Bani pierduți pe apa sâmbetei

Așa cum ne-am bătut joc de comunism, de capitalism și de orice ne-a mai apărut în cale, tot așa ne batem joc de banii veniți pe fonduri europene, căci dacă acești bani pică din cer, trebuie doar cheltuiți și doar atât, nu are importanță pe ce și mai ales, nu are importanță cum. De aceea a fost inventată caricaturizarea consultanței și cea a elaborării studiilor de fezabilitate.

Se știe că pentru rezolvarea de probleme, consultanța este singura soluție. Consultanții sunt specialiști cu experiență în domeniu, care știu:

- să definească problema,

- să dea soluție,

- să facă toate calculele,

- să identifice riscurile,

- să garanteze calitatea,

- să ofere toate detaliile.

Nu oricine devine specialist și cu atât mai mult, nu oricine devine consultant. Este adevărat că activitatea de consultanță este foarte bine plătită, tocmai pentru că specialiștii consultanți nu se găsesc pe toate drumurile și cei care sunt solicitați au tarife deosebit de speciale, adică mai pe românește, foarte mari. Se justifică acele tarife pentru că ei nu se ocupă de probleme simple, ci de probleme extrem de complexe, cu mii de chichițe, care necesită aprofundare și mai ales o gândire analitică și foarte multă experiență. La noi, consultanții sunt niște persoane oarecare, care au avut acces la informația despre post și suport în a obține acea poziție de consultant deși studiile, experiența și mai ales rezultatele sale nu-l recomandă în niciun fel pentru a ocupa respectiva poziție, dar în virtutea procesului de caricaturizare, evident, este preferat.

Și în ceea ce privește elaborarea de studii de fezabilitate, chestiunea intră tot în sfera caricaturizării întrucât studiile sunt ca alimentele, adică au perioade de garanție limitate și după scurgerea acelei perioade, este necesar să se elaboreze alte studii de fezabilitate. Se ajunge ca un closet să se construiască doar după ce a avut în spate elaborate și cinci studii de fezabilitate, care au însemnat bani dați pe nimic, căci studiile de fezabilitate trebuie să demonstreze că obiectivul este necesar, este eficient și investiția se recuperează într-un interval care este estimat și care-l motivează pe investitor să treacă la construcție. Că în realitate, obiectivul nu este nici chiar așa de eficient, nici chiar atât de necesar, este o cu totul altă poveste. Doar studiul de fezabilitate a contat, căci cineva a trebui să încaseze bani mulți. Dacă studiul de fezabilitate ar avea în structură și alte componente, nici gândăcelul mov care face să fie amânată construirea unei autostrăzi, nici reluarea studiului de fezabilitate peste 7 ani, nici multe alte chestii nu s0ar mai produce și s-ar trece la implementarea proiectului, astfel ca obiectivul din el să se concretizeze.

(04 ianuarie 2024) 

