacă n-ai noroc și soartă

De-ar fi trandafiru-n floare

De-aș trăi ca bradu-n munte 

Frică-mi e ca mor ca mâine 

Frunza-n codru-ngălbenește 

În taverna din port

La fântână, la izvor.  1992

Lasă-mă să pătimesc

Mi-aș da averea și banii

Mult mă supără un dor

Omul cu sufletul bun

Păcat,neicuță, păcat

Parcă n-ai ști omule

Sâc, sâc, sâc neică mă duc

Străina mamei, străină 
Maria CÂRNECI are foarte multe înregistrări în online, care acoperă o mare varietate de domenii, romanțe, cântece de dragoste, muzică lăutărească, muzică de petrecere, în toate artista își pune în evidență calitățile vocale, căci vocea ei este clară, rostirea cuvintelor este cu accentele necesare ritmurilor. Chiar dacă unele cântece au texte comandate, interpretarea reușește să atenueze asperitățile din rime. Merită făcută o analiză a costumelor și a atitudinii Mariei CÂRNECI din clipuri, pentru a concluziona că avem în față o mare artistă. Chiar experimentul cântecelor pe două voci este interesant, dar în folclor mi se pare o mică exagerare, mai ales atunci când vocea deosebită a Mariei CÂRNECI nu necesită așa ceva.


(14 martie 2024)

Cu gloata la televizor ca-n vremurile ceaușiste

În vremurile ceaușiste când televiziunea era cu program de două ore pe zi, era o explicație ca în emisiunile de folclor să fie mare înghesuială și numeroși artiști să-și dorească să apară în acea jumătate de oră cât era programul de folclor la televizor într-o săptămână. Eu credeam că sub presiunea regimului, artiștii fac acele gesturi care-i descalifica, de a apare la grămadă în momente așa-zise artistice care cântau patria, regimul, gospodăriile agricole de producție, munca la comun, tractoarele, întrecerile socialiste și tot ce însemna prostituție proletară cu iz politic deșănțat.

În sfânta zi de Paște am avut surpriza să văd pe toate posturile Tv niște caricaturi de spectacole cu turme de artiști, lacomi de a se vedea și ei pe sticlă la ore de maximă audiență. Dacă or fi fost și plătiți, mai rău pentru ei. 

În primul rând, mulți dintre artiști s-au prezentat la nivel sub-mediocru.

În al doilea rând, costumele nu sunt deloc populare, ci sunt reinterpretări caricaturale și stridente.

În al treilea rând, abordările sunt facile, muzica este slabă și versurile sunt foarte proaste.

În al patrulea rând, toți, dar absolut toți, au dat dovadă de lipsă crasă de exigență în alegerea pieselor.

În al cincilea rând, neglijența este cuvântul de ordine în ceea ce privește șuncile balerinelor.

Este o gafă impardonabilă a producătorilor care nu au o strategie bine definită în a structura spectacolele, dar nu există nicio scuză, când resursa timp alocată unei emisiuni este generoasă, iar materia primă este aproape nelimitată, dacă ne gândim că marile posturi Tv sunt de promovare în principal, pentru cei care sunt invitați, cu condiția de a li se impune o serie de restricții legate de costum și de conținutul pieselor. Față de vremurile ceaușiste în care costumele erau cât de cât autentice, pentru că realizatorii Tv aveau un cuvânt de spus, acum totul este prăbușit, iar costumele sunt de o factură dusă dincolo de grotesc. Nu vreau să dau nume, dar gloata de artiști care nu se mai respectă ei pe ei înșiși, arată disperarea acestora de a se promova prin mijlocul televiziunii, pentru a obține prețuri bune pe evenimente, adică la nunți, botezuri, aniversări, onomastici și înmormântări sau comemorări în cimitire cu mici, vin și pastramă.


(17 aprilie 2023)

Mariile din muzica populară românească

În muzica populară românească au cântat multe artiste cu numele de Maria, artiste pe care le voi numi aici.
Maria TĂNASE
Maria LĂTĂREȚU
Maria CIOBANU
Maria PIETRARU
Maria APOSTOL
Maria PETER PREDESCU
Maria CÂRNECI
Maria PRECUP
Maria ȘALARU
Maria TRIPON
Maria CONSTANTIN
Maria DRAGOMIROIU
Maria DRĂGAN
Maria GHINEA
Maria ILIUȚ
Cu trecerea timpului s-a încetățenit obiceiul ca numele copiilor să nu mai fie Maria și nici Gheorgița și nici Lenuța, ci nume mai cu rezonanță și dacă este posibil, chiar să aibă două prenume copilul. De aceea vor fi și mai rare numele de Maria în folclorul nostru.
(19 iunie 2022)
 

Maria CÂRNECI, cântăreață de muzică populară

Cântăreața Maria CÂRNECI, originară din Perșinari, județul Dâmbovița, este o prezentă specială în peisajul nostru muzical.
În repertoriul lui Maria CÂRNECI se află cântece precum Am un foc la inimioară, Lasă-mă mamă și tată, Mult mă supără un dor, Neică, ce credeai că mor, Fir-ai tu să fii, Gheorghiță, Ieși, miresică, din casă!, Supărat e omul tare, Afară e vreme rea, A-nflorit floarea de tei, Neică, oare ce gândești, De te-aș blestema și-aș plânge, Mai ține-mă Doamne tare, Frumos ești și-ți șade bine, Te-aștept și sper să vii măi neicuță, Cum se duce neică, luna printre nori, Neică, inima mă doare, Stau cu gîndul tot la tine, Floarea vieții mele, Dragostea și frumusețea, Unde s-au dus anii tinereții, Mamă care mi-ai dat viață, Pentru neica-l meu, Frică-mi e că mor mîine, Haideţi fetelor, la joc, Ia zi, lăută!, Cu neicuţa când eram, Neică, ce credeai că mor, Neică, am zis că ești om bun, Am pe neica la Pitești, Ce-o avea lumea cu mine, Cucule, străin mai ești, De n-ar fi dorul pe lume, Ia zi, lăută!, Neicuță cu ochii verzi, Vorbesc dușmanii, vorbesc, A trecut, neică, mult timp, Stau și văd cum mi se duce, Cât părinții sunt în viață, dar și multe altele.
A înregistrat albume precum De n-ar fi dorul pe lume, Cântece de petrecere, dar și altele.
Maria CÂRNECI are un. repertoriu vast și o voce plină, studiată. Cântă îngrijit. Este prezentă în emisiuni de televiziune. ea cântă și cântece din așa-zisul folclor nou, adică este vorba de cântece făcute instantaneu, care țin seama de ceea ce este la modă. Unele dintre cântece și le compune singură. Aș prefera ca din 10 cântece vreo 5 sau 6 să fie compuse de cântăreață, dar restul să fie culese. Se simte când versul este scris de cineva comparativ cu versurile culese din popor, căci versurile din popor sunt cizelate, sunt perfecte. Unele au metafore și sensuri nebănuite. Versurile scrise de cineva care nu este poet din născare sunt făcute, sunt directe, sunt simple și au teme comune, iar verbul e cu încărcătură limitată. Am căuta în repertoriul lui Maria CÂRNECI cântece din repertoriul clasic, dar nu am găsit. Aștept.

(25 decembrie 2021)