1.000 de oameni care m-au impresionat: Pascale OLIVAUX

Pascale OLIVAUX era doctoranda profesorului Michael FERNEY. Acolo,  a ENIBe - École nationale d'ingénieurs de Belfort, pe  care am avut posibilitatea să o cunosc în cele trei luni în care am stat la laboratorul de cercetare științifică de acolo și am văzut ce înseamnă să faci un doctorat în Franța. Acolo, doctorandul lucrează cu profesorul său coordonator științific la un contract de cercetare și are bursă. El nu mai are și servici, așa cum au la noi doctoranzii, care lucează fie ca asistenți universitari cu normă întreagă, fie sunt programatori sau analiști de sistem sau designeri sau ingineri de sistem sau administratori de rețea și de unde mai încasează un salariu.

Pascale OLIVAUX avea o temă de doctorat și era mănușă pe contractul de cercetare științifică al lui Michael FERNEY. Ea citea, se documenta, scria programe și oferea soluții ale ei, originale la problema din contract. Ea stătea în laborator opt ore pe zi și citea, cerceta, programa, mergea la seminarii, deci era dedicată 100% doctoratului, ceea ce m-a impresionat. Acolo nu era ca la noi, că și doctorandul și conducătorul de doctorat fac 1.000 de chestii care nu au nicio treabă cu doctoratul.

Îmi aduc aminte că Pascale OLIVAUX avea un program cu vreo câteva mii de linii sursă și rezultatele pe care le obținea erau eronate. A venit la mine pe care îl știa că e profesor la București în ale programării în C++ s-o ajut să depaneze programul. Am rugat-o să tipărească textul sursă de la acel program și mi-a adus un teanc mare de foi A4. Le-am luat și într-o sâmbătă și o duminică m-am delectat cu acel text sursă, fără să mă intereseze ce prelucrări face Pascale OLIVAUX acolo. Am identificat eroarea căci ea inversase niște parametri de același tip în lista pe parametri reali la apelul unei proceduri. Ea apela procedura de mia multe ori și de multe ori parametri erau puși într-o anumită ordine, numai într-un loc erau inversați. Am verificat de 2.000 de ori, cum se zice și lunea am mers la Pascale OLIVAUX, i-am explicat, a corectat, programul i-a dat rezultate OK și din acea clipă mi-au crescut cotele, căci toți se minunau cum am depanat un program fără a ști ce prelucrări face respectivul program. 

Am avut o colaborare bună cu Pascale OLIVAUX pe toată perioada în care am stat la laboratorul de la ENIBe.

(26 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Michel FERNEY

 Imediat după Revoluția din Decembrie 1989, Occidentul a început să ne viziteze și mulți dintre vizitatori au fost surprinși de faptul că noi nu suntem în stadiul de maimuțe și avem istorie, monumente de arhitectură remarcabile, colecții de artă în care se găsesc reprezentați ai școlilor de pictură sau de sculptură din țările lor de baștină. A venit o delegație din Franța și din discuție în discuție, i-am vorbit unui profesor de Mado ROBIN. Tipul a fost șocat. Când a revenit în România mi-a adus un CD cu arii din opere interpretate de Mado ROBIN.

Tot cu un astfel de prilej l-am cunoscut pe profesorul Michel FERNEY de la École nationale d'ingénieurs de Belfort - ENIBe, care era și directorul  laboratorului unde aveam să lucrez eu pentru trei luni. M-a impresionat la profesorul Michel FERNEY că nu vorbea mult, ci era om de acțiune. El conducea lucrările de disertație ale unor tineri. Acolo, un profesor face cercetare și Michel FERNEY făcea cercetare. El coordonează 2 - 3 lucrări de masterat și tot așa, foarte puține teze de doctorat. Michel FERNEY își chema doctoranzii și masteranzii la seminariile științifice, care erau foarte, foarte serioase. Problemele erau dezbătute cu seriozitate și nimic nu trecea mai departe până când nu se lămureau și cele mai mici detalii.

Profesorul Michel FERNEYm-a impresionat că era înconjurat numai de oameni extrem de performanți. La el în laborator nu era nici ruda lui X, nici favoritul lui Y, nici amanta lui Z, așa cum se întâmplă pe meleaguri dâmbovițene, unde s-au format dinastii și găști, căci un strop de iere atrage mult mai multe muște decât o cană cu fiere și învățământul superior unde sunt puține ore pe săptămână e atractiv pentru oamenii oamenii puternici căci este cea mai bună resursă pe care o împart cui nu trebuie, mai ales. Profesorul Michel FERNEY avea principii clare și era un om de onoare, care spunea verde-n față cum stau lucrurile, drept pentru care l-am apreciat enorm.