Studiile de fezabilitate și de consultanță - sursă de hoție la români

Nu mă miră deloc că studiile de fezabilitate au devenit sursă de îmbogățire pentru toți mediocrii care nu sunt în stare de nimic și ocolesc:
- soluțiile,
- eficiența,
- munca,
- răspunderea,
atunci când sunt bani și se dorește realizarea unui obiectiv important. 
Dacă se dorește construirea unui spital, se face un studiu de fezabilitate. Spitalul nu se construiește.
Dacă se dorește construirea unei autostrăzi, se face un studiu de fezabilitate. Autostrada nu se construiește.
Dacă se dorește construirea unui aeroport, se face un studiu de fezabilitate. Aeroportul nu se construiește.
Se cheltuiesc doar niște bani, căci studiile de fezabilitate:
- nu înseamnă nimic,
- nu justifică nimic,
- se fac doar pentru a se fura banii.
Acum, că lumea s-a prins că studiile de fezabilitate înseamnă hoție pe față, s-a trecut pe un nou plan, superior și anume, se vor întocmi studii de consultanță și se va acorda consultanță în diferite domenii extrem de importante, pentru a se oferi soluții la probleme extrem de complexe. Așa cum românii au caricaturizat comunismul, au ridiculizat capitalismul și au dus în derizoriu fezabilitatea, cu siguranță, vor face din consultanță un mijloc subtil, sigur și comod de a încasa mălaiul sau cașcavalul, căci mai șmecher decât românul în a-și fura singur căciula și nu a face nimic, nu există altul pe lume.
În primul rând, obiectivele de consultanță definite sunt vagi.
În al doilea rând, pentru treburi serioase, nu există specialiști care să dea consultanță.
În al treilea rând, consultanța nu este urmată de nimic concret și măsurabil ca efic iență.
În al patrulea rând, consultanța de la noi sunt bani aruncați pe fereastră.
În al cincilea rând, consultanța este făcută de șmecheri pentru hoții legali, dar proști.
Dacă în unele locuri consultanța se plătește cu 10% din valoarea proiectului și consultanța înseamnă soluție fără fisură, la noi, consultanța nu este altceva decât o frecție la un picior de lemn, căci cei care dau consultanță la noi sunt:
- ageamii,
- amatori,
- ignoranți,
- cigulitori,
- nepregătiți,
- ariviști,
- comozi,
într-un cuvânt, persoane fără pregătire de specialitate, care nu s-au remarcat în nimic și care stau cu mâna întinsă la banul public, pentru a obține 1.000 sau 2.000 de euro pe zi, cu un parandărăt de 80%, căci altfel, cel care distribuie cașcavalul îi lasă muritori de foame, drept care ei acceptă și acest procent oneros.

(17 februarie 2022)

Studiile de fezabilitate care ne copleșesc

La noi studiile de fezabilitate sunt sport național. Un studiu de fezabilitate, scump dealtfel, nu înseamnă nimic. Sunt bani aruncați pe fereastră. Legiuitorul a făcut astfel încât să apară și niște scurgeri legale de bani pe nimic. Ar fi util un studiu de fezabilitate pentru o linie de metrou de la A la B, dacă ar exista deja o linie de metrou, iar studiul ar trebui să demonstreze că se justifică și noua line de metrou tot de la A la B. Din moment ce nu există o astfel de linie și este evident că este necesară, studiul de fezabilitate are o justificare îndoielnică.
Studiul de fezabilitate ar trebui să fie valabil 10 ani cel puțin.
Studiul de fezabilitate ar trebui să fie bază pentru proiectare.
Studiul de fezabilitate ar trebui să fie făcut de proiectant.
Acum, pentru un obiectiv se fac nenumărate studii de fezabilitate.
Există prea multe studii de fezabilitate și nu se face nimic cu ele, căci au fost întocmite de dragul încasării de bani pentru nimic. Se știa din start că studiul de fezabilitate nu va avea nicio valoare. Studiile de fezabilitate ne copleșesc prin număr, costuri, inutilitate și mai ales prin caracterul lor formal, dezarmant și ridicol.

(27 ianuarie 2022)

Fezabilitatea și cele 1,8 miliarde de euro

 PNRR înseamnă:
- studii de fezabilitate,
- motivări că nu se face,
- amânări chițibușare,
- bătutul pasului pe loc,
- furatul ouălor de sub cloșcă,
- nimic bun pentru săraci.
Cei 1,8 miliarde de euro care intră acum înseamnă:
- studii de fezabilitate fără rost,
- consultanță pentru descoperirea apei calde,
- investiții inutile, dar foarte scumpe.
Atât timp cât nu există responsabilizare și consecințele nerealizării, fără a fi acceptate scuze și motivări, control de calitate și diferențierea celor eficienți de cei tâmpiți, cei 1,8 miliarde se vor risipi așa cum fac frunzele când bate vântul.

(03 decembrie 2021)

Inutilitatea studiilor de fezabilitate

Există mai multe modalități de a fura legal banii de la stat. Una dintre ele este elaborarea studiilor de fezabilitate inutile. 

Vrea cineva să construiască un spital, musai plătește bani grei să se facă un stidiu de fezabilitate. În final, spitalul nu se construiește.  Peste ani, dacă se reia ideia cu spitalul, se mai face un studiu de fezabilitate. Spitalul tot nu se construiește. Și tot așa.

Vrea cineva să construiască un stadion, musai plătește bani grei să se facă un stidiu de fezabilitate. În final, stadionul nu se construiește.  Peste ani, dacă se reia ideia cu stadionul, se mai face un studiu de fezabilitate. Stadionul tot nu se construiește. Și tot așa.

Vrea cineva să construiască o autostradă, musai plătește bani grei să se facă un stidiu de fezabilitate. În final, autostrada nu se construiește. Peste ani, dacă se reia ideia cu autostrada, se mai face un studiu de fezabilitate. Autostrada tot nu se construiește. Și tot așa.

Vrea cineva să construiască un ceva, orice, musai plătește bani grei să se facă un stidiu de fezabilitate. În final, acel ceva, acel orice nu se construiește. Peste ani, dacă se reia ideia cu acel ceva, acel orice, se mai face un studiu de fezabilitate. Ceva-ul, orice-ul tot nu se construiește. Și tot așa.

A face studii de fezabilitate este deja un sport național pentru că:

- se fură prin ele bani foarte mulți,

- caracterul lor este repetabil,

- dacă sunt prost făcute nu contează,

- durata de viață este prea mică la ele,

- reprezintă ceva independent de orice,

- nu presupun nicio responsabilitate,

- nu necesită calificări grozave,

- câteva pagini cu elucrubații scrie oricine,

- sunt de inutilitate maximă.

Consider că DNA ar trebui să studieze aceste studii de fezabilitate ca forme de corupție în cazul în care se fac și nu sunt utilizate, dar și în cazul în care se vede că ele au fost de calitate îndoielnică, mai ales când ceea ce se realizează pe baza lor nu se dovedește a avea utilitate socială, așa cum se întâmplă cu acele telegondole ce nu duc nicăieri, acele azile de lux pentru bătrâni sau acele parcuri și stadioane făcute în locuri neadecvate. 

(16 martie 2018)

O aberație: studiile de fezabilitate

Intr-un ciclu investițional inteligent, studiul de fezabilitate este o necesitate. Într-o societate coruptă, iresponsabilă și ineficientă ca a noastră, studiile de fezabilitate sunt o afacere mănoasă, un mijloc sigur de îmbogățire și o modalitate de a fura banii fără să existe nici hoți și nici păgubași pentru că studiile de fezabilitate:

- sunt penibile;

- au tratări incomplete;

- sunt făcute de neprofesioniști;

- nu implică nimic;

- nu folosesc la nimic;

- nu spun nimic;

- se fac degeaba;

- sunt plătite gras;

- nu implică riscuri;

- conțin orice;

- noncalitatea nu este sancționată;

- nu au responsabilități.

Toate acestea au făcut ca întreaga atenție spre o investiție așa-zis strategică, investiție care nu va începe niciodată sau care dacă va începe cândva, nu se va termina niciodată, prin elaborarea unei cascade de studii de fezabilitate ce nu folosesc la nimic. Legea care prevede elaborarea studiilor de fezabilitate este făcută abil de șmecheri pentru șmecheri din moment ce durata de valabilitate a unui studiu de fezabilitate nu depășește 3 ani și există obligativitatea ca la depășirea duratei, să se refacă studiul. Alți bani, altă distracție. Și ca tacâmurile să fie complete, la o masă bogată, mai nou, se fac studii de prefezabilitate, o invenție de asemenea mâncătoare de bani, prin care se spune că aerul este pentru a fi respirat, apa pentru a fi băută și inelarul pentru a purta pe el un inel. Accesul la finanțări pentru studii de fezabilitate este obținut pe ochi frumoși, adică pe pile, pile politice.

(07 iulie 2017)