(26 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe RUXANDA

Gheorghe RUXANDA este absolvent al Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică, facultate când se făcea carte, când profesorii erau respectați, când săptămâna de școală era de 36 de ore de curs și de seminarii, când multe discipline aveau examene de 28 de cursuri sau de 42 de cursuri și mai ales când în ASE se susțineau cel mult 75 de doctorate pe an.

În data de 6 februarie 2021 am realizat un interviu cu profesorul universitar Gheorghe RUXANDA, interviu  care se află la adresa:

https://ionivan1947.blogspot.com/2021/02/interviu-cu-profesorul-universitar.html

Gheorghe RUXANDA este realizatorul produsului software de prelucrări complexe numit EMI.

Gheorghe RUXANDA a scris o lucrare fundamentală de analiză de date.

Gheorghe RUXANDA a gestionat în mod strălucit revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică.

Gheorghe RUXANDA a susținut în 1994 teza de doctorat de 297 pagini intitulată Modele de analiza si prognoza sistemica cu aplicații la resursele umane din economie și coordonată de profesorul universitar Gheorghe BOLDUR.

Eu îl încadrez pe Gheorghe RUXANDA ca exemplu de cercetător științific autentic și făuritor de școală în domeniul analizei complexe a datelor de volume foarte mari.

Gheorghe RUXANDA m-a impresionat prin rigurozitatea abordărilor lui, prin forța cu care-și susține punctele de vedere și prin argumentele solide și coerente pe care le aduce de fiecare dată.

(23 martie 2023)

Pe colectivități complete nu se folosesc metode statistice!

De când avem calculatoare electronice pe toate drumurile, de când avem baze de date ce reflectă fidel toate elementele ce formează o colectivitate, a mai folosi metode statistice clasice, deja înseamnă o mare eroare. Am văzut acum modul aproximativ de lucru al celor care estimează impactul creșterii pensiilor. Nu este corect să se spună estimarea impactului, ci calculul impactului pentru că:

- se propune un procent de majorare a pensiilor,

- se definește algoritmul de calcul,

- se ia baza de date cu toți pensionarii,

- se fac calculele,

- se obține totalul sumei necesare pentru a crește pensiile cu procentul propus.

Dacă totalul depășește disponibilul de resurse, procentul este diminuat și calculele se reiau. Dacă, din contră, totalul este mai mic decât disponibilul de resurse, procentul de creștere este majorat și calculele se reiau. Rezultă cu claritate că atunci când dispunem de baze de date ce conțin informații despre toate elementele colectivității, a folosi eșantioane, a face sondaje, este nepotrivit. Nimeni nu mai trebuie să translateze metode vechi la noul context al utilizării bazelor de date complete și corecte, care conțin date despre toate elementele colectivității. Trebuie o cu totul altă abordare, nu folosirea metodelor statistice învechite. Este nevoie de a face saltul calitativ al utilizării altor indicatori, total diferiți de ceea ce se știa din statistică, pentru că acum dispunem de toate datele și nu mai suntem obligați să lucrăm cu subcolectivități și apoi să facem extrapolări la întreaga colectivitate. Avem date despre toată colectivitatea. Lucrăm cu datele despre toată colectivitatea și trebuie să le folosim în folosul nostru, pentru a fundamenta corect deciziile noastre. Acum nu media aritmetică mai este centrul universului decizional, ci dinamica fluctuațiilor legate de elementele minime și maxime, căci cunoașterea colectivității înseamnă cu totul altceva, adică studierea stabilității, studierea ritmicității, abordarea altor laturi de natură calitativă. Numai în acest fel vom avea posibilitatea ca lucrând cu miliarde de înregistrări, să construim profile și să folosim rezultatele agregate în folosul nostru.


(22 decembrie 2022)

În aprilie 1994

Efectuam o mobilitate de 3 luni la ENIBE, Belfort, Franța. Mi s-a oferit ocazia să particip cu un material la Ziua porților deschise a Universității ENIBE.

Pentru mine a fost o ocazie specială pentru că am avut ocazia să prezint ceva din problematica de analiză a complexității programelor, domeniu de care mă ocupam împreună cu prietenii mei din București. Aveam ocazia să fac și exemplificări, folosind metrici derivate  din analiza de date din literatura foarte bogată realizată de autori francezi.  Fotografia este făcută cu un aparat digital și tipărită cu o  imprimantă cu laser-color, ceea ce în 1996 nu era așa de banal ca în ziua de azi. Pe atunci aveam 47 de ani...

(12 noiembrie 2022)